Psalm 94
1 Herr! Als der Rache Gott, als Gott der Rache zeige Dich!
DOAMNE Dumnezeu, căruia răzbunarea îi aparține; Dumnezeule, căruia răzbunarea îi aparține, arată-te.
2 Erhebe Dich als Erdenrichter! Vergilt den Stolzen nach Verdienst!
Înalță-te, tu judecător al pământului, întoarce o răsplată celui mândru.
3 Wie lange sollen Frevler, Herr, wie lange sollen Frevler noch frohlocken
DOAMNE, până când cei răi, până când cei stricați vor triumfa?
4 und geifernd so Vermessenes reden und alle Übeltäter so sich brüsten
Până când vor rosti și vor vorbi lucruri grele? Și toți lucrătorii nelegiuirii se vor făli?
5 Sie treten, Herr, Dein Volk. Die ewig Deinen quälen sie,
Ei rup în bucăți poporul tău, DOAMNE, și nenorocesc moștenirea ta.
6 erwürgen Fremdlinge und Witwen und morden Waisen, sprechend:
Ei ucid văduva și străinul și ucid pe cei fără tată.
7 "Der Herr sieht's nicht; nicht merkt es Jakobs Gott."
Totuși ei spun: DOMNUL nu va vedea, nici Dumnezeul lui Iacob nu va lua aminte.
8 Ihr Albernen im Volke werdet klug! Ihr Törichten! Wann wollt ihr das begreifen?
Înțelegeți, voi neghiobilor printre oameni și proștilor, când veți fi înțelepți?
9 Nicht hören sollte, der das Ohr erschafft? Nicht sehen, der das Auge hat gebildet?
Cel ce a sădit urechea, nu va auzi? Cel ce a format ochiul, nu va vedea?
10 Nicht strafen sollte, der die Heidenvölker züchtigt? Er, der den Menschen Einsicht schenkt?
Cel ce pedepsește păgânii, nu va corecta? Cel ce învață pe om cunoaștere, nu va cunoaște?
11 Die menschlichen Gedanken kennt der Herr, wie sie so eitel sind. -
DOMNUL cunoaște gândurile omului, că ele sunt deșertăciune.
12 Dem Manne Heil, den Du erziehst, o Herr, aus Deiner Lehre ihn belehrst,
Binecuvântat este omul pe care tu îl disciplinezi, DOAMNE, și îl înveți din legea ta;
13 ihn ob des Bösen Glück beruhigend, bis daß gegraben ist die Grube für den Frevler:
Ca să îi dai odihnă de la zilele de restriște, până ce groapa va fi săpată pentru cel stricat.
14 "Der Herr verstößt sein Volk nicht ganz, verläßt die ewig Seinen nicht.
Căci DOMNUL nu va lepăda pe poporul său, nici nu va părăsi moștenirea sa.
15 Noch immer sitzt er zu Gericht; ihm fallen alle frommen Herzen zu."
Ci judecată se va întoarce la dreptate și toți cei integri în inimă o vor urma.
16 Wer steht mir gegen Bösewichter bei? Wer tritt für mich den Übles Tuenden entgegen?
Cine se va ridica pentru mine împotriva făcătorilor de rău? Sau cine va sta în picioare pentru mine împotriva lucrătorilor nelegiuirii?
17 Wenn nicht der Herr mein Beistand wäre, dann läge meine Seele bald im Reich der Stille.
De nu ar fi fost DOMNUL ajutorul meu, sufletul meu aproape că ar fi locuit în tăcere.
18 Obschon ich wähnte, daß mein Fuß gewankt, so hält mich dennoch Deine Gnade aufrecht, Herr.
Când am spus: Piciorul meu alunecă; mila ta, DOAMNE, m-a susținut.
19 Und streiten sich in meinem Innern die Gedanken, so labt an Deinen Tröstungen sich meine Seele.
În mulțimea gândurilor mele dinăuntrul meu, mângâierile tale îmi desfată sufletul.
20 Hat schon des Unrechts Stuhl der aufgestellt, der Unheil dem Gesetz bereitet?
Va avea tronul nelegiuirii părtășie cu tine, care urzește ticăloșie printr-o lege?
21 Sie klagen fromme Seelen an; unschuldig Blut verdammen sie. -
Ei se adună împreună împotriva sufletului celui drept și condamnă sângele nevinovat.
22 Doch eine Burg sei mir der Herr, mein Gott, mein Zufluchtsfels!
Dar DOMNUL este apărarea mea; și Dumnezeul meu este stânca locului meu de scăpare.
23 Er lohne ihnen auch ihr Unrecht; er tilge sie in ihrer Bosheit! Der Herr vertilge sie, er, unser Gott.
Și el va aduce peste ei propria lor nelegiuire și îi va stârpi în propria lor stricăciune; da, DOMNUL Dumnezeul nostru îi va stârpi.
