< Job 6 >
1 Da antwortete Hiob und sprach:
Dar Iov a răspuns și a zis:
2 O daß mein Unmut und mein Unglück gegeneinander abgewogen und zugleich auf eine Waage gelegt würden!
De ar fi fost cântărită în întregime mâhnirea mea și nenorocirea mea pusă în balanță împreună!
3 Denn nun ist es schwerer als Meeressand; darum sind meine Reden so verwirrt.
Căci acum ar fi mai grea decât nisipul mării; de aceea cuvintele mele sunt înghițite.
4 Denn die Pfeile des Allmächtigen stecken in mir, mein Geist saugt ihr Gift; die Schrecken Gottes bestürmen mich.
Fiindcă săgețile celui Atotputernic sunt în mine, otrava lor îmi bea duhul, terorile lui Dumnezeu se așază în rând împotriva mea.
5 Schreit auch ein Wildesel beim Gras, brüllt auch ein Ochse, wenn er Futter hat?
Rage măgarul sălbatic când are iarbă? Sau mugește boul peste nutrețul lui?
6 Kann man auch Fades essen ohne Salz, findet man am Eiweiß irgendwelchen Geschmack?
Se poate mânca fără sare ceea ce este fără gust? Sau este vreun gust în albușul unui ou?
7 Was meine Seele zu berühren verschmähte, das ist jetzt mein täglich Brot!
Lucrurile pe care sufletul meu a refuzat să le atingă sunt ca hrana care mă întristează.
8 O daß doch käme, was ich wünsche, und Gott meine Hoffnung erfüllte:
O, de aș avea cererea mea împlinită și de mi-ar da Dumnezeu lucrul pentru care tânjesc!
9 daß es doch Gott gefiele, mich zu zermalmen, seine Hand auszustrecken und mich abzuschneiden!
Chiar de i-ar plăcea lui Dumnezeu să mă nimicească, de și-ar dezlănțui mâna și m-ar stârpi!
10 So bliebe mir noch der Trost (worüber ich frohlocken würde im schonungslosen Schmerz), daß ich von den Worten des Heiligen nicht abgefallen bin!
Atunci totuși aș avea mângâiere; da, m-aș împietri în întristare, să nu cruțe, pentru că nu am ascuns cuvintele Celui Sfânt.
11 Wie groß ist denn meine Kraft, daß ich noch ausharren, und wann kommt mein Ende, daß meine Seele sich gedulden soll?
Ce este puterea mea ca eu să sper? Și ce este sfârșitul meu ca să îmi prelungesc viața?
12 Ist mir denn der Steine Kraft gegeben, ist dies mein Fleisch etwa von Erz?
Este puterea mea puterea pietrelor? Sau este carnea mea din aramă?
13 Bin ich denn nicht hilflos und des Heils beraubt?
Nu este ajutorul meu în mine? Și este înțelepciunea cu totul alungată de la mine?
14 Dem Verzagten soll sein Freund Mitleid erzeigen, selbst wenn er von der Furcht des Allmächtigen lassen sollte.
Celui ce este nenorocit, milă ar trebui arătată de prietenul său; dar el părăsește teama de cel Atotputernic.
15 Meine Brüder trügen wie ein Wildbach, wie das Bett der Wildbäche, die überlaufen,
Frații mei au lucrat înșelător ca un pârâu și ei trec precum curgerea pâraielor,
16 welche trübe werden vom Eis, wenn der Schnee sich darin birgt,
Care sunt negricioase din cauza gheții și în care zăpada este ascunsă;
17 die aber versiegen zur Zeit der Sommerglut und von ihrem Ort verschwinden, wenn es heiß wird.
În timp ce se încălzesc, ele dispar; când este arșiță ele sunt mistuite din locul lor.
18 Es biegen ab von ihrem Wege die Karawanen, ziehen in die Wüste und verirren sich;
Cărările drumului lor sunt abătute; merg spre nimic și pier.
19 es schauen sie die Karawanen Themas, die Reisegesellschaften Sebas hoffen auf sie.
Trupele din Tema s-au uitat, caravanele din Seba i-au așteptat.
20 Aber sie werden in ihrer Hoffnung zuschanden; wenn sie dorthin kommen, sind sie enttäuscht.
Ei au fost încurcați deoarece au sperat; au venit acolo și au fost rușinați.
21 So seid auch ihr mir jetzt geworden; ihr schauet Schreckliches und fürchtet euch davor!
Pentru că acum sunteți nimic; vedeți doborârea mea și vă temeți.
22 Habe ich gesagt: «Gebet mir etwas!» oder «Bringt mir etwas von eurem Vermögen her;
Am spus eu: Aduceți-mi! Sau: Dați o răsplată pentru mine din averea voastră?
23 rettet mich aus der Hand des Feindes und erlöset mich von des Tyrannen Hand?»
Sau: Eliberați-mă din mâna dușmanului meu? Sau: Răscumpărați-mă din mâna celor puternici?
24 Belehret mich, so will ich schweigen,
Învață-mă și îmi voi ține limba; și fă-mă să înțeleg unde am greșit.
25 weiset mir nach, wo ich gefehlt! O wie eindringlich sind die Reden der Wahrheit! Aber was bringen eure Zurechtweisungen zu-recht?
Cât de puternice sunt cuvintele drepte! Dar ce mustră certarea voastră?
26 Gedenket ihr Worte zu bekritteln und haltet die Reden eines Verzweifelten für Wind?
Vă închipuiți că mustrați cuvintele și vorbirile unuia disperat, care sunt ca vântul?
27 Ja, ihr werfet das Los über eine Waise und verhandelt euren Freund!
Da, voi copleșiți pe cel fără tată și săpați o groapă pentru prietenul vostru.
28 Und nun seid doch so gefällig und schaut mich an, ob ich euch ins Angesicht lügen werde!
De aceea acum mulțumiți-vă, priviți-mă, pentru că vă este evident dacă mint.
29 Kehret um, tut nicht Unrecht! Ja, kehret um! noch bin ich im Recht!
Întoarceți-vă, vă rog, să nu fie aceasta nelegiuire; da, întoarceți-vă din nou, dreptatea mea este în aceasta.
30 Ist denn Unrecht auf meiner Zunge, oder unterscheidet mein Gaumen nicht, was verderblich ist?
Este nelegiuire în limba mea? Nu poate gustul meu discerne lucruri perverse?