< Psalm 77 >
1 Dem Musikmeister über die Jeduthuniden; von Asaph ein Psalm. Laut ruf’ ich zu Gott, ja ich will schreien,
Mai marelui muzician, lui Iedutun, un psalm al lui Asaf. Am strigat către Dumnezeu cu vocea mea, către Dumnezeu cu vocea mea; și el a deschis urechea spre mine.
2 Wenn Drangsalszeiten über mich kommen, such’ ich den Allherrn; meine Hand ist nachts ohn’ Ermatten ausgestreckt, meine Seele will sich nicht trösten lassen.
În ziua tulburării mele am căutat pe Domnul, rana mea a curs neîncetat în noapte; sufletul meu a refuzat să fie mângâiat.
3 Denk’ ich an Gott, so muß ich seufzen; sinne ich nach, so verzagt mein Geist. (SELA)
Mi-am amintit de Dumnezeu și am fost tulburat, m-am plâns și duhul meu a fost copleșit. (Selah)
4 Du hältst mir die Augenlider offen, ich bin voll Unruhe und kann nicht reden.
Tu îmi ții ochii veghind, sunt atât de tulburat încât nu pot vorbi.
5 Ich überdenke die Tage der Vorzeit, die längst entschwundenen Jahre;
Am luat aminte la zilele din vechime, anii timpurilor vechi.
6 ich denke bei Nacht an mein Saitenspiel, ich sinne in meinem Herzen nach, und es grübelt mein Geist und fragt:
Îmi amintesc cântarea mea în noapte, cuget în inima mea; și duhul meu a făcut o cercetare amănunțită.
7 »Wird der Allherr auf ewig verstoßen und niemals wieder Gnade üben?
Va lepăda Domnul pentru totdeauna? Și nu va mai fi el binevoitor?
8 Ist seine Güte für immer erschöpft? sind seine Verheißungen abgetan für alle Zukunft?
A dispărut mila lui pentru totdeauna? Încetează promisiunea lui pentru totdeauna?
9 Hat Gott vergessen, gnädig zu sein, oder im Zorn sein Erbarmen verschlossen?« (SELA)
A uitat Dumnezeu să arate bunătate? A închis el în mânie îndurările sale blânde? (Selah)
10 Da sagte ich mir: »Das bekümmert mich schmerzlich, daß das Walten des Höchsten sich hat geändert.«
Și am spus: Aceasta este neputința mea; dar îmi voi aminti anii mâinii drepte a celui Preaînalt.
11 Ich will gedenken der Taten des HERRN, will gedenken deiner Wunder von der Vorzeit her,
Îmi voi aminti lucrările DOMNULUI, cu siguranță îmi voi aminti minunile tale din vechime.
12 will sinnen über all dein Tun und deine großen Taten erwägen.
Voi medita de asemenea la toată lucrarea ta și voi vorbi despre facerile tale.
13 O Gott, erhaben ist dein Weg: wo ist eine Gottheit so groß wie Gott?
Calea ta, Dumnezeule, este în sanctuar, cine este un Dumnezeu atât de mare ca Dumnezeul nostru?
14 Du bist der Gott, der Wunder tut, du hast deine Macht an den Völkern bewiesen,
Tu ești Dumnezeul care face minuni, tu ți-ai vestit puterea printre popoare.
15 hast dein Volk erlöst mit starkem Arm, die Kinder Jakobs und Josephs. (SELA)
Cu brațul tău ți-ai răscumpărat poporul, fiii lui Iacob și Iosif. (Selah)
16 Als die Wasser dich sahen, o Gott, als die Wasser dich sahen, erbebten sie, auch die Tiefen des Weltmeers zitterten;
Apele te-au văzut, Dumnezeule, apele te-au văzut; s-au temut, adâncurile de asemenea s-au tulburat.
17 die Wolken ergossen sich in strömenden Regen, das Gewölk ließ Donner erkrachen, und deine Pfeile fuhren einher;
Norii au revărsat apă, cerurile au trimis un sunet; săgețile tale de asemenea au mers departe.
18 deine Donnerstimme dröhnte am Himmelsgewölbe, Blitze erhellten den Erdkreis, es bebte und schwankte die Erde.
Vocea tunetului tău a fost în cer, fulgerele au luminat lumea, pământul a tremurat și s-a zguduit.
19 Durchs Meer ging dein Weg dahin und dein Pfad durch gewaltige Fluten; doch deine Spuren waren nicht zu erkennen.
Calea ta este în mare și cărarea ta în apele mari și urmele pașilor tăi nu sunt cunoscute.
20 Du hast dein Volk geführt wie eine Herde unter Leitung von Mose und Aaron.
Ți-ai condus poporul ca pe o turmă prin mâna lui Moise și a lui Aaron.