< 1 Samuel 10 >
1 Da nahm Samuel ein Ölglas und goß auf sein Haupt und küßte ihn und sprach: Siehst du, daß dich der HERR zum Fürsten über sein Erbteil gesalbt hat?
Amalu Sa: miuele da olife susuligi di, amo lale Solo ea dialuma da: iya soga: sili, Solo nonogolalu, amane sia: i, “Hina Gode da Ea fi dunu Isala: ili amo ouligima: ne, di mogili gagale ilegei dagoi. Di da Ea dunu fi ouligili amola ha lai dunuga gegenana hasalasisa: besa: le, noga: le gaga: mu. Amola dia da dafawaneyale dawa: ma: ne, Gode da Ea fi dunu gaga: ma: ne dima ilegei dagoi, amo dawa: digisu olelesu ba: ma.
2 Wenn du jetzt von mir gehst, so wirst du zwei Männer finden bei dem Grabe Rahels, in der Grenze Benjamins, zu Zelzah; die werden dir sagen: Die Eselinnen sind gefunden, die du zu suchen bist gegangen; und siehe, dein Vater hat die Esel aus der Acht gelassen und sorgt um euch und spricht: Was soll ich um meinen Sohn tun?
Dia da na wali yolesisia, Bediamini soge ganodini, Selesa moilaiga amoi La: isele uli dogoia goi dunu aduna gousa: mu. Elea da dima adomu, dougi dia hogolalu amo da ba: i. Be dia ada da dougi yolei amoga bu hame da: i diosa, be diha fawane da: i diosa, amola e da gebewane di abulibaiyale adole ba: la, ‘Na da na manoma adi hamoma: bela: ?’
3 Und wenn du dich von da weiter wendest, so wirst du kommen zu der Eiche Thabor; daselbst werden dich antreffen drei Männer, die hinaufgehen zu Gott gen Beth-El. Einer trägt drei Böcklein, der andere drei Laibe Brot, der dritte einen Krug mit Wein.
Di da amoinini ahoana Dabe sogebia sema ifa baia doaga: mu. Amogai dunu udiana da Bedele moilaiga Godema gobele sala afia: lebe ba: mu. Dunu afae e da goudi mano udiana oule manebe ba: mu. Eno amoea da agi gobei udiana agui ba: mu. Amola osoda da gadofo nodomei esa waini hano di nabane aguni manebe ba: mu.
4 Und sie werden dich freundlich grüßen und dir zwei Brote geben. Die sollst du von ihren Händen nehmen.
Ilia da dima hahawane yosia: mu amo ilia agi gobei higagale, digili aduna imunu, amasea amo da dia lama.
5 Darnach wirst du kommen zu dem Hügel Gottes, da der Philister Schildwacht ist; und wenn du daselbst in die Stadt kommst, wird dir begegnen ein Haufe Propheten, von der Hütte herabkommend, und vor ihnen her Psalter und Pauke und Flöte und Harfe, und sie werden weissagen.
Amalu di da Gode Ea agolo Gibia moilai gadenene amoga asili, Filisidini ilia ha wa: i diasu dialoba amoga doaga: mu. Gibia moilai logo holeiga di da balofede dunu gadigiwane, agoloa gadenene Godema oloda da: iya gobele salalu manebe ba: mu. Ilia da sani baidama, ilibu amola buni fulabosa dusa manebe ba: mu. Ilia da gafosa amola gesami hea: dudalebe ba: mu.
6 Und der Geist des HERRN wird über dich geraten, daß du mit ihnen weissagst; da wirst du ein anderer Mann werden.
Hedolole asili, Gode Ea A: silibu Hadigidafa da dia da: i ganodini aligila sa: ili, Ea di ouligimu, amalu di da ilia gafobe amoga madelale gafomu amola dia da: i da afadenei ba: mu.
7 Wenn dir nun diese Zeichen kommen, so tue, was dir unter die Hand kommt; denn Gott ist mit dir.
Amo liligi dima doaga: sea, Gode Ea dima olelebe ba: sea amanewane hamoma.
8 Du sollst aber vor mir hinabgehen gen Gilgal; siehe, da will ich zu dir hinabkommen, zu opfern Brandopfer und Dankopfer. Sieben Tage sollst du harren, bis ich zu dir komme und dir kundtue, was du tun sollst.
