< Lukas 19 >
1 Er kam nach Jericho und zog hindurch.
Yesu da Yeligou moilaiga doaga: le, baligimusa: ahoanoba,
2 Da war ein Mann, der Zachäus hieß, er war ein Oberzöllner und reich.
su lidisu hina dunu, bagade gagui dunu ea dio amo Sa: gease, da Yesu ba: musa: misi.
3 Er hätte gern gesehen, wer Jesus sei; allein der Menge wegen war es ihm nicht möglich, denn er war klein von Gestalt.
E da Yesu ba: mu hanai galu. Be e da dunu dunumunihadi galu. Amaiba: le, dunu bagohame da Yesu guba: le aligiba: le, e da Yesu ba: mu hamedei ba: i.
4 Deshalb lief er voraus, stieg auf einen Maulbeerfeigenbaum, um ihn zu sehen; Jesus mußte nämlich dort vorüberkommen.
Amaiba: le, e bisili, hehenane, Yesu Ea misunu logo bega: ifa bagade lelu, amo ifaba: le heda: le, Yesu ba: musa: ouesalu.
5 Als Jesus an die Stelle kam, blickte er empor und sprach zu ihm: "Zachäus, steige schnell herab, denn heute muß ich in deinem Hause bleiben."
Yesu da amo ifa ea baiga doaga: loba, E ba: le gadole, Sa: geasema amane sia: i, “Sa: gease! Di hedolo gudu sa: ima. Na da wali ani esalumusa: , dima diasua masunu.”
6 Da stieg er schnell herab und nahm ihn voll Freude auf.
Amalalu, Sa: gease da hedolowane ifaba: le sa: ili, ea diasuga asili, Yesu hahawanedafa yosia: i.
7 Doch alle, die es sahen, murrten; sie sprachen: "Bei einem Sünder ist er eingekehrt."
Be eno dunu amo hou ba: beba: le, ilia higale gilisili sia: dasu, “E da abuliba: le wadela: i hou hamosu dunu ea diasuga hiougi dunu agoane ahoabela: ?”
8 Zachäus aber trat vor ihn und sprach zum Herrn: "Siehe, Herr, die Hälfte meines Vermögens gebe ich den Armen, und habe ich jemand übervorteilt, gebe ich es vierfach wieder zurück."
Amalalu, dunu huluane ba: ma: ne, Sa: gease da wa: legadole, Yesuma sia: i, “Hina! Nabima! Na liligi huluane na dogoa mogili, la: idi na da hame gagui dunuma imunu. Nowa dunuma na da ogogole ea muni afae lai galea, na da ema baligili muni biyaduyale dabe bu imunu.”
9 Und Jesus sprach zu ihm: "Heute ist diesem Hause Heil widerfahren, weil auch er ein Sohn Abrahams ist.
Yesu da ema bu adole i, “Wali eso diasu goega fi, ilima Gode Ea Gaga: su hou da doaga: i dagoi. Bai amo dunu amolawane da A: ibalaha: me egefe agoane esala.
10 Denn der Menschensohn ist gekommen, zu suchen und zu retten, was verloren war."
Dunu Egefe da fisi dunu hogole, gaga: musa: misi dagoi.”
11 Und vor denselben Zuhörern fügte er ein Gleichnis an, war er doch nahe bei Jerusalem, und jene meinten, daß jetzt gleich das Reich Gottes erscheinen müsse.
Amo sia: ilia nabalaloba, Yesu da eno hou olelemusa: , fedege sia: olelei. E da Yelusaleme moilai bai bagadega doaga: mu gadenei ba: i. Dunu bagohame da Gode Ea Hinadafa Hou da wahawane doaga: mu dawa: i galu.
12 Er sagte also: "Ein Mann von edler Abkunft zog in ein fernes Land. Er wollte sich dort die Königswürde erlangen und danach wieder heimwärts ziehen.
Amaiba: le, E amane sia: i, “Hina dunu da soge sedagaga masunu dawa: i galu. Amogawi, ilia da e hina bagade ilegele, amalalu, e da hi sogega bu misunu dawa: i galu.
