< Gũcookerithia 29 >
1 Ici nĩcio ciugo cia kĩrĩkanĩro kĩrĩa Jehova aathire Musa arĩkanĩre na andũ a Isiraeli kũu Moabi, hamwe na kĩrĩkanĩro kĩrĩa aarĩkanĩire nao marĩ Horebu.
Acestea sunt cuvintele legământului, pe care DOMNUL a poruncit lui Moise, ca să îl facă cu copiii lui Israel în ţara Moabului, în afară de legământul pe care l-a făcut cu ei în Horeb.
2 Musa nĩetire andũ a Isiraeli othe, akĩmeera atĩrĩ: Maitho manyu nĩmeyoneire ũrĩa wothe Jehova eekire Firaũni kũu bũrũri wa Misiri, na ũrĩa eekire anene ake othe na bũrũri wake wothe.
Şi Moise a chemat pe tot Israelul şi le-a spus: Aţi văzut tot ce a făcut DOMNUL înaintea ochilor voştri în ţara Egiptului, lui Faraon şi tuturor servitorilor lui şi întregii lui ţări;
3 Nĩmweyoneire na maitho manyu magerio macio manene, o na ciama na maũndũ manene ma kũgegania.
Marile ispite pe care ochii tăi le-au văzut, semnele şi acele mari miracole,
4 No nginya ũmũthĩ Jehova ndamũheete meciiria marĩ na ũmenyo, kana maitho me kuona, kana matũ me kũigua.
Totuşi DOMNUL nu v-a dat o inimă să pătrundeţi şi ochi să vedeţi şi urechi să auziţi, până în această zi.
5 Ihinda rĩu rĩa mĩaka mĩrongo ĩna ndamũtongoririe werũ-inĩ, nguo cianyu itiigana gũtuĩka, o na kana iraatũ iria ciarĩ magũrũ manyu igĩtarũka.
Şi v-am condus patruzeci de ani prin pustiu, hainele voastre nu s-au învechit pe voi şi sandaua ta nu s-a învechit pe piciorul tău.
6 Mũtiigana kũrĩa irio, kana mũkĩnyua ndibei kana kĩndũ kĩngĩ o gĩothe kĩgagatu. Ndeekire ũndũ ũcio nĩgeetha mũmenye atĩ niĩ nĩ niĩ Jehova Ngai wanyu.
Nu aţi mâncat pâine, nici nu aţi băut vin sau băutură tare, ca să cunoaşteţi că eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru.
7 Rĩrĩa mwakinyire gũkũ, Sihoni mũthamaki wa Heshiboni, na Ogu mũthamaki wa Bashani nĩmookire kũhũũrana na ithuĩ, no nĩtwamatooririe.
Şi când aţi ajuns la acest loc, Sihon, împăratul Hesbonului, şi Og, împăratul Basanului, au ieşit împotriva noastră la bătălie şi noi i-am lovit,
8 Nĩtwegwatĩire bũrũri wao na tũkĩũheana ũtuĩke igai rĩa andũ a mũhĩrĩga wa Rubeni, na wa Gadi, na nuthu ya mũhĩrĩga wa Manase.
Şi le-am luat ţara şi am dat-o ca moştenire rubeniţilor şi gadiţilor şi la jumătate din tribul lui Manase.
9 Rũmĩrĩrai wega ciugo cia kĩrĩkanĩro gĩkĩ, nĩguo mũgaacĩre maũndũ-inĩ mothe marĩa mũrĩĩkaga.
Păziţi de aceea cuvintele acestui legământ şi împliniţi-le, ca să prosperaţi în tot ce faceţi.
10 Inyuĩ inyuothe mũrũgamĩte ũmũthĩ mbere ya Jehova Ngai wanyu, na atongoria anyu, na atongoria a mĩhĩrĩga yanyu, na athuuri anyu, na anene anyu, na arũme arĩa angĩ othe a Isiraeli,
Voi staţi în picioare astăzi cu toţii înaintea DOMNULUI Dumnezeul vostru, căpeteniile triburilor voastre, bătrânii voştri şi administratorii voştri, toţi bărbaţii lui Israel,
11 hamwe na ciana cianyu, na atumia anyu, na andũ a kũngĩ arĩa matũũraga kambĩ-inĩ cianyu, arĩa mamunagĩra ngũ na makamũtahĩra maaĩ.