Di da na bisili Giliga: lega masunu. Amoga na da di gousa: le amola gobele salawane sia: ne gadosu hamomu, amola gilisili sia: ne gadosu hamomu. Amogai eso fesuale ouesalu, amasea na misini dima amane hamoma: ne sia: mu.”
9 Und da er seine Schultern wandte, daß er von Samuel ginge, gab Gott ihm ein anderes Herz, und alle diese Zeichen kamen auf denselben Tag.
Solo da Sa: miuele yolesili masunusa: deligi galoba, Gode da Soloma hou eno i. Amola hou huluane Sa: miuele ea Soloma adoi huluane eso amogala doaga: i.
10 Und da sie kamen an den Hügel, siehe, da kam ihm ein Prophetenhaufe entgegen; und der Geist Gottes geriet über ihn, daß er unter ihnen weissagte.
Solo amola ea hawa: hamosu dunu ela da Gibiaga doaga: loba, balofede dunu gilisili dialu da e yosia: i. Be Gode Ea A: silibu da ema aliligila sa: iba: le, e da hedolole fasili balofede dunu oda amola bubuiya gamofogolalebe ba: i.
11 Da ihn aber sahen alle, die ihn vormals gekannt hatten, daß er mit den Propheten weissagte, sprachen sie alle untereinander: Was ist dem Sohn des Kis geschehen? Ist Saul auch unter den Propheten?
Dunu amo da musa: Solo dawa: i, ilia da Solo ea hamobe ba: le amola ilisu adole ba: i, “Gisa ea mano goe da abuli hamobela: ? Solo da balofede dunu hamobela: ?”
12 Und einer daselbst antwortete und sprach: Wer ist ihr Vater? Daher ist das Sprichwort gekommen: Ist Saul auch unter den Propheten?
Dunu amoi fifilasu da amane adole ba: i, “Ma! Balofede dunu oda goe da nowala: ? Dia dawa: loba da ilia eda da nowala: ?” Amaiba: le, sia: ilia da wali sia: da, “Solo amola da dafawane balofede dunu hamobela: ?” amo sia: da amoga mui.
13 Und da er ausgeweisagt hatte, kam er auf die Höhe.
Solo da bubuluba gagaousa: lai dagoloba, e da agologa, gobele salasu oloda da: iya amoga gado heda: i.
14 Es sprach aber Sauls Vetter zu ihm und zu seinem Knecht: Wo seid ihr hingegangen? Sie antworteten: Die Eselinnen zu suchen; und da wir sahen, daß sie nicht da waren kamen wir zu Samuel.
Solo ea aeyama da Solo amola ea hawa: hamosu dunu ba: beba: le, elama adole ba: i, “Alia da habi lalu?” Solo da dabe adole i, “Ania da dougi hohogola lalu. Ania da dougi hame ba: beba: le, ania da Sa: miuelema ba: la asi.”
15 Da sprach der Vetter Sauls: Sage mir, was sagte euch Samuel?
Solo ea aeyama da ema adole ba: i, “Amola e da alima adi sia: be?”
16 Saul antwortete seinem Vetter: Er sagte uns, daß die Eselinnen gefunden wären. Aber von dem Königreich sagte er ihm nicht, was Samuel gesagt hatte.
Solo da bu adole i, “E da anima amane sia: i. Ohe da ba: i dagoi.” Be e da ea aeyamama, Sa: miuele ea Solo da hina bagade dunu hamoma: ma sia: i, amo da ema hame adoi.
17 Samuel aber berief das Volk zum HERRN gen Mizpa
Sa: miuele da dunu huluane Misiba moilaiga Hina Godema gilisima: ne sia: i.
18 und sprach zu den Kinder Israel: So sagt der HERR, der Gott Israels: Ich habe Israel aus Ägypten geführt und euch von der Ägypter Hand errettet und von der Hand aller Königreiche, die euch zwangen.
Amalu e da ilima amane sia: i, “Isala: ili ilia Hina Gode da dilima amane sia: sa, ‘Na da dili Idibidi soge ganodini esalu fadegalesi, amola Idibidi dunu ilia dili wadela: lesisa: besa: le, Na da gaga: i dagoi, amola dunu eno fi ilia dili banenesima: ne hamonanu, Na da gaga: i dagoi.
