< Johana 6 >
1 Thuutha wa maũndũ macio, Jesũ akĩringa mũrĩmo ũrĩa ũngĩ wa Iria rĩa Galili (na norĩo rĩĩtagwo Iria rĩa Tiberia),
După acestea, Isus a plecat de cealaltă parte a Mării Galileii, care se numește Marea Tiberiadei.
2 nakĩo kĩrĩndĩ kĩnene kĩa andũ gĩkĩmũrũmĩrĩra tondũ nĩkĩoneete ciama iria aaringĩire andũ arĩa maarĩ arũaru.
O mare mulțime de oameni Îl urmau, pentru că vedeau semnele pe care le făcea asupra celor bolnavi.
3 Nake Jesũ akĩambata kĩrĩma-inĩ, agĩikara thĩ marĩ hamwe na arutwo ake.
Isus s-a urcat pe munte și a șezut acolo cu discipolii Săi.
4 Nakĩo Gĩathĩ gĩa Bathaka ya Ayahudi nĩgĩakuhĩrĩirie.
Se apropia Paștele, sărbătoarea iudeilor.
5 Rĩrĩa Jesũ aarorire akĩona kĩrĩndĩ kĩnene gĩgĩũka kũrĩ we, akĩũria Filipu atĩrĩ, “Tũkũgũra mĩgate kũ andũ aya marĩe?”
Isus, ridicându-și ochii și văzând că o mare mulțime venea la El, a zis lui Filip: “De unde vom cumpăra pâine, ca să mănânce aceștia?”
6 Oririe ũguo nĩguo amũgerie, nĩgũkorwo we nĩooĩ ũrĩa egwĩka.
A spus aceasta ca să-l pună la încercare, căci știa el însuși ce va face.
7 Nake Filipu akĩmũcookeria atĩrĩ, “Mũcara wa mĩeri ĩnana ndũngĩgũra mĩgate ya kũigana nĩguo o mũndũ arũme kenyũ!”
Filip i-a răspuns: “Nu le ajunge pâinea de două sute de denari, ca să primească fiecare din ei câte puțin.”
8 Nake mũrutwo ũngĩ wake wetagwo Anderea, mũrũ wa nyina na Simoni Petero, akiuga atĩrĩ,
Unul din ucenicii Săi, Andrei, fratele lui Simon Petru, i-a zis:
9 “Haha harĩ kahĩĩ karĩ na mĩgate ĩtano ya mũtu wa cairi na thamaki igĩrĩ nini, no ingĩkĩigana atĩa andũ marĩ aingĩ ũũ?”
“Este aici un băiat care are cinci pâini de orz și doi pești; dar ce sunt aceștia între atâția?”
10 Nake Jesũ akiuga atĩrĩ, “Ĩraai andũ maikare thĩ.” Hau maarĩ haarĩ na nyeki nyingĩ, nao arũme magĩikara thĩ, na maarĩ ta arũme ngiri ithano.
Isus a zis: “Fă să șadă poporul.” Or, în locul acela era multă iarbă. Deci oamenii au luat loc, în număr de aproximativ cinci mii.
11 Jesũ agĩcooka akĩoya mĩgate ĩyo, agĩcookia ngaatho na akĩgaĩra arĩa maikarĩte thĩ kũringana na mũigana ũrĩa o mũndũ angĩendire. Agĩcooka agĩĩka o ũguo na thamaki.
Isus a luat pâinile și, după ce a mulțumit, a împărțit ucenicilor, iar ucenicii celor ce stăteau jos, la fel și din pește, atât cât au dorit.
12 Rĩrĩa othe maarĩire na makĩhũũna, akĩĩra arutwo ake atĩrĩ, “Ũnganiai cienyũ iria ciatigara. Mũtikareke kĩndũ o na kĩrĩkũ kĩũrĩre.”
După ce s-au săturat, a zis ucenicilor Săi: “Adunați bucățile rămase, ca să nu se piardă nimic.”
13 Nĩ ũndũ ũcio magĩciũngania, makĩiyũria ikabũ ikũmi na igĩrĩ na icunjĩ cia mĩgate ĩrĩa ĩtano ya cairi, iria ciatigirio nĩ andũ acio maarĩkia kũrĩa.
