Psalm 73
1 Ein Psalm Asaphs. Israel hat dennoch Gott zum Trost, wer nur reines Herzens ist.
Un psalm al lui Asaf. Cu adevărat Dumnezeu este bun cu Israel, cu cei cu inimă curată.
2 Ich aber hätte schier gestrauchelt mit meinen Füßen; mein Tritt wäre beinahe geglitten.
Dar cât despre mine, picioarele mele aproape m-au lăsat, pașii mei aproape au alunecat.
3 Denn es verdroß mich der Ruhmredigen, da ich sah, daß es den Gottlosen so wohl ging.
Căci am fost invidios pe cei nebuni, când am văzut prosperitatea celor stricați.
4 Denn sie sind in keiner Gefahr des Todes, sondern stehen fest wie ein Palast.
Căci nu sunt legături în moartea lor, ci tăria lor este fermă.
5 Sie sind nicht in Unglück wie andere Leute und werden nicht wie andere Menschen geplagt.
Ei nu sunt în necaz ca alți oameni, nici nu sunt loviți cu plăgi ca alți oameni.
6 Darum muß ihr Trotzen köstlich Ding sein, und ihr Frevel muß wohl getan heißen.
De aceea mândria îi înconjoară ca un lanț; violența îi acoperă ca o haină.
7 Ihre Person brüstet sich wie ein fetter Wanst; sie tun, was sie nur gedenken.
Ochii lor se bulbucă cu grăsime; au mai mult decât inima și-ar dori.
8 Sie achten alles für nichts und reden übel davon und reden und lästern hoch her.
Sunt corupți și vorbesc stricat despre oprimare, vorbesc trufaș.
9 Was sie reden, daß muß vom Himmel herab geredet sein; was sie sagen, das muß gelten auf Erden.
Își înalță gura împotriva cerurilor și limba lor cutreieră pământul.
10 Darum fällt ihnen ihr Pöbel zu und laufen ihnen zu mit Haufen wie Wasser
De aceea poporul lui se întoarce aici; și apele plinătății le sunt stoarse.
11 und sprechen: “Was sollte Gott nach jenen fragen? Was sollte der Höchste ihrer achten?”
Și ei spun: Cum știe Dumnezeu? Și este cunoaștere în cel Preaînalt?
12 Siehe, das sind die Gottlosen; die sind glücklich in der Welt und werden reich.
Iată, aceștia sunt neevlavioșii, care prosperă în lume; ei cresc în bogății.
13 Soll es denn umsonst sein, daß mein Herz unsträflich lebt und ich meine Hände in Unschuld wasche,
Într-adevăr, mi-am curățat inima în zadar și mi-am spălat mâinile în nevinovăție.
14 ich bin geplagt täglich, und meine Strafe ist alle Morgen da?
Căci, cât era ziua de lungă am fost lovit cu plăgi și pedepsit în fiecare dimineață.
15 Ich hätte auch schier so gesagt wie sie; aber siehe, damit hätte ich verdammt alle meine Kinder, die je gewesen sind.
Dacă spun: Voi vorbi astfel; iată, aș ofensa generația copiilor tăi.
16 Ich dachte ihm nach, daß ich's begreifen möchte; aber es war mir zu schwer,
Când m-am gândit să înțeleg aceasta, a fost prea dureros pentru mine,
17 bis daß ich ging in das Heiligtum Gottes und merkte auf ihr Ende.
Până când am intrat în sanctuarul lui Dumnezeu: atunci am înțeles sfârșitul lor.
18 Ja, du setzest sie aufs Schlüpfrige und stürzest sie zu Boden.
Cu siguranță i-ai pus în locuri alunecoase; i-ai trântit în nimicire.
19 Wie werden sie so plötzlich zunichte! Sie gehen unter und nehmen ein Ende mit Schrecken.
Cum sunt ei duși la pustiire, ca într-o clipă! Sunt complet mistuiți cu terori.
20 Wie ein Traum, wenn einer erwacht, so machst du, Herr, ihr Bild in der Stadt verschmäht.
Ca un vis când cineva se trezește, astfel, Doamne, când te trezești, vei disprețui chipul lor.
21 Da es mir wehe tat im Herzen und mich stach in meine Nieren,
Astfel inima mea a fost mâhnită și am fost înțepat în rărunchii mei.
22 da war ich ein Narr und wußte nichts; ich war wie ein Tier vor dir.
Așa neghiob eram și ignorant; eram ca un dobitoc înaintea ta.
23 Dennoch bleibe ich stets an dir; denn du hältst mich bei meiner rechten Hand,
Cu toate acestea sunt neîncetat cu tine; tu m-ai ținut de mâna mea dreaptă.
24 du leitest mich nach deinem Rat und nimmst mich endlich in Ehren an.
Mă vei călăuzi cu sfatul tău și după aceea mă vei primi în glorie.
25 Wenn ich nur dich habe, so frage ich nichts nach Himmel und Erde.
Pe cine am eu în cer decât pe tine? Și afară de tine nu este nimeni pe pământ pe care să îl doresc.
26 Wenn mir gleich Leib und Seele verschmachtet, so bist du doch, Gott, allezeit meines Herzens Trost und mein Teil.
Carnea mea și inima mea eșuează, dar Dumnezeu este tăria inimii mele și porția mea pentru totdeauna.
27 Denn siehe, die von dir weichen, werden umkommen; du bringest um, alle die von dir abfallen.
Căci, iată, cei ce sunt departe de tine vor pieri; ai nimicit pe toți cei ce merg de la tine, curvind.
28 Aber das ist meine Freude, daß ich mich zu Gott halte und meine Zuversicht setzte auf den Herrn HERRN, daß ich verkündige all dein Tun.
Dar este bine pentru mine să mă apropii de Dumnezeu; mi-am pus încrederea în Domnul DUMNEZEU, ca să vestesc toate lucrările tale.
