Psalm 81
1 Dem Musikmeister, nach der Keltertreterweise; von Asaph. Singt jubelnd dem Gott, der unsre Stärke ist,
Mai marelui muzician, pe o harpă ghitită, un psalm al lui Asaf. Cântați tare lui Dumnezeu, tăria noastră; înălțați sunet de bucurie către Dumnezeul lui Iacob.
2 Stimmt Lobgesang an und laßt die Pauken erschallen, die liebliche Zither mitsamt der Harfe!
Înălțați un psalm și aduceți tamburina, plăcuta harpă cu psalterionul.
3 Stoßt am Neumond in die Posaune, beim Vollmond zur Feier unsres Festes!
Sunați trâmbița la luna nouă, la timpul rânduit, în ziua solemnei noastre sărbători.
4 Denn so ist es Satzung für Israel, ein Gebot des Gottes Jakobs;
Căci acesta a fost un statut pentru Israel și o lege a Dumnezeului lui Iacob.
5 als Gesetz hat er’s für Joseph verordnet, als er auszog gegen Ägyptenland. – Eine Sprache, die ich bisher nicht gekannt, vernehme ich:
El a rânduit aceasta în Iosif ca mărturie, când a ieșit traversând țara Egiptului, unde eu am auzit o limbă pe care nu am înțeles-o.
6 »Ich hab’ seine Schulter der Last entzogen, seine Hände sind des Tragkorbs ledig geworden.
Am îndepărtat povara de pe umărul său, mâinile lui au scăpat de coșuri.
7 Als du riefst in der Drangsal, erlöste ich dich, erhörte dich in der Hülle der Donnerwolke, prüfte dich am Haderwasser. (SELA)
Ai chemat în tulburare și te-am eliberat; ți-am răspuns în locul tainic al tunetului, te-am încercat la apele din Meriba. (Selah)
8 ›Höre, mein Volk, ich will dich warnen! o Israel, möchtest du mir doch gehorchen!
Ascultă, poporul meu, și îți voi mărturisi; Israele, dacă îmi vei da ascultare,
9 Kein fremder Gott soll unter dir sein, vor keinem Gott des Auslands darfst du dich niederwerfen!
Să nu fie niciun dumnezeu străin în tine; nici să nu te închini vreunui dumnezeu străin.
10 Ich, der HERR, bin dein Gott, der dich heraufgeführt aus Ägyptenland: tu deinen Mund weit auf, so will ich ihn füllen!‹
Eu sunt DOMNUL Dumnezeul tău, care te-a adus din țara Egiptului, deschide-ți gura larg și o voi umple.
11 Doch mein Volk hat nicht gehört auf meine Stimme, und Israel ist mir nicht zu Willen gewesen.
Dar poporul meu a refuzat să dea ascultare vocii mele; și Israel m-a refuzat.
12 Da hab ich sie preisgegeben dem Starrsinn ihres Herzens: sie sollten nach ihren eignen Gedanken wandeln.
Așa că i-am dat poftei inimilor lor și au umblat în propriile lor sfaturi.
13 O wollte mein Volk doch mir gehorchen, Israel doch wandeln auf meinen Wegen!
O, dacă poporul meu mi-ar fi dat ascultare și Israel ar fi umblat în căile mele!
14 Wie bald würde ich ihre Feinde beugen und gegen ihre Dränger kehren meine Hand!
Îndată aș fi supus pe dușmanii lor și mi-aș fi întors mâna împotriva potrivnicilor lor.
15 Die da hassen den HERRN, die müßten ihm schmeicheln, und ihre Gerichtszeit sollte ewig währen.
Cei ce îl urăsc pe DOMNUL i s-ar fi supus, iar timpul lor ar fi dăinuit pentru totdeauna.
16 Doch ihn wollt’ ich nähren mit dem Mark des Weizens, dich sättigen aus dem Felsen mit Honig.«
El i-ar fi hrănit de asemenea cu grăsimea grâului, și te-aș fi săturat cu miere din stâncă.