Ei le-au adunat și au umplut douăsprezece coșuri cu bucățile rupte din cele cinci pâini de orz, care rămăseseră de la cei care mâncaseră.
14 Thuutha wa andũ kuona ciama iria Jesũ aaringĩte, makĩambĩrĩria kuuga atĩrĩ, “Ti-itherũ ũyũ nĩwe mũnabii ũrĩa ũgooka gũkũ thĩ.”
De aceea, când a văzut poporul semnul pe care-l făcea Isus, a zis: “Acesta este cu adevărat profetul care vine în lume.”
15 Nake Jesũ akĩmenya atĩ nĩmendaga mamũtue mũthamaki wao na hinya, nĩ ũndũ ũcio akĩmeherera o rĩngĩ, akĩambata kĩrĩma-inĩ arĩ wiki.
Isus, deci, dându-și seama că sunt pe cale să vină și să îl ia cu forța ca să îl facă rege, s-a retras din nou pe munte, de unul singur.
16 Rĩrĩa gwakinyire hwaĩ-inĩ arutwo ake magĩikũrũka nginya iria-inĩ,
Când s-a făcut seară, ucenicii Lui s-au coborât la mare.
17 magĩtoonya marikabu, makĩringa iria marorete Kaperinaumu. Hĩndĩ ĩyo kwarĩ nduma, na Jesũ ndaathiĩte kũrĩ o.
S-au urcat în corabie și se îndreptau peste mare spre Capernaum. Era deja întuneric și Isus nu venise la ei.
18 Nĩ kwarĩ na makũmbĩ ma maaĩ tondũ wa rũhuho rũnene rũrĩa rwahurutanaga.
Marea era agitată de un vânt mare care sufla.
19 Na hĩndĩ ĩrĩa maatwarithĩtie marikabu ta kilomita ithano kana ithathatũ, makĩona Jesũ agĩũka kũrĩ marikabu-inĩ agereire maaĩ igũrũ; nao makĩmaka.
După ce au vâslit, așadar, vreo douăzeci și cinci sau treizeci de stadii, au văzut pe Isus mergând pe mare și apropiindu-se de barcă; și s-au temut.
20 Nowe akĩmeera atĩrĩ, “Nĩ niĩ; tigai gwĩtigĩra.”
Dar El le-a zis: “Eu sunt; nu vă temeți.”
21 Magĩtĩkĩra atoonye thĩinĩ wa marikabu, na kahinda o kau marikabu ĩgĩkinya hũgũrũrũ-inĩ cia kũrĩa maathiiaga.
Ei au fost deci dispuși să îl primească în barcă. Imediat, barca a ajuns la țărmul spre care se îndreptau.
22 Mũthenya ũcio ũngĩ, kĩrĩndĩ kĩrĩa kĩarĩ mũrĩmo ũũrĩa ũngĩ wa iria gĩkĩmenya atĩ no marikabu ĩmwe yarĩ ho, na atĩ Jesũ ndaamĩingĩrĩte hamwe na arutwo ake no maathiĩte marĩ oiki.
A doua zi, mulțimea care stătea de cealaltă parte a mării a văzut că nu mai era acolo altă corabie decât cea în care se îmbarcaseră ucenicii Lui și că Isus nu intrase cu ucenicii Lui în corabie, ci ucenicii Lui plecaseră singuri.
23 No ningĩ gũgĩũka marikabu ingĩ ciumĩte Tiberia ikĩrũgama hakuhĩ na harĩa andũ maarĩĩrĩire mĩgate thuutha wa Mwathani gũcookeria Ngai ngaatho.
Cu toate acestea, niște bărci venite dinspre Tiberiada s-au apropiat de locul unde mâncaseră pâinea după ce Domnul a mulțumit.
24 Na rĩrĩa kĩrĩndĩ kĩamenyire atĩ Jesũ kana arutwo ake gũtirĩ warĩ ho, gĩkĩingĩra marikabu icio, gĩgĩthiĩ Kaperinaumu gũcaria Jesũ.
Așadar, când mulțimea a văzut că Isus și discipolii lui nu erau acolo, s-a urcat ea însăși în bărci și a venit la Capernaum, căutându-l pe Isus.
