Johana 7
1 Thuutha ũcio, Jesũ nĩaceerangire Galili, nĩ ũndũ ndendaga gũthiĩ Judea tondũ Ayahudi akuo nĩmamũcaragia mamũũrage.
După acestea, Isus umbla prin Galileea, căci nu voia să umble în Iudeea, pentru că iudeii căutau să-L omoare.
2 No hĩndĩ ĩrĩa Gĩathĩ gĩa Ithũnũ kĩa Ayahudi gĩakuhĩrĩirie-rĩ,
Or, sărbătoarea iudeilor, sărbătoarea Bobotezei, era aproape.
3 ariũ a nyina na Jesũ makĩmwĩra atĩrĩ, “Nĩwagĩrĩirwo uume gũkũ ũthiĩ Judea, nĩguo arutwo aku mone ciama iria ũringaga.
Frații Lui i-au zis: “Pleacă de aici și du-te în Iudeea, ca să vadă și ucenicii Tăi lucrările pe care le faci.
4 Gũtirĩ mũndũ wendaga kũmenyeka nĩ andũ ũhithaga ũrĩa areeka. Na tondũ nĩũreeka maũndũ maya-rĩ, wĩonanie kũrĩ kĩrĩndĩ.”
Căci nimeni nu face nimic în secret, în timp ce caută să fie cunoscut în mod deschis. Dacă tu faci aceste lucruri, descoperă-te lumii.”
5 Nĩgũkorwo o na ariũ a nyina matiamwĩtĩkĩtie.
Căci nici măcar frații lui nu credeau în el.
6 Nĩ ũndũ ũcio, Jesũ akĩmeera atĩrĩ, “Ihinda rĩakwa rĩrĩa rĩagĩrĩire rĩtirĩ rĩrakinya; no harĩ inyuĩ ihinda o rĩothe nĩrĩagĩrĩire.
Atunci Isus le-a zis: “Încă nu a venit vremea Mea, dar vremea voastră este totdeauna gata.
7 Andũ a gũkũ thĩ matingĩmũthũũra, no niĩ nĩmathũire tondũ nĩnyumbũraga atĩ ũrĩa mekaga nĩ ũũru.
Lumea nu vă poate urî pe voi, dar pe Mine Mă urăște, pentru că Eu mărturisesc despre ea că faptele ei sunt rele.
8 Inyuĩ thiĩi Gĩathĩ-inĩ. Niĩ ndikwamba kwambata Gĩathĩ-inĩ kĩu, nĩgũkorwo ihinda rĩakwa rĩrĩa rĩagĩrĩru rĩtirĩ rĩrakinya.”
Voi vă urcați la ospăț. Eu nu mă sui încă la acest ospăț, pentru că timpul meu nu s-a împlinit încă.”
9 Na aarĩkia kuuga ũguo, agĩikara kũu Galili.
După ce le-a spus aceste lucruri, a rămas în Galileea.
10 No rĩrĩ, thuutha wa ariũ a nyina gũthiĩ Gĩathĩ-inĩ kĩu, o nake agĩcooka agĩthiĩ, no ndaathiire akĩmenyekaga, no aathiire na hitho.
Când frații lui s-au suit la ospăț, s-a suit și el, dar nu în public, ci ca în secret.
11 Na rĩrĩ, kũu Gĩathĩ-inĩ-rĩ, Ayahudi nĩmamũcaragia, makĩũranagia atĩrĩ, “Mũndũ ũcio arĩ ha?”
Iudeii îl căutau deci la ospăț și întrebau: “Unde este?”
12 Kũu mũingĩ-inĩ guothe andũ nĩmaragia na mĩheehũ ũhoro wake. Amwe makoiga atĩrĩ, “Mũndũ ũcio nĩ mũndũ mwega.” Nao arĩa angĩ makoiga atĩrĩ, “Aca, mũndũ ũcio nĩaheenagia andũ.”
Și a fost multă murmurare în mulțime cu privire la el. Unii spuneau: “Este un om bun”. Alții spuneau: “Nu-i așa, dar el duce mulțimea în rătăcire”.
13 No gũtirĩ mũndũ ũngĩaririe ũhoro wake akĩiguagwo nĩ ũndũ wa gwĩtigĩra Ayahudi.
Totuși, nimeni nu vorbea deschis despre el, de frica iudeilor.
14 Gĩathĩ gĩakinya gatagatĩ-rĩ, Jesũ akĩambata agĩthiĩ nja-inĩ cia hekarũ, akĩambĩrĩria kũrutana.
Dar, când era deja mijlocul sărbătorii, Isus s-a urcat în templu și învăța.
