Atũmwo 23
1 Nake Paũlũ agĩkũũrĩra athuuri a Kĩama kĩu maitho akĩmeera atĩrĩ, “Ariũ a Baba, nĩndungatĩire Ngai ndĩ na thamiri ĩtarĩ ũcuuke nginya mũthenya wa ũmũthĩ.”
Pavel, uitându-se cu stăruință la consiliu, a zis: “Fraților, până astăzi am trăit înaintea lui Dumnezeu cu toată conștiința împăcată”.
2 Nake Anania mũthĩnjĩri-Ngai ũrĩa mũnene, agĩatha andũ arĩa maarũgamĩte hakuhĩ na Paũlũ mamũringe kanua.
Marele preot Anania a poruncit celor ce stăteau lângă el să îl lovească peste gură.
3 Hĩndĩ ĩyo Paũlũ akĩmwĩra atĩrĩ, “Wee rũthingo rũrũ rũhakĩtwo mũnyũ mwerũ, we nĩwe ũkũringwo nĩ Ngai! Ũikarĩte hau ũnduĩre ciira kũringana na watho, no wee ũkaregana na watho, ũgaathana atĩ ningwo!”
Atunci Pavel i-a zis: “Dumnezeu te va lovi, zid albit! Stai tu să mă judeci după lege și poruncești să fiu lovit contrar legii?”
4 Nao andũ arĩa maarũgamĩte hakuhĩ na Paũlũ makĩmũũria atĩrĩ, “Anga nĩũkũũmĩrĩria kũruma mũthĩnjĩri-Ngai ũrĩa mũnene?”
Cei ce stăteau de față ziceau: “Voi defăimați pe marele preot al lui Dumnezeu?”
5 Nake Paũlũ akĩmacookeria atĩrĩ, “Ariũ a Baba, ndikũmenyete atĩ ũcio nĩwe mũthĩnjĩri-Ngai ũrĩa mũnene; nĩgũkorwo nĩ kwandĩkĩtwo atĩrĩ: ‘Ndũkanaarie ũũru igũrũ rĩa mũnene wa andũ anyu.’”
Pavel a zis: “Nu știam, fraților, că este mare preot. Căci este scris: “Să nu vorbești de rău despre un conducător al poporului tău”.”
6 Na rĩrĩ, Paũlũ aamenya atĩ amwe ao maarĩ Asadukai, na arĩa angĩ Afarisai, akĩanĩrĩra Kĩama-inĩ kĩu, akiuga atĩrĩ, “Ariũ a Baba, niĩ ndĩ Mũfarisai, na njiarĩtwo nĩ Mũfarisai. Ndĩraciirithio nĩ ũndũ wa kĩĩrĩgĩrĩro gĩakwa gĩa kũriũkio kwa arĩa akuũ.”
Dar Pavel, văzând că o parte erau saduchei, iar cealaltă farisei, a strigat în consiliu: “Bărbați și frați, eu sunt fariseu, fiu de farisei. Cu privire la speranța și la învierea morților sunt judecat!”
7 Rĩrĩa oigire ũguo, gũkĩgĩa na ngarari gatagatĩ ka Afarisai na Asadukai, nakĩo kĩũngano kĩu gĩkĩamũkana.
După ce a spus acestea, s-a iscat o ceartă între farisei și saduchei, și mulțimea s-a dezbinat.
8 (Asadukai moigaga gũtirĩ ũriũkio, na gũtirĩ araika, o na kana maroho, no Afarisai nĩmetĩkĩtie maũndũ macio mothe.)
Căci saducheii spuneau că nu există nici înviere, nici înger, nici duh; dar fariseii mărturisesc toate acestea.
9 Gũkĩgĩa na ngũĩ nene, nao arutani a watho amwe arĩa maarĩ Afarisai makĩrũgama na makĩaria megũmĩire mũno, makiuga atĩrĩ, “Ithuĩ tũtirona ũũru wa mũndũ ũyũ. Ĩ kũngĩkorwo nĩ roho kana mũraika ũmwarĩirie?”
S-a stârnit o mare zarvă și unii dintre cărturarii din partea fariseilor s-au ridicat în picioare și se certau, zicând: “Noi nu găsim nimic rău în omul acesta. Dar dacă un duh sau un înger i-a vorbit, să nu ne luptăm împotriva lui Dumnezeu!”
10 Nacio ngarari ikĩneneha mũno, o nginya mũnene wa mbũtũ akĩigua guoya nĩkuona ta Paũlũ angĩtarũrangwo tũcunjĩ nĩo. Agĩatha mbũtũ cia thigari ciikũrũke, imweherie harĩo na hinya, na imũtware nyũmba ya thigari.
Când s-a iscat o mare ceartă, comandantul, temându-se ca Pavel să nu fie sfâșiat de ei, a poruncit ostașilor să se coboare, să-l ia cu forța dintre ei și să-l ducă în cazarmă.
11 Ũtukũ ũrĩa warũmĩrĩire, Mwathani akĩrũgama hakuhĩ na Paũlũ, akĩmwĩra atĩrĩ, “Wĩyũmĩrĩrie! O ũguo ũheanĩte ũhoro wakwa gũkũ Jerusalemu, noguo ũkaũheana kũu Roma.”