25 Rĩrĩa maamũkorire mũrĩmo ũũrĩa ũngĩ wa iria makĩmũũria atĩrĩ, “Rabii, ũkinyire gũkũ rĩ?”
Când L-au găsit pe partea cealaltă a mării, L-au întrebat: “Rabi, când ai venit aici?”
26 Nake Jesũ akĩmacookeria atĩrĩ, “Ngũmwĩra atĩrĩ na ma, inyuĩ mũtiranjaria nĩ ũndũ wa ciama iria mũronire, no nĩ ũndũ nĩmũrarĩire mĩgate mũrahũũna.
Isus le-a răspuns: “Adevărat vă spun că Mă căutați, nu pentru că ați văzut semne, ci pentru că ați mâncat din pâini și v-ați săturat.
27 Tigagai gũtangĩkĩra irio iria ithũkaga, no mwĩtangagei nĩ ũndũ wa irio iria cia gũtũũra nginya muoyo-inĩ wa tene na tene, iria Mũrũ wa Mũndũ akaamũhe. Ũcio nĩwe Ngai Ithe ahũũrĩte mũhũũri wa gwĩtĩkĩrĩka.” (aiōnios )
Nu lucrați pentru hrana care piere, ci pentru hrana care rămâne pentru viața veșnică, pe care v-o va da Fiul Omului. Căci Dumnezeu Tatăl l-a pecetluit.” (aiōnios )
28 Magĩcooka makĩmũũria atĩrĩ, “Twagĩrĩirwo nĩ gwĩka atĩa nĩgeetha tũrutage mawĩra marĩa Ngai endaga?”
Și I-au zis: “Ce trebuie să facem ca să lucrăm lucrările lui Dumnezeu?”
29 Nake Jesũ akĩmacookeria atĩrĩ, “Wĩra wa Ngai nĩ ũyũ: nĩ mwĩtĩkie ũrĩa we atũmĩte.”
Isus le-a răspuns: “Aceasta este lucrarea lui Dumnezeu: să credeți în Cel pe care L-a trimis El.”
30 Nĩ ũndũ ũcio makĩmũũria atĩrĩ, “Nĩ ciama irĩkũ ũgũtũringĩra tuone nĩguo tũgwĩtĩkie? Ũgwĩka atĩa?
Și I-au zis: “Ce faci Tu ca semn, ca să te vedem și să te credem? Ce lucrare faci tu?
31 Maithe maitũ ma tene maarĩĩaga mana kũu werũ-inĩ; o ta ũrĩa kwandĩkĩtwo atĩrĩ: ‘Aamaheire mĩgate kuuma igũrũ marĩe.’”
Părinții noștri au mâncat mană în pustiu. După cum este scris: “Le-a dat să mănânce pâine din cer”.”
32 Nake Jesũ akĩmeera atĩrĩ, “Ngũmwĩra atĩrĩ na ma, ti Musa wamũheire mũgate kuuma igũrũ, no nĩ Baba ũmũheaga mũgate ũrĩa wa ma kuuma igũrũ.
Isus le-a zis: “Adevărat vă spun că nu Moise v-a dat pâinea din cer, ci Tatăl Meu vă dă adevărata pâine din cer.
33 Nĩgũkorwo mũgate wa Ngai nĩ ũrĩa ũikũrũkaga kuuma igũrũ akahe kĩrĩndĩ gĩa thĩ muoyo wa tene na tene.”
Căci pâinea lui Dumnezeu este cea care se coboară din cer și dă viață lumii.”
34 Nao makĩmwĩra atĩrĩ, “Mũthuuri ũyũ, kuuma rĩu tũheage mũgate ũcio.”
Și I-au zis: “Doamne, dă-ne totdeauna pâinea aceasta.”
35 Nake Jesũ akiuga atĩrĩ, “Niĩ nĩ niĩ mũgate wa muoyo. Mũndũ ũrĩa ũũkaga kũrĩ niĩ ndakahũũta o na rĩ, na ũrĩa ũnjĩtĩkĩtie ndakanyoota o na rĩ.
