Kĩambĩrĩria 30

1 Rĩrĩa Rakeli onire atĩ ndaraciarĩra Jakubu ciana-rĩ, akĩiguĩra mwarĩ wa nyina ũiru. Nĩ ũndũ ũcio akĩĩra Jakubu atĩrĩ, “He ciana kana ngue!”

Şi când Rahela a văzut că ea nu îi naşte lui Iacob copii, Rahela a invidiat pe sora ei; şi i-a spus lui Iacob: Dă-mi copii sau altfel mor.

2 Jakubu akĩrakario nĩ Rakeli akĩmũũria atĩrĩ, “Kaarĩ niĩ ndĩ ithenya rĩa Ngai ũrĩa ũkũimĩte ciana?”

Şi mânia lui Iacob s-a aprins împotriva Rahelei şi a spus: Sunt eu în locul lui Dumnezeu care a oprit de la tine rodul pântecelui?

3 Rakeli akĩmwĩra atĩrĩ, “Biliha ndungata yakwa ya mũirĩtu ĩrĩ haha; koma nayo nĩgeetha ĩnjiarĩre ciana, na niĩ ngĩe na nyũmba na ũndũ wayo.”

Iar ea a spus: Iată, pe servitoarea mea, Bilha, intră la ea; şi va naşte pe genunchii mei, ca eu de asemenea să am copii prin ea.

4 Nĩ ũndũ ũcio akĩmũhe Biliha ndungata yake ya mũirĩtu ĩrĩ ta mũtumia wake. Jakubu agĩkoma nayo,

Şi i-a dat-o pe Bilha, roaba ei, de soţie; şi Iacob a intrat la ea.

5 nake Biliha akĩgĩa nda, akĩmũciarĩra kahĩĩ.

Şi Bilha a rămas însărcinată şi i-a născut lui Iacob un fiu.

6 Rakeli akiuga atĩrĩ, “Ngai nĩandĩhĩria na nĩaiguĩte gũthaithana gwakwa, na nĩaheete kahĩĩ.” Na tondũ ũcio, agĩgatua Dani.

Şi Rahela a spus: Dumnezeu m-a judecat şi a auzit de asemenea vocea mea şi mi-a dat un fiu; de aceea i-a pus numele Dan.

7 Biliha ndungata ĩyo ya Rakeli ĩkĩgĩa nda ĩngĩ, na ĩgĩciarĩra Jakubu kahĩĩ ga keerĩ.

Şi Bilha, servitoarea Rahelei, a rămas însărcinată din nou şi i-a născut lui Iacob un al doilea fiu.

8 Nake Rakeli akiuga atĩrĩ, “Nĩ ngoretwo na kũgiana kũnene na mwarĩ wa maitũ, na nĩ hootanĩte.” Nĩ ũndũ ũcio agĩgatua Nafitali.

Şi Rahela a spus: Cu mari lupte am luptat cu sora mea şi am învins; şi i-a pus numele Neftali.

9 Na rĩrĩa Lea onire atĩ nĩarũgamĩte kũgĩa ciana-rĩ, akĩoya Zilipa ndungata yake ya mũirĩtu akĩmĩhe Jakubu ĩrĩ ta mũtumia wake.

Când Leea a văzut că ea a încetat să nască, a luat pe Zilpa, servitoarea ei, şi i-a dat-o lui Iacob de soţie.

10 Nake Zilipa, ndungata ĩyo ya Lea, ĩgĩciarĩra Jakubu kahĩĩ.

Şi Zilpa, servitoarea Leei, i-a născut lui Iacob un fiu.

11 Nake Lea akiuga atĩrĩ, “Hĩ, kaĩ ũyũ nĩ mũnyaka-ĩ!” Nĩ ũndũ ũcio agĩgatua Gadi.

Şi Leea a spus: O trupă înarmată vine; şi i-a pus numele Gad.

12 Zilipa ndungata ĩyo ya Lea ĩgĩciarĩra Jakubu kahĩĩ ga keerĩ.

Şi Zilpa, servitoarea Leei, i-a născut lui Iacob un al doilea fiu.

13 Ningĩ Lea akiuga atĩrĩ, “Kaĩ ndĩ mũkenu-ĩ! Andũ-a-nja marĩnjĩtaga ‘mũkenu.’” Nĩ ũndũ ũcio agĩgatua Asheri.

Şi Leea a spus: Fericită sunt, căci fiicele mă vor numi binecuvântată; şi i-a pus numele Aşer.