13 Er rief seine zehn Knechte zu sich her und gab ihnen zehn Minen und sprach zu ihnen: 'Treibt damit Handel, bis ich wiederkomme.'
Amalalu, ea hawa: hamosu dunu nabuane gala ema misa: ne sia: beba: le, ilima afae afae e da gouli gina afae afaea sagole, amane sia: i, ‘Amo muni lale, dilia amo muniga bidi lasu hou hamoma.’
14 Seine Mitbürger aber waren ihm feind; sie schickten ihm Gesandte nach und ließen sagen: 'Den wollen wir nicht zu unserem Könige haben.'
Be ea soge fi dunu, amo hina dunu ilia higabeba: le, ea asi soge sedagaga adola ahoasu dunu asunasili, ilia amane sia: i, ‘Amo dunu da ninima hina bagadewane esalumu nini higa: i gala!’
15 Doch als er nach erlangter Königswürde zurückkehrte, ließ er die Knechte, denen er das Geld gegeben hatte, rufen, um zu erfahren, was ein jeder für Geschäfte gemacht habe.
Hina dunu, e da hina bagade ilegei hou lai dagoiba: le, bu misini, ea hawa: hamosu dunu ilia bidi lasu hou hamobeba: le muni eno lai, amo ba: ma: ne, ema misa: ne sia: i.
16 Der erste kam und sprach: 'Herr, deine Mine hat noch zehn Minen hinzugewonnen.'
Dunu afadafa da ema bisili misini, amane sia: i, ‘Hina! Dia gina i, amoga na da bidi lasu hamobeba: le, na gina nabuane eno lai dagoi.’
17 Er sprach zu ihm: 'Recht so, guter Knecht, weil du im Geringen getreu gewesen bist, sollst du Herr sein über zehn Städte.'
Hina da ema amane sia: i, ‘Defea mabu! Di da hawa: hamosu ida: iwane dunu. Di da fonobahadi liligi noga: le ouligibiba: le, di da moilai bai bagade fi nabuane gala amo ouligima: mu.’
18 Der zweite kam und sprach: 'Herr, deine Mine hat noch fünf Minen hinzugewonnen.'
Eno da ema misini, amane sia: i, ‘Hina! Dia gina amoga na da bidi lasu hamobeba: le, wali gina biyale eno lai dagoi.’
19 Zu diesem sprach er gleichfalls: 'Auch du sollst über fünf Städte gebieten.'
Hina da ema bu adole i, ‘Di amola da moilai bai bagade fi biyale gala amo ouligima: mu.’
20 Ein dritter kam und sagte: Herr, siehe, da ist deine Mine; ich habe sie im Schweißtuch aufbewahrt.
Be eno da ema misini, amane sia: i, ‘Hina! Dia gina da goea. Amo na da abula ganodini sosone, wamolegei.
21 Ich hatte Angst vor dir; du bist ein strenger Mann, du erhebst, wo du nicht angelegt, und erntest, wo du nicht gesät hast.'
Na da dima beda: iba: le agoane hamosu. Di da gasa bagade dunu. Inia liligi ligisi di udigili lasa. Inia ha: i manu bugi di da udigili faisa.’
22 Er sprach zu ihm: 'Mit deinen eigenen Worten will ich dich verdammen, nichtswürdiger Knecht! Du hast gewußt, daß ich ein strenger Mann bin, daß ich erhebe, wo ich nicht angelegt, und ernte, wo ich nicht gesät habe.
Hina bagade dunu da ema amane sia: i, ‘Di wadela: i hawa: hamosu dunu. Dia lafidili sia: amoga na da dima fofada: mu. Na da gasa bagade dunu di dawa: i. Na inia liligi ligisi udigili lasa. Na inia ea ha: i manu bugi udigili faisa. Amo di dawa: i.
23 Warum hast du mein Geld nicht auf die Bank gebracht? Dann hätte ich es bei meiner Rückkehr mit Zinsen abheben können.'
Amaiba: le, di da abuliba: le na gina amo muni salasu diasu ganodini hame salila: ? Amane hamoi ganiaba, na da misini, muni eno lai na da lala: loba.’