Micuţii voştri, soţiile voastre şi străinul tău care este în mijlocul taberei tale, de la tăietorul lemnului tău până la aducătorul apei tale,
12 Mũrũgamĩte haha nĩguo mũgĩe na kĩrĩkanĩro na Jehova Ngai wanyu, kĩrĩkanĩro kĩrĩa Jehova ekũgĩa na inyuĩ ũmũthĩ, na akĩhũũre mũhũũri na ũndũ wa mwĩhĩtwa,
Ca să intri în legământ cu DOMNUL Dumnezeul tău şi în jurământul său, pe care DOMNUL Dumnezeul tău îl face cu tine astăzi,
13 na agĩĩkĩre hinya kũna atĩ mũrĩ andũ ake ũmũthĩ, na atĩ atuĩke Ngai wanyu, o ta ũrĩa aamwĩrĩire, na ningĩ o ta ũrĩa eehĩtire kũrĩ maithe manyu Iburahĩmu, na Isaaka, na Jakubu.
Ca să te întemeieze astăzi ca popor al său şi să îţi fie Dumnezeu, precum ţi-a spus şi precum a jurat părinţilor tăi, lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacob.
14 Ndirathondeka kĩrĩkanĩro gĩkĩ na mwĩhĩtwa na inyuĩ inyuiki,
Şi nu numai cu voi fac acest legământ şi acest jurământ;
15 o inyuĩ mũrũgamĩte haha na ithuĩ ũmũthĩ mbere ya Jehova Ngai witũ, no nĩ hamwe na arĩa matarĩ haha ũmũthĩ.
Ci cu acela care stă în picioare aici astăzi cu noi înaintea DOMNULUI Dumnezeul nostru şi de asemenea cu cel care nu este astăzi aici, cu noi,
16 Inyuĩ ene nĩmũũĩ ũrĩa twatũũraga bũrũri wa Misiri na ũrĩa twatuĩkanĩirie mabũrũri-inĩ tũgĩũka gũkũ.
(Pentru că ştiţi cum am locuit noi în ţara Egiptului; şi cum am trecut prin mijlocul naţiunilor printre care aţi trecut;
17 Gatagatĩ-inĩ kao nĩmuonire mĩhianano yao ĩrĩ thaahu, na ngai cia kũhooywo cia mĩtĩ na cia mahiga, na cia betha na cia thahabu.
Şi aţi văzut urâciunile lor şi idolii lor, lemn şi piatră, argint şi aur, care erau printre ei),
18 Menyererai wega hatigakorwo mũndũ mũrũme kana mũndũ-wa-nja, kana andũ a nyũmba ĩmwe kana mũhĩrĩga gatagatĩ-inĩ kanyu ũmũthĩ, ũngĩgĩa na ngoro ya kũhutatĩra Jehova Ngai witũ athiĩ akahooe ngai cia ndũrĩrĩ icio; menyererai wega gũtikagĩe mũri mũrũrũ gatagatĩ kanyu ũngĩciara maciaro marũrũ ta nyongo.
Ca nu cumva să fie între voi vreun bărbat, sau femeie sau familie sau trib, a cărui inimă să se întoarcă astăzi de la DOMNUL Dumnezeul nostru, ca să meargă şi să servească dumnezeilor acestor naţiuni, ca nu cumva să fie între voi o rădăcină care aduce fiere şi pelin;
19 Rĩrĩa mũndũ ta ũcio aigua ciugo cia mwĩhĩtwa ũyũ, eĩtagĩria kĩrathimo, na nĩ ũndũ ũcio ageciiria atĩrĩ, “Ndikona ũgwati o na ingĩkĩrĩria gũthiĩ na njĩra yakwa mwene.” Ũndũ ũcio nĩũkarehe mwanangĩko bũrũri ũrĩa ũrĩ maaĩ, o na ũrĩa mũngʼaru.
Şi să se întâmple, când aude cuvintele acestui blestem, să se binecuvânteze singur în inima sa, spunând: Voi avea pace, deşi umblu în imaginaţia inimii mele, ca să adaug beţia la sete;
20 Jehova ndarĩ hĩndĩ akenda kũmũrekera; marakara make na kĩyo gĩake nĩikarĩrĩmbũkĩra mũndũ ũcio. Irumi ciothe iria ciandĩkĩtwo ibuku-inĩ rĩĩrĩ nĩikamũkinyĩrĩra, nake Jehova nĩakahuura rĩĩtwa rĩake rĩehere gũkũ thĩ.
DOMNUL nu îl va scuti, ci furia DOMNULUI şi gelozia lui vor fumega împotriva acelui bărbat şi vor veni peste el toate blestemele care sunt scrise în cartea aceasta şi DOMNUL îi va şterge numele de sub cer.