Isus le-a zis: “Eu sunt pâinea vieții. Cine vine la mine nu va flămânzi și cine crede în mine nu va înseta niciodată.
36 No rĩrĩ, o ta ũrĩa ndĩmwĩrĩte, nĩmũnyonete, no mũtirĩ mũretĩkia.
Dar v-am spus că m-ați văzut și totuși nu credeți.
37 Arĩa othe Baba ahee nĩmarĩũkaga kũrĩ niĩ, na ũrĩa wothe ũgooka kũrĩ niĩ ndikamũingata o na rĩ.
Toți cei pe care mi-i dă Tatăl vor veni la mine. Pe cel care vine la mine nu-l voi da afară în niciun fel.
38 Nĩgũkorwo ndiikũrũkĩte kuuma igũrũ njũke gwĩka wendi wakwa niĩ mwene, no njũkĩte gwĩka wendi wa ũrĩa wandũmire.
Căci Eu m-am coborât din cer, nu ca să fac voia Mea, ci voia Celui care M-a trimis.
39 Naguo ũyũ nĩguo wendi wa ũrĩa wandũmire, atĩ ndigaate o na ũmwe wa arĩa othe aaheete, no ngaamariũkia mũthenya wa kũrigĩrĩria.
Aceasta este voia Tatălui Meu care m-a trimis: ca din toți cei pe care Mi i-a dat să nu pierd nimic, ci să-i înviez în ziua de apoi.
40 Nĩgũkorwo wendi wa Baba nĩ atĩ ũrĩa wothe wonete Mũriũ na akamwĩtĩkia nĩakagĩa na muoyo wa tene na tene, na nĩngamũriũkia mũthenya wa kũrigĩrĩria.” (aiōnios )
Aceasta este voia Celui care m-a trimis: ca oricine vede pe Fiul și crede în El să aibă viața veșnică; și Eu îl voi învia în ziua de apoi.” (aiōnios )
41 Ayahudi maigua ũguo makĩambĩrĩria kũngʼongʼora nĩ ũndũ wake tondũ nĩoigĩte atĩrĩ, “Niĩ nĩ niĩ mũgate ũrĩa waikũrũkire kuuma igũrũ.”
De aceea Iudeii cârteau împotriva Lui, pentru că zicea: “Eu sunt pâinea care S-a pogorât din cer”.
42 Makiuga atĩrĩ, “Githĩ ũyũ ti Jesũ mũrũ wa Jusufu, ũrĩa ithe na nyina tũũĩ? Rĩu angĩhota atĩa kuuga atĩ, ‘Niĩ ndaikũrũkire kuuma igũrũ’?”
Ei ziceau: “Nu este acesta Isus, fiul lui Iosif, al cărui tată și mamă îi știm? Cum de spune atunci: “Eu am coborât din cer?”?”
43 Nake Jesũ akĩmeera atĩrĩ, “Tigai kũngʼongʼora gatagatĩ-inĩ kanyu.
De aceea Isus le-a răspuns: “Nu vă certați între voi.
44 Gũtirĩ mũndũ ũngĩũka kũrĩ niĩ ataguucĩrĩirio nĩ Baba ũrĩa wandũmire, na niĩ nĩngamũriũkia mũthenya wa kũrigĩrĩria.
Nimeni nu poate veni la Mine, dacă nu-l atrage Tatăl care M-a trimis; și Eu îl voi învia în ziua de apoi.
45 Nĩ kwandĩkĩtwo maandĩko-inĩ ma Anabii atĩrĩ, ‘Nao othe makaarutwo ũhoro nĩ Ngai.’ Nake ũrĩa wothe ũthikagĩrĩria Baba na akeeruta ũhoro kuuma kũrĩ we, nĩokaga kũrĩ niĩ.
Este scris în profeți: “Toți vor fi învățați de Dumnezeu”. De aceea, oricine aude de la Tatăl și a învățat, vine la mine.
46 Gũtirĩ mũndũ ũrĩ ona Baba, tiga o ũrĩa uumĩte kũrĩ Ngai; we wiki nowe wonete Baba.
Nu că cineva a văzut pe Tatăl, decât cel care vine de la Dumnezeu. El l-a văzut pe Tatăl.