14 Na rĩrĩ, hĩndĩ ya kũgetha ngano-rĩ, Rubeni agĩthiĩ mũgũnda-inĩ na akĩona mĩmera ya mandarĩki, na akĩrehera nyina Lea. Nake Rakeli akĩĩra Lea atĩrĩ, “Ndagũthaitha he mandarĩki mamwe ma mũrũguo.”

Şi Ruben a mers în zilele secerişului grâului şi a găsit mandragore în câmp şi le-a adus la mama lui, Leea. Atunci Rahela i-a spus Leei: Dă-mi, te rog, din mandragorele fiului tău.

15 Nake Lea akĩmũcookeria atĩrĩ, “Kaĩ arĩ ũndũ mũnini kũndunya mũthuuri wakwa? Rĩu ningĩ nĩũkuoya mandarĩki ma mũriũ wakwa o namo?” Rakeli akĩmwĩra atĩrĩ, “He mandarĩki ma mũrũguo, nake Jakubu akome nawe ũmũthĩ.”

Iar Leea i-a spus: Este puţin lucru că ai luat pe soţul meu? Şi voieşti să iei şi mandragorele fiului meu? Şi Rahela a spus: De aceea el să se culce cu tine la noapte pentru mandragorele fiului tău.

16 Na rĩrĩa Jakubu ookire hwaĩ-inĩ oimĩte mũgũnda-rĩ, Lea agĩthiĩ kũmũtũnga. Akĩmwĩra atĩrĩ, “No nginya ũkome na niĩ, tondũ nĩngũgũrire na mandarĩki ma mũriũ wakwa.” Nĩ ũndũ ũcio agĩkoma nake ũtukũ ũcio.

Şi Iacob a venit de la câmp pe înserat şi Leea a ieşit să îl întâlnească şi a spus: Trebuie să intri la mine; căci cu adevărat te-am angajat cu mandragorele fiului meu. Şi el s-a culcat cu ea în acea noapte.

17 Nake Ngai akĩigua mahooya ma Lea, nake akĩgĩa nda na agĩciarĩra Jakubu kahĩĩ ga gatano.

Şi Dumnezeu a dat ascultare Leei şi ea a rămas însărcinată şi i-a născut lui Iacob al cincilea fiu.

18 Ningĩ Lea akiuga atĩrĩ, “Ngai nĩaheete kĩheo nĩ ũndũ wa kũheana ndungata yakwa ya mũirĩtu kũrĩ mũthuuri wakwa.” Nĩ ũndũ ũcio agĩgatua Isakaru.

Şi Leea a spus: Dumnezeu mi-a dat plata mea, pentru că am dat pe servitoarea mea soţului meu; şi i-a pus numele Isahar.

19 Lea agĩcooka akĩgĩa nda ĩngĩ, na agĩciarĩra Jakubu, kahĩĩ ga gatandatũ.

Şi Leea a rămas însărcinată din nou şi i-a născut lui Iacob al şaselea fiu.

20 Ningĩ Lea akiuga atĩrĩ, “Ngai ekũhe kĩheo kĩa goro mũno. Rĩu mũthuuri wakwa nĩarĩheeaga gĩtĩĩo tondũ ndĩmũciarĩire ihĩĩ ithathatũ.” Nĩ ũndũ ũcio agĩgatua Zebuluni.

Şi Leea a spus: Dumnezeu m-a înzestrat cu o zestre bună; acum soţul meu va locui cu mine, deoarece i-am născut şase fii; şi i-a pus numele Zabulon.

21 Thuutha ũcio agĩciara mũirĩtu na akĩmũtua Dina.

Şi mai apoi ea a născut o fiică şi i-a pus numele Dina.

22 Thuutha ũcio Ngai akĩririkana Rakeli, akĩmũigua, na akĩhingũra nda yake.

Şi Dumnezeu şi-a amintit de Rahela şi Dumnezeu i-a dat ascultare şi i-a deschis pântecele.

23 Nake akĩgĩa nda na agĩciara kahĩĩ, akiuga atĩrĩ, “Ngai nĩanjehereria thoni.”

Şi ea a rămas însărcinată şi a născut un fiu şi a spus: Dumnezeu mi-a luat ocara;

24 Nake agĩgatua Jusufu, akiuga atĩrĩ, “Ngai arohe kahĩĩ kangĩ!”

Şi i-a pus numele Iosif şi a spus: DOMNUL îmi va adăuga un alt fiu.