21 Jehova nĩakamwamũra kuuma mĩhĩrĩga-inĩ yothe ya Isiraeli, anyiitwo nĩ mwanangĩko, kũringana na irumi ciothe cia kĩrĩkanĩro kĩrĩa kĩandĩke thĩinĩ wa Ibuku rĩĩrĩ rĩa Watho.
Şi DOMNUL îl va separa ca rău dintre toate triburile lui Israel, conform cu toate blestemele legământului care sunt scrise în cartea aceasta a legii,
22 Ciana cianyu iria ikaamũrũmĩrĩra njiaro-inĩ iria igooka thuutha, o na ageni arĩa magooka moimĩte mabũrũri ma kũraya nĩmakona mathĩĩna marĩa makorete bũrũri o na mĩrimũ ĩrĩa Jehova ahũũrĩte bũrũri nayo.
Astfel încât generaţia care va veni din copiii voştri, care se va ridica după voi şi străinul care va veni dintr-o ţară îndepărtată, vor spune când vor vedea plăgile ţării acesteia şi bolile pe care DOMNUL le-a pus pe ea;
23 Bũrũri wothe ũgaatuĩka kũndũ gũtangĩkũra kĩndũ, kũiyũrĩte cumbĩ na ũbiriti, gũtirĩ kĩndũ gĩkahaandwo na gũtirĩ riya rĩgaakũra kuo, kana kĩndũ kĩmere kuo. Gũkahaana ta mwanangĩko wa matũũra ma Sodomu na Gomora, na Adima o na Zeboimu, marĩa Jehova aaharaganirie arĩ na marakara mahiũ.
Şi că toată ţara ei este pucioasă şi sare, arzând, că nu este semănată, nici nu rodeşte, nici nu creşte vreo iarbă în ea, ca dărâmarea Sodomei şi Gomorei, Admei şi Ţeboimului, pe care le-a dărâmat DOMNUL în furia sa şi în mânia sa,
24 Ndũrĩrĩ ciothe ikooria atĩrĩ, “Nĩ kĩĩ gĩtũmĩte Jehova eke bũrũri ũyũ ũguo? Marakara maya mahiũ ũũ, nĩ ma kĩ?”
Chiar toate naţiunile vor spune: Pentru ce a făcut astfel DOMNUL acestei ţări? Ce înseamnă dogoarea acestei mari furii?
25 Narĩo icookio rĩgaakorwo rĩrĩ atĩrĩ, “Nĩ tondũ andũ aya nĩmatiganĩirie kĩrĩkanĩro kĩa Jehova, Ngai wa maithe mao, kĩrĩkanĩro kĩrĩa aagĩire nao rĩrĩa aamarutire bũrũri wa Misiri.
Atunci ei vor spune: Pentru că au părăsit legământul DOMNULUI Dumnezeul părinţilor lor, pe care l-a făcut cu ei când i-a scos din ţara Egiptului,
26 Nĩmamwehereire magĩthiĩ kũhooya ngai ingĩ na magĩciinamĩrĩra, ngai matooĩ, na ngai Jehova ataamaheete.
Fiindcă au mers şi au servit altor dumnezei şi li s-au închinat, dumnezei pe care ei nu i-au cunoscut şi el nu li i-a dat,
27 Nĩ ũndũ ũcio marakara ma Jehova makĩrĩrĩmbũkĩra bũrũri ũyũ, akĩũkinyĩria irumi iria ciothe ciandĩkĩtwo ibuku-inĩ rĩĩrĩ.
Şi mânia DOMNULUI s-a aprins împotriva acestei ţări, ca să aducă asupra ei toate blestemele care sunt scrise în această carte,
28 Ningĩ Jehova, arĩ na marakara mahiũ na mangʼũrĩ manene, nĩamamunyire kuuma bũrũri wao akĩmaikia bũrũri ũngĩ, ta ũrĩa gũtariĩ rĩu.”
Şi DOMNUL i-a dezrădăcinat din ţara lor în furie şi în mânie şi cu mare indignare şi i-a aruncat într-o altă ţară, ca în ziua aceasta.
29 Maũndũ ma hitho nĩ ma Jehova Ngai witũ, no maũndũ marĩa maguũrie nĩ maitũ na ciana ciitũ nginya tene, nĩguo tũrũmagĩrĩre ciugo ciothe cia watho ũyũ.
Lucrurile tainice aparţin DOMNULUI Dumnezeul nostru, dar cele revelate ne aparţin nouă şi copiilor noştri pentru totdeauna, ca să împlinim toate cuvintele acestei legi.