47 Ngũmwĩra atĩrĩ na ma, mũndũ ũrĩa wĩtĩkĩtie arĩ na muoyo wa tene na tene. (aiōnios )
Adevărat, vă spun, cel ce crede în Mine are viața veșnică. (aiōnios )
48 Niĩ nĩ niĩ mũgate wa muoyo.
Eu sunt pâinea vieții.
49 Maithe manyu ma tene maarĩĩaga mana marĩ werũ-inĩ, na no maakuire.
Părinții voștri au mâncat mană în pustiu și au murit.
50 No ũyũ nĩguo mũgate ũrĩa ũikũrũkĩte kuuma igũrũ, ũrĩa mũndũ angĩrĩa na ndakue.
Aceasta este pâinea care se coboară din cer, ca oricine să mănânce din ea și să nu moară.
51 Niĩ nĩ niĩ mũgate ũrĩa ũrĩ muoyo ũrĩa waikũrũkire kuuma igũrũ. Mũndũ o wothe ũngĩrĩa mũgate ũyũ, nĩagatũũra tene na tene. Mũgate ũyũ nĩ mwĩrĩ wakwa ũrĩa ngũheana nĩ ũndũ wa muoyo wa andũ a gũkũ thĩ.” (aiōn )
Eu sunt pâinea vie care s-a coborât din cer. Dacă cineva mănâncă din pâinea aceasta, va trăi în veci. Da, pâinea pe care o voi da pentru viața lumii este carnea mea.” (aiōn )
52 Hĩndĩ ĩyo nao Ayahudi makĩambĩrĩria gũkararania mũno o ene, makoorania atĩrĩ, “Mũndũ ũyũ angĩhota atĩa gũtũhe mwĩrĩ wake tũrĩe?”
Și iudeii se certau între ei, zicând: “Cum ne va da Acesta să mâncăm carnea Lui?”
53 Jesũ akĩmacookeria atĩrĩ, “Ngũmwĩra atĩrĩ na ma, mũtangĩrĩa mwĩrĩ wa Mũrũ wa Mũndũ na mũnyue thakame yake, mũtirĩ na muoyo thĩinĩ wanyu.
Isus le-a zis: “Adevărat vă spun că, dacă nu mâncați carnea Fiului Omului și nu beți sângele Lui, nu aveți viață în voi înșivă.
54 Ũrĩa wothe ũrĩĩaga mwĩrĩ wakwa na akanyua thakame yakwa arĩ na muoyo wa tene na tene, na nĩngamũriũkia mũthenya wa kũrigĩrĩria. (aiōnios )
Cine mănâncă carnea Mea și bea sângele Meu are viață veșnică și Eu îl voi învia în ziua de apoi. (aiōnios )
55 Nĩgũkorwo mwĩrĩ wakwa nĩ irio kũna, nayo thakame yakwa nĩ kĩndũ gĩa kũnyua kũna.
Căci carnea Mea este cu adevărat hrană și sângele Meu este cu adevărat băutură.
56 Ũrĩa wothe ũrĩĩaga mwĩrĩ wakwa na akanyua thakame yakwa aikaraga thĩinĩ wakwa na niĩ ngaikara thĩinĩ wake.
Cine mănâncă carnea Mea și bea sângele Meu trăiește în Mine și Eu în el.
57 O ta ũrĩa Baba mũtũũra muoyo aandũmire na o ta ũrĩa na niĩ ndũũraga muoyo nĩ ũndũ wa Baba, noguo mũndũ ũrĩa ũndĩĩaga agaatũũra muoyo nĩ ũndũ wakwa.
După cum Tatăl cel viu m-a trimis pe mine și eu trăiesc datorită Tatălui, tot așa și cel care se hrănește din mine va trăi datorită mie.
58 Ũyũ nĩguo mũgate ũrĩa waikũrũkire kuuma igũrũ. Maithe manyu maarĩire mana na nĩmakuire, no ũrĩa ũrĩĩaga mũgate ũyũ egũtũũra tene na tene.” (aiōn )
Aceasta este pâinea care s-a coborât din cer — nu cum au mâncat părinții noștri mana și au murit. Cel care mănâncă această pâine va trăi în veci.” (aiōn )
59 Maũndũ macio aamaaririe rĩrĩa aarutanaga thunagogi-inĩ kũu Kaperinaumu.
El spunea aceste lucruri în sinagogă, pe când învăța în Capernaum.
