Thaama 32
1 Rĩrĩa andũ moonire atĩ Musa nĩaikarire mũno ataikũrũkĩte kuuma kĩrĩma-inĩ, magĩcookanĩrĩra harĩ Harũni makĩmwĩra atĩrĩ, “Ũka, tũthondekere ngai iria irĩtũtongoragia. Ha ũhoro wa mũndũ ũyũ ũgwĩtwo Musa, ũrĩa watũrutire bũrũri wa Misiri, tũtiũĩ ũrĩa oonete.”
Și când poporul a văzut că Moise întârzia să coboare de pe munte, oamenii s-au strâns la Aaron și i-au spus: Ridică-te, fă-ne dumnezei care să meargă înaintea noastră; căci, cât despre acest Moise, omul care ne-a scos din țara Egiptului, nu știm ce i s-a întâmplat.
2 Harũni akĩmacookeria akĩmeera atĩrĩ, “Rutai icũhĩ cia thahabu iria irĩ matũ ma atumia anyu, na aanake na airĩtu anyu mũndehere.”
Și Aaron le-a spus: Desfaceți cerceii de aur, care sunt în urechile soțiilor voastre ale fiilor voștri și ale fiicelor voastre, și aduceți-i la mine.
3 Nĩ ũndũ ũcio andũ othe makĩruta icũhĩ cia thahabu icio ciarĩ matũ-inĩ mao magĩcirehere Harũni.
Și tot poporul a desfăcut cerceii de aur care erau în urechile lor și i-au adus la Aaron.
4 Nake akĩoya indo iria maamũreheire, agĩcitwekia agĩtũmĩra indo cia ũbundi gũcithondeka mũhianano wa njaũ. Nao andũ makiuga atĩrĩ, “Ici nĩcio ngai ciaku, wee Isiraeli, iria ciakũrutire bũrũri wa Misiri.”
Iar el i-a primit din mâna lor; și după ce le-a făcut un vițel turnat, i-a dat formă cu o daltă și au spus: Israele, aceștia sunt dumnezeii tăi, care te-au scos din țara Egiptului.
5 Rĩrĩa Harũni onire ũguo, agĩaka kĩgongona mbere ya njaũ ĩyo, na akĩanĩrĩra, akiuga atĩrĩ, “Rũciũ nĩgũgakorwo na gĩathĩ kĩa Jehova.”
Și când Aaron l-a văzut, a construit un altar înaintea lui; și Aaron a făcut o proclamație și a spus: Mâine este o sărbătoare pentru DOMNUL.
6 Nĩ ũndũ ũcio mũthenya ũyũ ũngĩ andũ magĩũkĩra rũciinĩ tene, makĩruta magongona ma njino na ma ũiguano. Thuutha ũcio magĩikara thĩ kũrĩa na kũnyua, magĩcooka magĩũkĩra kũina na gwĩkenia.
Și s-au sculat devreme a doua zi și au oferit ofrande arse și au adus ofrande de pace; și poporul s-a așezat să mănânce și să bea și s-a ridicat să joace.
7 Nake Jehova akĩĩra Musa atĩrĩ, “Ikũrũka, tondũ andũ aku arĩa warutire bũrũri wa Misiri nĩmethũkĩtie.
Și DOMNUL i-a spus lui Moise: Du-te, coboară-te, căci poporul tău, pe care l-ai scos din țara Egiptului, s-au corupt;
8 Nĩmagarũrũkĩte narua magatiga ũrĩa ndaamathĩte, na nĩmethondekeire mũhianano wa gũtwekio ũhaana njaũ. Nĩmaũinamĩrĩire na makaũrutĩra iruta makiugaga atĩrĩ, ‘Ici nĩcio ngai ciaku, wee Isiraeli, iria ciakũrutire bũrũri wa Misiri.’”
S-au abătut repede de pe calea pe care le-am poruncit-o; ei și-au făcut un vițel turnat și i s-au închinat și i-au sacrificat și au spus: Aceștia sunt dumnezeii tăi, Israele, care te-au scos din țara Egiptului.