15 Nao Ayahudi makĩgega, makĩũrania atĩrĩ, “Mũndũ ũyũ aamenyeire maũndũ maya kũ, na ndathomete?”
Iudeii se mirau deci și ziceau: “Cum de știe acesta litere, fără să fi fost educat niciodată?”
16 Nake Jesũ akĩmacookeria atĩrĩ, “Ũrutani ũrĩa ndutanaga ti wakwa niĩ mwene. Uumaga kũrĩ ũrĩa wandũmire.
Isus le-a răspuns: “Nu a Mea este învățătura Mea, ci a Celui ce M-a trimis.
17 Mũndũ o wothe angĩenda gwĩka wendi wa Ngai, ũcio nĩarĩĩmenyaga kana ũrutani wakwa uumaga kũrĩ Ngai, kana njaragia ũhoro wakwa mwene.
Dacă cineva vrea să facă voia Lui, va cunoaște învățătura, dacă este de la Dumnezeu sau dacă vorbesc de la mine însumi.
18 Mũndũ ũrĩa waragia ũhoro wake we mwene eekaga ũguo nĩgeetha egoocithie we mwene, no ũrĩa ũrutaga wĩra nĩgeetha agoocithie ũrĩa ũmũtũmĩte nĩ mũndũ wa ma; gũtirĩ ũndũ wa maheeni ũmũkoniĩ.
Cine vorbește de la sine caută propria slavă, dar cine caută slava celui care l-a trimis pe el este adevărat și nu există nedreptate în el.
19 Githĩ Musa ndaamũheire watho? No gũtirĩ o na ũmwe wanyu ũmenyagĩrĩra watho. Mũrageria kũnjũraga nĩkĩ?”
Nu v-a dat Moise Legea, și totuși niciunul dintre voi nu respectă Legea? De ce căutați să mă omorâți?”
20 Naguo mũingĩ wa andũ ũkĩmũcookeria atĩrĩ, “Wee ũrĩ na ndaimono. Nũũ ũrageria gũkũũraga?”
Mulțimea a răspuns: “Ai un demon! Cine caută să te ucidă?”
21 Nake Jesũ akĩmeera atĩrĩ, “Ndaaringire kĩama kĩmwe, na inyuĩ inyuothe mũkĩgega.
Isus le-a răspuns: “Eu am făcut o singură lucrare și voi toți vă mirați de ea.
22 No rĩrĩ, tondũ Musa nĩamũheire ũhoro wa kũrua (o na gũtuĩka ũhoro ũcio ndwoimire kũrĩ Musa, no woimĩte kũrĩ maithe manyu ma tene-rĩ), inyuĩ nĩ mũruithagia mwana mũthenya wa Thabatũ.
Moise v-a dat circumcizia (nu că ar fi de la Moise, ci de la părinți) și în Sabat circumcideți un băiat.
23 Rĩu angĩkorwo mwana no aruithio mũthenya wa Thabatũ nĩgeetha watho wa Musa ndũgathaahio-rĩ, mũrakĩndakarĩra nĩkĩ nĩkũhonia mũndũ mũthenya wa Thabatũ?
Dacă un băiat primește circumcizia în Sabat, ca să nu se încalce Legea lui Moise, vă supărați pe Mine pentru că am făcut un om complet sănătos în Sabat?
24 Tigai gũtuanagĩra ciira na ũrĩa mũndũ atariĩ, tuanagĩrai ciira na kĩhooto.”
Nu judecați după aparențe, ci judecați cu dreaptă judecată.”
25 Tondũ ũcio andũ amwe a kũu Jerusalemu makĩambĩrĩria kũũrania atĩrĩ, “Githĩ ũyũ tiwe mũndũ ũrĩa marageria kũũraga?
De aceea, unii din cei din Ierusalim au zis: “Nu cumva nu este acesta pe care caută să-L omoare?
26 Na rĩu araaria atekwĩhitha, na matirĩ ũndũ maramwĩra. Kaĩ anene mamenyete kũna atĩ ũyũ nĩwe Kristũ?
Iată că el vorbește deschis, și ei nu-i spun nimic. Se poate oare ca într-adevăr conducătorii să știe că acesta este cu adevărat Hristosul?