25 Thuutha wa Rakeli gũciara Jusufu, Jakubu akĩĩra Labani atĩrĩ, “Ndekereria ndĩthiĩre, nĩguo njooke bũrũri witũ.

Şi s-a întâmplat, când Rahela a născut pe Iosif, că Iacob i-a spus lui Laban: Trimite-mă, ca să merg la locul meu şi în ţara mea.

26 Nengera atumia akwa na ciana ciakwa, arĩa ngũtungatĩire nĩ ũndũ wao, na niĩ ndĩthiĩre. Wee nĩũũĩ wĩra ũrĩa ngũrutĩire.”

Dă-mi soţiile mele şi copiii mei, pentru care ţi-am servit şi lasă-mă să plec, pentru că ştii serviciul meu pe care ţi l-am făcut.

27 No Labani akĩmwĩra atĩrĩ, “Angĩkorwo nĩnjĩtĩkĩrĩkĩte maitho-inĩ maku-rĩ, ndagũthaitha ikaranga. Nĩmenyete na ũndũ wa ũragũri atĩ Jehova nĩandathimĩte nĩ ũndũ waku.”

Şi Laban i-a spus: Te rog, dacă am găsit favoare în ochii tăi, rămâi, căci am învăţat prin experienţă că DOMNUL m-a binecuvântat din cauza ta.

28 Agĩthiĩ na mbere, akiuga atĩrĩ, “Njĩĩra mũcaara ũrĩa ũkwenda na nĩ ngũkũrĩha.”

Iar el a spus: Rânduieşte-mi plăţile tale şi ţi le voi da.

29 Jakubu akĩmũcookeria atĩrĩ, “Wee nĩũũĩ ũrĩa ngũrutĩire wĩra na ũrĩa menyereire mahiũ maku nginya makaingĩha.

Iar el i-a spus: Ştii cum ţi-am servit şi că turma ta era cu mine.

30 Kĩrĩa kĩnini warĩ nakĩo itaanoka nĩkĩingĩhĩte mũno, nake Jehova nĩakũrathimĩte kũrĩa guothe ngoretwo. No rĩrĩ, ngeekĩra nyũmba yakwa ũndũ rĩ?”

Căci era puţin ce ai avut înainte ca eu să vin şi acum a sporit într-o mulţime; şi DOMNUL te-a binecuvântat de la venirea mea şi acum, când voi îngriji şi de casa mea?

31 Labani akĩmũũria atĩrĩ, “Ũkwenda ngũhe kĩ?” Jakubu akĩmũcookeria atĩrĩ, “Ndũkahe kĩndũ o na kĩ. Korwo no ũnjĩkĩre ũndũ ũyũ ũmwe tu, no thiĩ na mbere na kũrĩithia ndũũru ciaku na gũcimenyerera:

Iar el a spus: Ce să îţi dau? Şi Iacob a spus: Nu îmi da nimic, dacă vei face acest lucru pentru mine, voi paşte şi voi ţine din nou turma ta;

32 Naguo ũndũ ũcio nĩ ũyũ: Njĩtĩkĩria thiĩ ndũũru-inĩ ciaku ciothe ũmũthĩ, na njeherie thĩinĩ wacio ngʼondu iria ciothe irĩ maara kana irĩ marooro, na ndũrũme ciothe iria njirũ na mbũri ciothe iria irĩ maara na irĩ maroro. Icio nĩcio igũtuĩka mũcaara wakwa.

Voi trece prin toată turma ta astăzi, mutând de acolo toate cele pestriţe şi pătate şi toate cele cenuşii dintre oi şi pe cele pestriţe şi pătate dintre capre şi din aceasta va fi plata mea.

33 Naguo wĩhokeku wakwa nĩguo ũkaanjarĩrĩria thuutha-inĩ, rĩrĩa rĩothe ũngĩũka kuona mũcaara ũrĩa ũndĩhĩte. Mbũri o yothe ĩtarĩ maara kana maroro, kana ndũrũme o yothe ĩtarĩ njirũ, ingĩgaakorwo nacio, igaatuĩka nĩ cia ũici.”

Aşa va răspunde dreptatea mea pentru mine în timpul ce vine, când vine timpul pentru plata mea înaintea feţei tale; fiecare vită care nu este pestriţă sau pătată dintre capre şi cenuşie dintre oi, aceea va fi socotită de mine ca furată.

34 Nake Labani akiuga atĩrĩ, “Nĩndetĩkĩra; reke gũtuĩke o ro ũguo woiga.”

Şi Laban a spus: Iată, aş voi să fie conform cuvântului tău.