9 Jehova akĩĩra Musa atĩrĩ, “Nĩnyonete andũ aya, nĩ andũ momĩtie ngingo.
Și DOMNUL i-a spus lui Moise: Am văzut acest popor și, iată, acesta este un popor îndărătnic;
10 Rĩu tigana na niĩ nĩgeetha marakara makwa mamarĩrĩmbũkĩre, nĩgeetha ndĩmaniine. Nĩngacooka ngũtue rũrĩrĩ rũnene.”
De aceea, acum lasă-mă, ca furia mea să se încingă împotriva lor și să îi mistui; și voi face din tine o națiune mare.
11 No Musa agĩthaitha Jehova Ngai wake, akĩmwĩra atĩrĩ, “Wee Jehova, ũngĩcinwo nĩ marakara ũũkĩrĩre andũ aku nĩkĩ, o arĩa warutire kuuma bũrũri wa Misiri na guoko gwaku kũrĩ ũhoti na ũkĩmaruta kuo na hinya mũnene?
Și Moise a implorat pe DOMNUL Dumnezeul său și a spus: DOAMNE, de ce se încinge furia ta împotriva poporului tău, pe care l-ai scos din țara Egiptului cu mare putere și cu o mână tare?
12 Nĩ kĩĩ kĩngĩtũma andũ a Misiri moige atĩrĩ, ‘Aamarutire bũrũri wa Misiri arĩ na muoroto wa kũmeka ũũru amooragĩre irĩma-inĩ, na amaniine mathire gũkũ thĩ’? Tiga kũrakara mũno; wĩricũkwo ndũkarehere andũ aku mwanangĩko.
Pentru ce să vorbească egiptenii și să spună: Pentru nenorocire i-a scos afară, ca să îi ucidă în munți și să îi mistuie de pe fața pământului? Întoarce-te de la furia ta înverșunată și pocăiește-te de acest rău împotriva poporului tău.
13 Ririkana ndungata ciaku Iburahĩmu, na Isaaka, na Isiraeli, arĩa wee wehĩtire kũrĩ o na mwĩhĩtwa ũkĩĩgwetaga, ũkiuga atĩrĩ: ‘Nĩngatũma njiaro ciaku cingĩhe ta njata cia matu-inĩ, na nĩngaahe njiaro ciaku bũrũri ũyũ wothe ũrĩa ndaamerĩire, naguo ũgaatuĩka igai rĩao nginya tene.’”
Adu-ți aminte de Avraam, de Isaac și de Israel, servitorii tăi, cărora le-ai jurat prin tine însuți și le-ai spus: Voi înmulți sămânța ca stelele cerului și toată această țară despre care am vorbit o voi da seminței voastre și o vor moșteni pentru totdeauna.
14 Hĩndĩ ĩyo Jehova akĩĩricũkwo, na ndaigana kũrehere andũ ake mwanangĩko ũrĩa oigĩte atĩ nĩekũmarehera.
Și DOMNUL s-a pocăit de răul pe care s-a gândit să îl facă poporului său.
15 Musa akĩhũndũka, agĩikũrũka kuuma kĩrĩma igũrũ akuuĩte ihengere icio igĩrĩ cia Ũira na moko make. Ciarĩ nyandĩke mĩena yeerĩ, mbere na thuutha.
Și Moise s-a întors și a coborât de pe munte și cele două table ale mărturiei erau în mâna sa: tablele erau scrise pe amândouă părțile; pe o parte și pe cealaltă parte erau ele scrise.
16 Ihengere icio ciarĩ wĩra wa Ngai; maandĩko macio maarĩ maandĩko ma Ngai makururĩtwo ihengere-inĩ icio.
Și tablele erau lucrarea lui Dumnezeu și scrisul era scrisul lui Dumnezeu, gravat pe table.
17 Rĩrĩa Joshua aiguire inegene rĩa andũ makiugĩrĩria akĩĩra Musa atĩrĩ, “Kũrĩ mbugĩrĩrio ya mbaara kambĩ-inĩ.”
Și când a auzit Iosua zgomotul poporului pe când strigau, i-a spus lui Moise: Este zgomot de război în tabără.