24 'Nehmt ihm die Mine', sagte er zu den Umstehenden, 'und gebt sie dem, der die zehn Minen hat.'
Amalalu, gadenene lelu dunu ilima e amane sia: i, ‘Amo ea gina bu samogene, hawa: hamosu dunu da gina nabuane lai, ema amo ea gina ima.’
25 Doch diese sagten zu ihm: 'Herr, er hat ja schon zehn Minen.'
(Be ilia da ema fofogadigili sia: i, ‘Hina! E da gina nabuane gagusa.’)
26 'Ich sage euch: Jedem, der hat, dem wird gegeben werden; wer aber nicht hat, dem wird auch das genommen werden, was er besitzt.
Be hina bagade da bu adole i, ‘Na dilima sia: sa! Nowa dunu da lai galea, Gode da ema eno imunu galebe. Be hame lai dunu, ea liligi huluane E da bu samogemu galebe.
27 Doch jene, meine Feinde, die nicht wollten, daß ich König sei, bringt her und haut sie vor meinen Augen nieder!'"
Be nama ha lai dunu, na da ilima hina bagade esalumu ilia higabeba: le, ili afugili, nama oule misini, na midadi medole lelegema!’”
28 Nach diesen Worten ging er wiederum voran und zog nach Jerusalem hinauf.
Amo sia: nanu, Yesu da asili, Yelusaleme moilai bai bagadega doaga: musa: asi.
29 So kam er in die Nähe von Bethphage und Bethanien am sogenannten Ölberg. Er sandte zwei von seinen Jüngern mit dem Auftrag fort:
Bedefage amola Bedani moilai (Olifede goumi gadenei), amo gadenenewane doaga: le, E da Ea ado ba: su dunu aduna E bisima: ne asunasi.
30 "Geht in das Dorf, das vor euch liegt. Am Eingang findet ihr ein Füllen angebunden, worauf noch niemals jemand saß. Bindet dieses los und bringt es her!
E da elama amane sia: i, “Alia amo moilai ninia midadi dialebe amoga masa. Amo ganodini golili sa: ili, ali da dougi mano dunuga hame fila heda: i, amo bagesi ba: mu. Amo bagesi fadegale, guiguda: oule misa.
31 Und sollte jemand zu euch sagen: 'Warum bindet ihr es los?', dann saget: 'Weil der Herr es braucht.'"
Be eno dunu alima gagabole, ‘Ali da abuli ea la: gi fadegabela: ?’ ilia sia: sea, alia amane bu adole ima, ‘Ania Hina da amo dougiga Ea hawa: hamosu gala.’
32 Die Abgesandten gingen hin und fanden es so, wie er es ihnen gesagt hatte.
Amalalu, ela da asili, Yesu Ea adoi huluane defele ba: i.
33 Als sie das Füllen losbanden, da fragte sie dessen Eigentümer: "Warum bindet ihr das Füllen los?"
Dougi mano elea fadegalaloba, dougi ea ouligisu dunu da elama adole ba: i, “Ali da abuliba: le amo dougi fadegasala: ?”
34 Sie sprachen: "Weil der Herr es braucht."
Ela bu adole i, “Ania Hina da amo dougiga Ea hawa: hamosu gala.”
35 Sie führten es zu Jesus und legten ihre Kleider auf das Füllen und hoben Jesus hinauf.
Ela da amo dougi Yesuma oule misini, ela abula dougi ea baligiga figisili, Yesu da amoga fila heda: ma: ne elea fidi.
36 Und wie er so dahinzog, breiteten sie ihre Kleider auf den Weg.
E da fila heda: le ahoanoba, eno dunu da ilia abula fadegale, ea dougi da amo da: iya ososa: masa: ne, logoga fa: sisi.
37 Schon war er nahe der Stelle, wo es am Ölberg abwärts geht, da begann die ganze Jüngerschar voll Freude mit lauter Stimme Gott zu preisen wegen all der Wundertaten, die sie gesehen hatten.