60 Arutwo ake aingĩ maigua ũguo makiuga atĩrĩ, “Ũyũ nĩ ũrutani mũritũ mũno, nũũ ũngĩhota kũwĩtĩkĩra?”
De aceea mulți dintre ucenicii Lui, auzind aceasta, au zis: “Greu este să spui aceasta! Cine poate să o asculte?”
61 Jesũ amenya atĩ arutwo ake nĩmangʼongʼoraga nĩ ũndũ wa ũhoro ũcio akĩmeera atĩrĩ, “Kaĩ ũhoro ũcio wamũrakaria?
Dar Isus, știind că ucenicii Săi murmurau din pricina aceasta, le-a zis: “Oare vă împiedică aceasta?
62 Ĩ mũngĩkĩona Mũrũ wa Mũndũ akĩambata igũrũ kũrĩa aarĩ mbere!
Atunci, dacă ați vrea să vedeți pe Fiul Omului înălțându-se la locul unde era mai înainte?
63 Roho aheanaga muoyo; mwĩrĩ ndũrĩ kĩene. Ciugo iria ndamwarĩria nĩ roho na nĩcio muoyo.
Spiritul este cel care dă viață. Carnea nu folosește la nimic. Cuvintele pe care vi le spun sunt spirit și sunt viață.
64 No nĩ kũrĩ amwe anyu matarĩ maretĩkia.” Nĩgũkorwo kuuma o kĩambĩrĩria Jesũ nĩooĩ arĩa matetĩkĩtie, na ũrĩa ũkaamũkunyanĩra.
Dar sunt unii dintre voi care nu cred.” Pentru că Isus știa de la început cine sunt cei care nu credeau și cine sunt cei care aveau să-l trădeze.
65 Agĩthiĩ na mbere, akiuga atĩrĩ, “Nĩkĩo ndamwĩrire atĩ gũtirĩ mũndũ ũngĩhota gũũka kũrĩ niĩ atahotithĩtio nĩ Baba.”
El a spus: “De aceea v-am spus că nimeni nu poate veni la mine, dacă nu-i este dat de Tatăl meu.”
66 Kuuma hĩndĩ ĩyo, arutwo ake aingĩ makĩhũndũka, na matiacookire kũmũrũmĩrĩra.
Mulți din ucenicii Lui s-au întors și nu mai umblau cu El.
67 Jesũ akĩũria arĩa ikũmi na eerĩ atĩrĩ, “O na inyuĩ kaĩ mũrenda gũthiĩ?”
Isus le-a zis deci celor doisprezece: “Nu cumva vreți și voi să plecați?”
68 Nake Simoni Petero akĩmũcookeria, atĩrĩ, “Mwathani, tũngĩthiĩ kũrĩ ũ? Wee nĩwe ũrĩ na ciugo cia muoyo wa tene na tene. (aiōnios )
Simon Petru I-a răspuns: “Doamne, la cine să mergem? Tu ai cuvintele vieții veșnice. (aiōnios )
69 Nĩtwĩtĩkĩtie na tũkamenya atĩ wee nĩwe ũrĩa Mũtheru wa Ngai.”
Noi am ajuns să credem și să știm că Tu ești Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu.”
70 Hĩndĩ ĩyo Jesũ akĩmacookeria akĩmeera atĩrĩ, “Githĩ ti niĩ ndĩmũthuurĩte mũrĩ ikũmi na eerĩ? No ũmwe wanyu nĩ ndaimono!”
Isus le-a răspuns: “Nu v-am ales Eu pe voi, cei doisprezece, și unul dintre voi este un diavol?”
71 (Aaragia ũhoro wa Judasi mũrũ wa Simoni Isikariota, tondũ o na aakorwo aarĩ ũmwe wa acio ikũmi na eerĩ, nĩwe warĩ amũkunyanĩre thuutha ũcio.)
Și vorbea despre Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul, căci el era cel care avea să-L trădeze, fiind unul dintre cei doisprezece.