18 Musa akĩmũcookeria atĩrĩ, “Ti mĩgambo ya ũhootani, na ti mĩgambo ya kũhootwo; nĩ mĩgambo ya kũina ndĩraigua.”
Dar el a spus: Nu este vocea celor ce strigă din cauza victoriei, nici nu este vocea celor ce strigă din cauză că sunt învinși, ci aud zgomotul celor ce cântă.
19 Rĩrĩa Musa akuhĩrĩirie kambĩ, na akĩona njaũ na ndũrũhĩ ĩrĩa yarĩ kũndũ kũu, agĩcinwo nĩ marakara, nake agĩikia ihengere icio thĩ, ikiunĩkanga icunjĩ o hau magũrũ-inĩ ma kĩrĩma.
Și s-a întâmplat, imediat ce s-a apropiat el de tabără, că a văzut vițelul și dansul; și mânia lui Moise s-a încins și a aruncat tablele din mâinile sale și le-a spart sub munte.
20 Nake akĩnyiita njaũ ĩyo maathondekete, akĩmĩcina na mwaki, agĩcooka akĩmĩthĩa, ĩgĩtuĩka mũtu, akĩũikia maaĩ-inĩ na agĩatha andũ a Isiraeli manyue maaĩ macio.
Și a luat vițelul pe care l-au făcut și l-a ars în foc și l-a măcinat până la pulbere și a împrăștiat pulberea pe apă și a făcut pe copiii lui Israel să bea din ea.
21 Nake Musa akĩũria Harũni atĩrĩ, “Andũ aya maragwĩkire atĩa nĩgeetha ũmatoonyie mehia-inĩ manene ũũ?”
Și Moise i-a spus lui Aaron: Ce ți-a făcut poporul acesta, încât ai adus un așa mare păcat peste ei?
22 Nake Harũni akĩmũcookeria, akĩmwĩra atĩrĩ, “Tiga kũrakara, mwathi wakwa; wee nĩũũĩ ũrĩa andũ aya mendete gwĩka ũũru.
Și Aaron a spus: Să nu se încingă mânia domnului meu; cunoști poporul, că ei sunt puși pe ticăloșie.
23 Maanjĩĩrire atĩrĩ, ‘Tũthondekere ngai iria irĩtũtongoragia. Ha ũhoro wa mũndũ ũyũ ũgwĩtwo Musa, ũrĩa watũrutire bũrũri wa Misiri-rĩ, tũtiũĩ ũrĩa oonire.’
Fiindcă mi-au spus: Fă-ne dumnezei, care să meargă înaintea noastră, căci cât despre acest Moise, bărbatul care ne-a scos din țara Egiptului, nu știm ce i s-a întâmplat.
24 Nĩ ũndũ ũcio ngĩmeera atĩrĩ, ‘Ũrĩa wothe ũrĩ na mathaga ma thahabu, nĩarute.’ Nao makĩĩnengera indo icio cia thahabu, ngĩciikia riiko, nacio ikiuma njaũ ĩno!”
Iar eu le-am spus: Oricine are ceva aur, să îl desfacă. Așa că mi l-au dat; atunci l-am aruncat în foc și a ieșit acest vițel.
25 Musa akĩona atĩ andũ nĩmakararĩtie, na atĩ Harũni nĩamarekereirie meke ũrĩa mekwenda, nginya magaatuĩka andũ a gũthekagĩrĩrwo nĩ thũ ciao.
Și după ce Moise a văzut că oamenii erau goi (pentru că Aaron i-a făcut goi spre rușinea lor printre dușmanii lor),
26 Nĩ ũndũ ũcio akĩrũgama itoonyero-inĩ rĩa kambĩ, akiuga atĩrĩ, “Ũrĩa wothe ũrĩ mwena wa Jehova-rĩ, nĩoke haha.” Nao Alawii othe makĩrũgama mwena wake.
Atunci Moise a stat în picioare în poarta taberei și a spus: Cine este de partea DOMNULUI? Acela să vină la mine. Și toți fiii lui Levi s-au adunat la el.