În noaptea următoare, Domnul a stat lângă el și i-a zis: “Înveselește-te, Pavel, căci, după cum ai mărturisit despre Mine la Ierusalim, tot așa trebuie să mărturisești și la Roma.”
12 Rũciinĩ rũrũ rũngĩ, Ayahudi makĩgĩa na ndundu na makĩĩhĩta mwĩhĩtwa matikaarĩe kana manyue matooragĩte Paũlũ.
Când s-a făcut ziuă, unii dintre iudei s-au unit și s-au legat cu un blestem, zicând că nu vor mânca și nu vor bea nimic până ce nu vor omorî pe Pavel.
13 Andũ arĩa maathugundĩte ndundu ĩyo maarĩ makĩria ya mĩrongo ĩna.
Erau mai mult de patruzeci de persoane care făcuseră această conspirație.
14 Magĩthiĩ kũrĩ athĩnjĩri-Ngai arĩa anene na athuuri makĩmeera atĩrĩ, “Ithuĩ nĩtwĩhĩtĩte mwĩhĩtwa wa kwaga kũrĩa kĩndũ kana kũnyua nginya tũũrage Paũlũ.
Ei au venit la preoții cei mai de seamă și la bătrâni și au zis: “Ne-am legat sub un mare blestem să nu gustăm nimic până nu-l vom ucide pe Pavel.
15 Na rĩrĩ, inyuĩ mũrĩ hamwe na Kĩama gĩa Athuuri ũriai mũnene wa mbũtũ amũrehe mbere yanyu, mwĩtuĩte ta mũrenda gũtuĩria wega ũhoro wa ciira wake. Ithuĩ nĩtwĩhaarĩirie kũmũũraga atanakinya haha.”
Acum, deci, voi, împreună cu consiliul, informați comandantul că mâine trebuie să vi-l aducă la voi, ca și cum ați avea de gând să judecați mai exact cazul lui. Noi suntem gata să-l omorâm înainte de a se apropia.”
16 No rĩrĩa mwanake wa mwarĩ wa nyina na Paũlũ aaiguire ũhoro wa ithugunda rĩu, agĩthiĩ nyũmba ya thigari akĩĩra Paũlũ.
Dar fiul surorii lui Pavel a auzit că stau la pândă, a venit și a intrat în cazarmă și a anunțat pe Pavel.
17 Hĩndĩ ĩyo Paũlũ agĩĩta ũmwe wa anene a thigari igana rĩmwe, akĩmwĩra atĩrĩ, “Twara mwanake ũyũ kũrĩ mũnene wa mbũtũ; arĩ na ũndũ arenda kũmwĩra.”
Pavel a chemat pe unul dintre centurioni și a zis: “Duceți-l pe acest tânăr la comandant, căci are ceva să-i spună.”
18 Nĩ ũndũ ũcio mũnene ũcio akĩmuoya, akĩmũtwara kũrĩ mũnene wa mbũtũ. Mũnene ũcio wa thigari igana rĩmwe akĩmwĩra atĩrĩ, “Paũlũ, ũrĩa muohe nĩandũmanĩire anjĩĩra ndeehe mwanake ũyũ kũrĩ we tondũ arĩ na ũndũ arenda gũkwĩra.”
L-a luat, l-a dus la comandant și i-a zis: “Pavel, prizonierul, m-a chemat și m-a rugat să-ți aduc pe acest tânăr. El are ceva să-ți spună”.
19 Mũnene ũcio wa mbũtũ akĩnyiita mwanake ũcio guoko, akĩmũtwara keeheri-inĩ, akĩmũũria atĩrĩ, “Nĩ atĩa ũrenda kũnjĩĩra?”
Comandantul l-a luat de mână și, ducându-se la o parte, l-a întrebat în particular: “Ce ai să-mi spui?”
20 Nake mwanake ũcio akĩmũcookeria atĩrĩ, “Ayahudi nĩmaiguanĩire makũũrie ũmarehere Paũlũ nĩguo arũgame mbere ya kĩama rũciũ, metuĩte ta marenda gũtuĩria ũhoro wake wega.
Și a zis: “Iudeii au căzut de acord să te roage să aduci mâine pe Pavel la sfat, ca și cum ar fi vrut să se intereseze mai bine de el.
21 Ndũgetĩkĩre ũguo marenda, tondũ andũ makĩria ya mĩrongo ĩna ao mamuoheirie njĩra-inĩ. Nĩmehĩtĩte mwĩhĩtwa wa kwaga kũrĩa kana kũnyua nginya mamũũrage. Na rĩrĩ, nĩmehaarĩirie, metereire wĩtĩkĩre ihooya rĩao.”
De aceea, nu le ceda, pentru că îl pândesc mai mult de patruzeci de oameni care s-au legat cu un blestem să nu mănânce și să nu bea nimic până nu-l vor ucide. Acum sunt gata, așteptând promisiunea din partea ta.”