19 Und ihr habt euren Gott verworfen, der euch aus all eurem Unglück und Trübsal geholfen hat, und sprecht zu ihm: Setze einen König über uns. Wohlan! so tretet nun vor den HERRN nach euren Stämmen und Freundschaften.
Na da dia Gode, Na fawane dilima se nabasu amola gasa bagade hou mabe amoga gaga: su, be wali dili da Na higale amola dilia dilisu hina bagade eno lamusa: Nama adole ba: i. Defeawane, amaiba: le dilia fisili dilia fi afae afae amola sosogo fi afae afae ladili Hina Gode midadi gegedoma.’”
20 Da nun Samuel alle Stämme Israels herzubrachte, ward getroffen der Stamm Benjamin.
Amalu, Sa: miuele da sosogo fi huluane gegedola misa: ne sia: i, amalu Hina Gode da Bediamini ea sosogo fi ilegei.
21 Und da er den Stamm Benjamin herzubrachte mit seinen Geschlechtern, ward getroffen das Geschlecht Matris, und ward getroffen Saul, der Sohn des Kis. Und sie suchten ihn; aber sie fanden ihn nicht.
Amalu, Sa: miuele da Bediamini egaga fi dunu amo fawane ema gasiguda: ma: ne sia: i, amalu Ma: dili ea sosogo fi amo gadili aliagalesi ba: i. Amalu Ma: dili ea sosogo fi dunu ilia bu gasiguda: i, amola Solo, Gisa ea mano da bu gadili aliagai ba: i. Ilia da Solo hohogola lai, be e hame ba: beba: le,
22 Da fragten sie weiter den HERRN: Wird er auch noch kommen? Der HERR antwortete: Siehe, er hat sich bei dem Geräte versteckt.
ilia da Hina Godema adole ba: i, “Dunu eno da ganabela: ?” Hina Gode da adole i, “Solo da liligi sagomusa: lidili gala: su diasuha gadili wamoaligisa.”
23 Da liefen sie hin und holten ihn von dort. Und da er unter das Volk trat, war er eines Hauptes länger denn alles Volk.
Amalalu, ilia da hehenaia asili, dunu aligi dogoa Solo lelu amo oule misi. Amo ilia ba: loba, e da dunu sedadedafa, ela defele da afae hame ba: i.
24 Und Samuel sprach zu allem Volk: Da seht ihr, welchen der HERR erwählt hat; denn ihm ist keiner gleich in allem Volk. Da jauchzte das Volk und sprach: Glück zu dem König!
Sa: miuele da dunu ilima amane sia: i, “Hina Gode Ea lama: ne ilegei dunu amo da goea! Wegai da dunu niniga da e agoai afae hame.” Dunu huluane da wele sia: i, “Hina bagade da mae bogole, sedagawane fifi ahoanumu da defea!”
25 Samuel aber sagte dem Volk alle Rechte des Königreiches und schrieb es in ein Buch und legte es vor den HERRN. Und Samuel ließ alles Volk gehen, einen jeglichen in sein Haus.
Sa: miuele da hina bagade ea hawa: hamosu amola eno ouligisu hou bai amo meloa da: iya dedene, sogebi hadigidafa amoga ligisi. Amalu dunu huluane afia: ma: ne sia: i.
26 Und Saul ging auch heim gen Gibea, und ging mit ihm des Heeres ein Teil, welcher Herz Gott rührte.
Solo amolawane bu Gibiaga, buhagi. Gasa bagade dunu oda Gode ili dogoga digilisili gasa i dunu amolawane Solo fisili asi.
27 Aber etliche lose Leute sprachen: Was sollte uns dieser helfen? und verachteten ihn und brachten ihm kein Geschenk. Er aber tat, als hörte er's nicht.
Be dunu oda noga: le hame dadawa: su dunu ilia da amane sia: i, “Dunu goea da ninima adi liligi ida: iwane gala hamoma: bela: ?” Ilia da Soloma higale, igili hahawane udigili iasu liligi afae ema hame gaguli misi.