35 Mũthenya o ro ũcio-rĩ, Labani akĩeheria thenge ciothe iria ciarĩ maara na iria ciarĩ na maroro, na mĩgoma yothe ĩrĩa yarĩ maara na ĩrĩa yarĩ na marooro (iria ciothe ciarĩ na handũ herũ), na ndũrũme ciothe iria ciarĩ njirũ agĩcineana kũrĩ ariũ ake macirĩithagie.

Şi a scos în acea zi ţapii care erau vărgaţi şi pătaţi şi toate caprele care erau pestriţe şi pătate şi pe fiecare ce avea ceva alb pe ea şi tot ce era cenuşiu între oi şi le-a dat în mâna fiilor săi.

36 Ningĩ agĩcieheranĩria na iria ingĩ na ũraihu wa rũgendo rwa mĩthenya ĩtatũ gatagatĩ gake na Jakubu. Nake Jakubu agĩthiĩ na mbere kũrĩithia ndũũru iria ingĩ cia Labani ciatigarire.

Şi a pus trei zile de călătorie între el şi Iacob; şi Iacob a păscut restul turmelor lui Laban.

37 No rĩrĩ, Jakubu agĩtema thanju njigũ cia mũribina, na mũrothi, na cia mũarimaũ, agĩciĩkĩra mĩcoora mĩerũ na ũndũ wa kũnũra igoko agatũma werũ wa thĩinĩ wa thanju icio wonekane.

Şi Iacob a luat toiege verzi de plop şi de alun şi de castan dulce; şi a descojit dungi albe pe ele şi a făcut să apară albul care era în toiege.

38 Agĩcooka akĩiga thanju icio oonũrĩte mĩtaro-inĩ yothe ĩrĩa yanyuuagĩrwo maaĩ, nĩgeetha ikoragwo irĩ mbere ya mbũri rĩrĩa cioka kũnyua maaĩ. Rĩrĩa ndũũru icio ciakorwo irĩ na mũrukĩ na cioka kũnyua maaĩ-rĩ,

Şi a pus toiegele pe care le descojise înaintea turmelor în jgheaburi, în adăpătoarele cu apă, când turmele veneau să bea, ca ele, când veneau să bea, să zămislească.

39 igakĩhaicanĩra hau mbere ya thanju icio. Thuutha ũcio igaciara tũũri tũrĩ na manyaga, kana maara, kana marooro.

Şi turmele zămisleau înaintea toiegelor şi năşteau miei vărgaţi, pestriţi şi pătaţi.

40 Jakubu akĩamũrania tũũri tũu kuuma rũũru-inĩ rwa Labani, na tũgetindia, no agatũma icio ingĩ ingʼethere iria ciarĩ na maroro na iria njirũ cia Labani. Nĩ ũndũ ũcio agĩĩthondekera ndũũru ciake mwene, na ndaacituranĩrire na cia Labani.

Şi Iacob a separat mieii şi întorcea feţele turmelor spre cele vărgate şi toate cele cenuşii în turma lui Laban; şi a pus propriile sale turme deoparte şi nu le-a pus cu turmele lui Laban.

41 Hĩndĩ ĩrĩa yothe mbũri iria ciarĩ na hinya ciagĩa na mũrukĩ-rĩ, Jakubu aigaga thanju icio mĩtaro-inĩ ya maaĩ mbere yacio, nĩgeetha cihaicanĩre hakuhĩ na thanju icio;

Şi s-a întâmplat, de câte ori oile mai puternice zămisleau, că Iacob aşeza toiegele înaintea ochilor oilor în jgheaburile de apă, ca ele să zămislească printre toiege.

42 no ingĩakorirwo nĩ iria itaarĩ na hinya, ndaigaga thanju icio ho. Nĩ ũndũ ũcio mbũri iria ciarĩ mocu igĩtuĩka cia Labani, na iria ciarĩ hinya igĩtuĩka cia Jakubu.

Dar când oile erau slabe, nu le punea înăuntru, aşa că cele mai slabe erau ale lui Laban şi cele mai puternice ale lui Iacob.

43 Nĩ ũndũ wa gwĩka ũguo, mũndũ ũcio ti Jakubu agĩkĩrĩrĩria kũgĩa na indo nyingĩ, akĩgĩa na mahiũ maingĩ, na ndungata cia airĩtu na cia arũme, o na ngamĩĩra na ndigiri.

Şi acest bărbat a sporit peste măsură şi avea multe oi şi servitoare şi servitori şi cămile şi măgari.