22 Nake mũnene ũcio wa mbũtũ akĩĩra mwanake ũcio athiĩ, na akĩmũkaania, akĩmwĩra atĩrĩ, “Ndũkeere mũndũ o na ũrĩkũ atĩ nĩũnginyĩirie ũhoro ũcio.”
Și comandantul a lăsat pe tânăr să plece, și i-a zis: “Să nu spui nimănui că mi-ai descoperit aceste lucruri.”
23 Mũnene ũcio wa mbũtũ agĩcooka agĩĩta anene aake eerĩ a thigari igana rĩmwe akĩmaatha atĩrĩ, “Haarĩriai gĩkundi gĩa thigari magana meerĩ, na thigari mĩrongo mũgwanja iria ithiiaga ihaicĩte mbarathi, na thigari magana meerĩ iria ithiiaga ikuuĩte matimũ, nĩguo mathiĩ Kaisarea thaa ithatũ cia ũtukũ.
A chemat la el doi dintre centurioni și le-a zis: “Pregătiți două sute de ostași, ca să meargă până la Cezareea, cu șaptezeci de călăreți și două sute de oameni înarmați cu sulițe, la ceasul al treilea din noapte”.
24 Na ningĩ mũhaarĩrie mbarathi cia gũkuua Paũlũ atwarwo kũrĩ Felike ũrĩa barũthi hatarĩ na ũgwati.”
Le-a cerut să pună la dispoziție niște călăreți, ca să-l urce pe Pavel pe unul dintre ei și să-l ducă în siguranță la Felix, guvernatorul.
25 Agĩcooka akĩandĩka marũa ũũ:
Și a scris o scrisoare astfel: “Și a scris o scrisoare ca aceasta:
26 Nĩ niĩ Kilaudio Lisia, Kũrĩ mũgaathe Barũthi Felike: Nĩndakũgeithia.
“Claudius Lysias către cel mai bun guvernator Felix: “Salutări.
27 Mũndũ ũyũ aranyiitĩtwo nĩ Ayahudi na mararĩ hakuhĩ kũmũũraga, no ndĩrathiĩ na thigari ciakwa ndĩramũthara, nĩgũkorwo nĩndĩramenyete atĩ nĩ raiya wa Roma.
“Omul acesta a fost prins de iudei și era pe cale să fie omorât de ei, când am venit cu ostașii și l-am salvat, aflând că este roman.
28 Nĩndĩrendaga kũmenya kĩrĩa maramũthitangagĩra, na nĩ ũndũ ũcio ndĩramũtwara Kĩama-inĩ kĩao.
Dorind să aflu cauza pentru care îl acuzau, l-am adus jos la consiliul lor.
29 Ndĩrakora atĩ athitangĩirwo maũndũ makoniĩ watho wao, no hatirarĩ ũndũ acuukĩirwo ũngĩratũmire atuĩrwo kũũragwo kana kuohwo.
Am găsit că era acuzat în legătură cu chestiuni legate de legea lor, dar nu era acuzat de nimic vrednic de moarte sau de închisoare.
30 Rĩrĩa ndĩramenyithirio atĩ kũraarĩ na ithugunda rĩa kũũraga mũndũ ũcio, ndĩramũtũma kũrĩ we o hĩndĩ ĩyo. Ndĩracooka ndĩraatha andũ acio mamũthitangĩte makũrehere thitango ĩrĩa mamũthitangĩire.
Când mi s-a spus că iudeii îl pândesc, l-am trimis imediat la voi, însărcinându-i și pe acuzatorii lui să aducă înaintea voastră acuzațiile lor împotriva lui. Rămas bun!”
31 Nĩ ũndũ ũcio thigari ikĩoya Paũlũ ũtukũ o ta ũrĩa ciaathĩtwo, ikĩmũtwara o nginya Antipatiri.
Soldații au luat pe Pavel și, după porunca lor, l-au dus noaptea la Antipatris.
32 Naguo mũthenya ũyũ ũngĩ igĩtiga thigari iria ciathiiaga ihaicĩte mbarathi ithiĩ nake, nacio igĩcooka nyũmba ciao.
Dar a doua zi au lăsat călăreții să meargă cu el și s-au întors la cazarmă.
33 Thigari icio cia mbarathi ciakinya Kaisarea, ikĩnengera barũthi marũa na ikĩneana Paũlũ kũrĩ we.
Când au ajuns la Cezareea și au predat scrisoarea guvernatorului, i-au prezentat și lui Pavel.
34 Nake barũthi aathoma marũa, akĩũria kũrĩa Paũlũ oimĩte. Rĩrĩa aamenyire atĩ oimĩte Kilikia,
După ce a citit-o, guvernatorul a întrebat din ce provincie este. Când a înțeles că era din Cilicia, a spus:
35 akĩmwĩra atĩrĩ, “Ngaathikĩrĩria ciira waku andũ arĩa magũthitangĩte mooka.” Agĩcooka agĩathana Paũlũ aikare arangĩrĩtwo kũu nyũmba-inĩ ya ũthamaki ya Herode.
“Te voi asculta pe deplin când vor sosi și acuzatorii tăi”. El a poruncit să fie ținut în palatul lui Irod.