27 Nake akĩmeera atĩrĩ, “Jehova Ngai wa Isiraeli ekuuga atĩrĩ, ‘O mũndũ nĩeyohe rũhiũ rwa njora njohero. Hungurai kambĩ ĩno kuuma mwena ũmwe nginya ũrĩa ũngĩ, o mũndũ nĩoorage mũrũ wa nyina na oorage mũratawe na mũndũ wa itũũra rĩake.’”
Iar el le-a spus: Astfel spune DOMNUL Dumnezeu al lui Israel: Să-și pună fiecare bărbat sabia la coapsă și să intre și să iasă de la poartă la poartă prin tabără, și fiecare bărbat să ucidă pe fratele său și fiecare bărbat pe însoțitorul său și fiecare bărbat pe vecinul său.
28 Alawii magĩĩka ta ũrĩa maathirwo nĩ Musa, na mũthenya ũcio gũkĩũragwo andũ ta 3,000.
Și copiii lui Levi au făcut conform cuvântului lui Moise: și au căzut din popor în acea zi în jur de trei mii de bărbați.
29 Nake Musa akiuga atĩrĩ, “Nĩmwarĩkia kwamũrĩrwo Jehova ũmũthĩ, nĩgũkorwo nĩmwareganire na ariũ anyu na mũkĩregana na arĩa mũciaranĩirwo nao, na Jehova nĩamũrathima ũmũthĩ.”
Pentru că Moise a spus: Astăzi, consacrați-vă pe voi înșivă DOMNULUI, fiecare bărbat peste fiul său și peste fratele său, ca astăzi să vă dăruiască o binecuvântare.
30 Mũthenya ũyũ ũngĩ Musa akĩĩra andũ atĩrĩ, “Nĩmwĩhĩtie mũno. No rĩu, nĩngwambata kũrĩ Jehova; hihi no kũhoteke ndĩmũrutĩre horohio nĩ ũndũ wa rĩhia rĩanyu.”
Și s-a întâmplat, a doua zi, că Moise a spus poporului: Ați păcătuit un mare păcat; și acum voi urca la DOMNUL; poate voi face ispășire pentru păcatul vostru.
31 Nĩ ũndũ ũcio Musa agĩcooka kũrĩ Jehova, akĩmwĩra atĩrĩ, “Hĩ, kaĩ andũ aya nĩmekĩte rĩhia inene-ĩ! Nĩmethondekeire ngai cia thahabu.
Și Moise s-a întors la DOMNUL și a spus: Oh, acest popor a păcătuit un mare păcat și și-au făcut dumnezei de aur.
32 No rĩu-rĩ, ndagũthaitha marekere mehia mao; angĩkorwo ndũkũmarekera, o na niĩ tharia ibuku-inĩ rĩrĩa wandĩkĩte andũ aku.”
Totuși acum dacă voiești, iartă păcatul lor; și dacă nu, șterge-mă, te rog eu, din cartea ta pe care ai scris-o.
33 Nake Jehova agĩcookeria Musa atĩrĩ, “Ũrĩa wothe ũnjĩhĩirie, nĩngamũtharia ibuku-inĩ rĩakwa.
Și DOMNUL i-a spus lui Moise: Oricine a păcătuit împotriva mea, pe el îl voi șterge din cartea mea.
34 Rĩu gĩthiĩ, ũtongorie andũ acio mathiĩ bũrũri ũrĩa ndaaririe ũhoro waguo, nake mũraika wakwa nĩakamũtongoria. Na rĩrĩ, hĩndĩ ya kũmaherithia yakinya-rĩ, no ngaamaherithia nĩ ũndũ wa mehia mao.”
De aceea acum du-te, condu poporul la locul despre care ți-am vorbit: iată, Îngerul meu va merge înaintea ta; totuși în ziua cercetării, voi pedepsi păcatul lor peste ei.
35 Nake Jehova akĩhũũra andũ acio na mũthiro nĩ tondũ wa ũrĩa meekire na njaũ ĩyo yathondeketwo nĩ Harũni.
Și DOMNUL a lovit poporul cu plăgi, pentru că au făcut vițelul pe care Aaron l-a făcut.