27 No ithuĩ nĩtũũĩ kũrĩa mũndũ ũyũ oimĩte; rĩrĩa Kristũ agooka, gũtirĩ mũndũ ũkaamenya kũrĩa agaakorwo oimĩte.”
Totuși, noi știm de unde vine omul acesta, dar când va veni Hristosul, nimeni nu va ști de unde vine.”
28 Tondũ ũcio Jesũ, o akĩrutanaga kũu hekarũ-inĩ, akĩanĩrĩra, akiuga atĩrĩ; “Ĩĩ nĩguo, nĩmũnjũũĩ, na mũkamenya kũrĩa nyumĩte. Ndiũkĩte gũkũ nĩ ũndũ wakwa niĩ mwene, no ũrĩa wandũmire nĩ wa ma. Inyuĩ mũtimũũĩ,
Isus a strigat în templu, învățând și zicând: “Voi Mă cunoașteți și știți de unde sunt. Eu n-am venit de la mine însumi, ci Cel care m-a trimis este adevărat, pe care voi nu-l cunoașteți.
29 no niĩ nĩndĩmũũĩ, tondũ nyumĩte kũrĩ we, na nĩwe wandũmire.”
Îl cunosc, pentru că Eu sunt de la El și El m-a trimis.”
30 Maigua ũguo makĩgeria kũmũnyiita, no gũtirĩ o na ũmwe wamũhutirie, tondũ ihinda rĩake rĩtiarĩ ikinyu.
Au căutat deci să-L prindă, dar nimeni n-a pus mâna pe El, pentru că nu venise încă ceasul Lui.
31 O na kũrĩ o ũguo, andũ aingĩ makĩmwĩtĩkia. Makiuga atĩrĩ, “Hĩndĩ ĩrĩa Kristũ agooka-rĩ, nĩakaringa ciama nyingĩ gũkĩra mũndũ ũyũ?”
Dar, din mulțime, mulți au crezut în El. Ei spuneau: “Când va veni Hristosul, nu va face mai multe semne decât cele pe care le-a făcut acesta, nu-i așa?”
32 Afarisai makĩigua andũ makĩheehana maũndũ ta macio mamũkoniĩ. Nao athĩnjĩri-Ngai arĩa anene na Afarisai magĩtũma thigari cia hekarũ ikamũnyiite.
Fariseii au auzit mulțimea murmurând aceste lucruri despre el și preoții cei mai de seamă și fariseii au trimis ofițeri ca să-l aresteze.
33 Nake Jesũ akiuga atĩrĩ, “Niĩ ngũkorwo na inyuĩ o ihinda inini, njooke thiĩ kũrĩ ũrĩa wandũmire.
Atunci Isus a zis: “Mai stau puțin cu voi, apoi Mă duc la Cel ce M-a trimis.
34 Inyuĩ mũkaanjaria, no mũtikanyona; na kũrĩa ngaakorwo, mũtikahota gũkinya.”
Mă veți căuta și nu mă veți găsi. Nu puteți veni acolo unde sunt eu.”
35 Ayahudi makĩĩrana atĩrĩ, “Mũndũ ũyũ nĩ kũ arenda gũthiĩ, kũu tũtangĩhota kũmuona? Hihi egũthiĩ kũrĩa andũ aitũ matũũraga mahurunjũkĩte gatagatĩ ka Ayunani, akarute Ayunani ũhoro?
Și iudeii ziceau între ei: “Unde se va duce omul acesta, ca să nu-l găsim? Se va duce oare în Dispersia dintre greci și îi va învăța pe greci?
36 Nĩ atĩa ekwendaga kuuga, rĩrĩa oigire atĩ, ‘Mũkaanjaria no mũtikanyona’ na ‘kũrĩa ngaakorwo mũtikahota gũkinya’?”
Ce este cuvântul acesta pe care l-a spus: “Mă veți căuta și nu Mă veți găsi” și “Unde sunt Eu, nu puteți veni”?”
37 Mũthenya wa mũthia, na ũrĩa warĩ mũnene wa Gĩathĩ kĩu-rĩ, Jesũ akĩrũgama, akĩanĩrĩra na mũgambo mũnene, akiuga atĩrĩ, “Mũndũ ũrĩa ũnyootiĩ-rĩ, nĩoke harĩ niĩ anyue.
În ultima și cea mai mare zi a praznicului, Isus, stând în picioare, a strigat: “Dacă însetează cineva, să vină la Mine și să bea!
38 Ũrĩa wothe ũnjĩtĩkĩtie, thĩinĩ wake nĩkũriumaga njũũĩ cia maaĩ marĩ muoyo, o ta ũrĩa Maandĩko moigĩte.”