E da Yelusaleme moilai bai bagadega gadenene doaga: loba, logo da Olifede Goumiba: le gudu sa: i. Amogawi, Ea fa: no bobogesu dunu bagohamedafa, ea gasa bagade hamoi ilia ba: i amo dawa: beba: le, ilia hahawane bagade ha: giwane Godema nodone wele sia: nanu,
38 Sie riefen: "Gepriesen sei der König, der im Namen des Herrn kommt. Friede ist im Himmel, Ehre in der Höhe."
“Mabe dunu, ninia Hinadafa, e da Gode Ea dioba: le maha, Ema hahawane nodone sia: ma! Hebene ganodini da olofosu dialumu! Gode da hadigidafa! Amaiba: le, Ema nodone sia: ma!”
39 Doch einige der Pharisäer, die in der Menge waren, sagten ihm: "Meister, wehre deinen Jüngern!"
Dunu gilisisu ganodini, Fa: lisi dunu mogili da Yesuma amane sia: i, “Olelesu! Dia fa: no bobogesu dunuma ouiya: ma: ne sia: ma!”
40 Er aber sprach: "Ich sage euch: Wenn diese schweigen, werden die Steine schreien."
Be Yesu E bu adole i, “Na dilima sia: sa! Amo dunu da ouiya: le esala ganiaba, dafawane, igi diala da bagadewane wele sia: na: noba.”
41 Als er sich der Stadt näherte und diese vor sich liegen sah, weinte er über sie
E da Yelusaleme gadenenewane doaga: beba: le, asigiba: le dinanu.
42 und sprach: "Wenn doch auch du erkanntest, und zwar an diesem deinem Tage, was dir zum Frieden dient! So aber ist es vor deinen Augen verborgen.
E amane fedege sia: i, “Wali eso di da olofosu logo dawa: mu da defea galu. Be amo da dima wamolegei dagoi.
43 Es werden Tage über dich kommen, da deine Feinde rings um dich her einen Wall aufwerfen, dich ringsum einschließen und dich von allen Seiten bedrängen werden.
Be eso da doaga: mu galebe. Amo esoga dima ha lai dunu misini, gegemusa: gagosa heda: le, moilai bai bagade eale disili,
44 Sie werden dich und deine Kinder in deinen Mauern auf den Boden schmettern und keinen Stein in dir auf dem anderen lassen, weil du die Zeit deiner Heimsuchung nicht erkannt hast."
amo mugululi, gugunufinisimu. Ilia da di amola dunu huluane Yelusaleme moilai bai bagade gagoi ganodini esala, amo medole legemu. Gode da dilima gaga: musa: doaga: i, amo dilia dafawaneyale hame dawa: beba: le, dilia moilai bai bagade gagui amo ganodini, igi afadafa da eno igi da: iya dialebe hamedafa ba: mu.”
45 Dann ging er in den Tempel und trieb die Händler hinaus, wobei er ihnen zurief:
Amalalu, Yesu da Debolo Diasu ganodini golili sa: ili, bidi lasu dunu huluane muni sefasilalu.
46 "Es steht geschrieben: 'Mein Haus soll ein Bethaus sein'; 'doch ihr habt eine Räuberhöhle daraus gemacht.'"
E da amane sia: i, “Gode Sia: Dedei Buga ganodini agoane dedei diala, ‘Gode da amane sia: i, Na Debolo Diasu amoma ilia da sia: ne gadosu diasu dio asulimu,’ Be dilia da amo diasu wamolasu dunu ilia wamoaligisu diasu agoane hamoi dagoi.”
47 Er lehrte täglich im Tempel. Die Oberpriester und die Schriftgelehrten und auch die Führer des Volkes trachteten ihm nach dem Leben.
Amalalu, e da Debolo Diasu ganodini eso huluane sia: olelelalu. Gobele salasu dunu amola Sema Olelesu dunu amola dunu fi ilia ouligisu dunu, ilia da Yesu medole legemu logo hogoi helei.
48 Doch konnten sie ihm nichts anhaben; das ganze Volk hing ja an ihm, wenn es ihn hörte.
Be dunu huluane da mae helelewane, Yesu Ea sia: i nababeba: le, ilia da medole legemu logo hamedei ba: i.