Cine crede în mine, după cum spune Scriptura, dinlăuntrul lui vor curge râuri de apă vie.”
39 Akĩaria ũguo aaragia ũhoro wa Roho, ũrĩa arĩa maamwĩtĩkĩtie makaheo thuutha-inĩ. Amu hĩndĩ ĩyo Roho ndaaheanĩtwo, nĩgũkorwo Jesũ ndaagoocithĩtio.
Dar a spus următoarele despre Duhul Sfânt, pe care urmau să-l primească cei care credeau în el. Căci Duhul Sfânt nu fusese încă dat, pentru că Isus nu fusese încă glorificat.
40 Hĩndĩ ĩrĩa andũ maiguire ciugo ciake, amwe makiuga atĩrĩ, “Ti-itherũ mũndũ ũyũ nĩ we Mũnabii ũrĩa.”
Mulți din mulțime, auzind aceste cuvinte, ziceau: “Acesta este cu adevărat proorocul”.
41 Arĩa angĩ makiuga atĩrĩ, “Ũyũ nĩwe Kristũ.” Nao angĩ makĩũria atĩrĩ, “Kwahoteka atĩa Kristũ oime Galili?
Alții ziceau: “Acesta este Hristosul”. Dar unii ziceau: “Ce, oare Hristosul vine din Galileea?
42 Githĩ Maandĩko matiugĩte atĩ Kristũ akoima rũciaro-inĩ rwa Daudi, na oime Bethilehemu itũũra rĩrĩa Daudi aatũũraga?”
Nu a spus oare Scriptura că Hristosul vine din neamul lui David și din Betleem, satul în care era David?”
43 Nĩ ũndũ ũcio gũkĩgĩa na nyamũkano gatagatĩ-inĩ ka andũ acio nĩ ũndũ wa Jesũ.
Și s-a creat o dezbinare în mulțime din cauza lui.
44 Amwe nĩmendaga kũmũnyiita, no gũtirĩ o na ũmwe wamũhutirie.
Unii dintre ei ar fi vrut să-l aresteze, dar nimeni nu a pus mâna pe el.
45 Marigĩrĩrio-inĩ arangĩri a hekarũ magĩcooka kũrĩ athĩnjĩri-Ngai arĩa anene na Afarisai, nao makĩmooria atĩrĩ, “Mwaga kũmũrehe nĩkĩ?”
Ofițerii au venit deci la preoții cei mai de seamă și la farisei, care i-au întrebat: “De ce nu l-ați adus?”
46 Arangĩri acio magĩcookia atĩrĩ, “Gũtirĩ mũndũ o na ũmwe ũrĩ waria ta ũrĩa mũndũ ũcio aragia.”
Ofițerii au răspuns: “Nimeni n-a vorbit vreodată ca omul acesta!”
47 Nao Afarisai makĩmooria atĩrĩ, “Mũroiga atĩ o na inyuĩ nĩamũheenetie?
Fariseii le-au răspuns: “Nu cumva și voi sunteți rătăciți?
48 Nĩ kũrĩ mũnene o na ũmwe kana Mũfarisai ũmwĩtĩkĩtie?
A crezut oare vreunul dintre dregători sau vreunul dintre farisei în el?
49 Aca! No gĩkundi gĩkĩ kĩa andũ matooĩ watho-rĩ, nĩkĩnyiite nĩ kĩrumi.”
Dar mulțimea aceasta care nu cunoaște Legea este blestemată.”
50 Nikodemo, ũrĩa wathiĩte kũrĩ Jesũ mbere ĩyo na aarĩ ũmwe wa gĩkundi kĩao, akĩũria atĩrĩ,
Nicodim, care venise noaptea la El, fiind unul dintre ei, le-a zis:
51 “Watho witũ nĩũtuagĩra mũndũ ciira ataambĩte gũthikĩrĩrio nĩguo akamenyeka ũrĩa ekĩte?”
“Oare legea noastră judecă pe cineva dacă nu-l aude mai întâi și nu știe ce face?”
52 Nao makĩmũũria atĩrĩ, “O nawe kaĩ uumĩte Galili? Tuĩria ũhoro, na nĩũkũmenya atĩ mũnabii ndangiuma Galili.”
Ei I-au răspuns: “Și Tu ești din Galileea? Caută și vezi că din Galileea nu s-a ridicat niciun profet.”
53 (O mũndũ akĩinũka gwake mũciĩ.
Fiecare s-a dus la casa lui,
