Job 39
1 "Vielleicht kennst du der Gemsen Werfen? Acht gibst du auf der Hirschkuh Kreißen?
Cunoști timpul când nasc caprele sălbatice de stâncă? Sau poți însemna când fată căprioarele?
2 Die Monde zählst du, die sie trächtig gehen? Die Zeit weißt du, da sie gebären?
Poți număra lunile împlinite de ele, sau știi timpul când ele nasc?
3 Sie krümmen sich und trennen selber ihre Schnüre und machen ihren Nachwuchs frei.
Ele se apleacă, își nasc puii, își leapădă întristările.
4 Und ihre Jungen werden stark; im Freien wachsen sie; sie laufen fort und kehren nimmermehr zurück.
Puii lor arată bine, cresc cu grâne; pleacă și nu se mai întorc la ele.
5 Wer hat den wilden Esel freigelassen? Wer ließ den Wildfang in die Freiheit,
Cine a trimis liber măgarul sălbatic, sau cine a dezlegat legăturile măgarului sălbatic?
6 dem ich die Wüste zur Behausung gab, die Salzsteppe zur Wohnung?
Căruia i-am făcut pustia casă și ținutul sterp locuințele lui.
7 Er spottet des Getöses in der Stadt; der Treiber Lärmen hört er nicht.
El batjocorește mulțimea din cetate și nu ia aminte la strigătul celui ce [îl] mână.
8 Was auf den Bergen er erspäht, ist seine Weide, und allem Grünen spürt er nach.
Lanțul munților este pășunea lui și caută fiecare verdeață.
9 Wird dir der Wildochs willig dienen? Und nächtigt er an deiner Krippe?
Va voi unicornul să te servească, sau să rămână lângă ieslea ta?
10 Kannst du den Wildochsen an einen Zugstrick binden? Wird er, dir folgend, in den Tälern Gründe eggen?
Poți lega unicornul cu frânghia lui în brazdă, sau va grăpa el văile după tine?
11 Verläßt du dich auf ihn, weil seine Kraft so groß, und überlässest du ihm deine Ernte?
Te vei încrede în el, deoarece tăria lui este mare, sau îi vei lăsa munca ta?
12 Wirst du ihm zutrauen, daß er auch dresche und deine Saaternte heimbringen helfe?
Îl vei crede, că îți va aduce acasă sămânța și o va aduna în grânarul tău?
13 Des Straußes Flügel schlägt gar übermütig. Wennschon ein Storch nach Schwingen und nach Federn,
Ai dat tu păunului aripile frumoase, sau aripi și pene struțului?
14 so überläßt er doch der Erde seine Eier und läßt sie auf dem Boden wärmen.
Care își lasă ouăle în pământ și le încălzește în țărână,
15 Und er vergißt, daß sie ein Fuß zertreten, das Wild der Steppe sie zerdrücken könnte.
Și uită că piciorul le poate zdrobi, sau că fiara sălbatică le poate sparge.
16 Und er behandelt seine Jungen hart, als ob sie nicht die seinen wären, ganz sorglos, ob umsonst nicht seine Mühe.
Ea se împietrește împotriva puilor ei, ca și cum nu ar fi ai ei; munca ei este în zadar, fără de teamă;
17 Denn Gott hat Klugheit ihm versagt und keinen Anteil an Verstand gegeben,
Căci Dumnezeu a lipsit-o de înțelepciune și nu i-a împărțit înțelegere.
18 sonst würde er an hochgelegenen Orten brüten und so des Rosses und des Reiters spotten. -
În timp ce se ridică în înalt, ea batjocorește calul și pe călărețul său.
19 Verleihst du wohl dem Rosse Heldenkraft, bekleidest seinen Hals mit einer Mähne,
Ai dat tu calului tărie, i-ai îmbrăcat gâtul cu tunet?
20 bewirkst du, daß es wie ein Rauchfang dampfe? Erschreckend ist sein mächtig Wiehern.
Îl poți înspăimânta ca pe o lăcustă? Gloria nărilor lui este teribilă.
21 Voll Freude springt es in das Tal; voll Kraft stürzt es den Harnischen entgegen.
El bate din copite în vale și se bucură în tăria lui; el merge să îi întâlnească pe cei înarmați.
22 Des Schreckens lacht's, hat keine Angst und macht nicht kehrt vorm Schwerte.
Batjocorește frica și nu se înspăimântă; nici nu întoarce spatele dinaintea sabiei.
23 Der Köcher klirrt auf ihm, der Speer, der blitzende, die Lanze.
Tolba zăngănește lovindu-se de el, sulița lucitoare și scutul.
24 Mit Toben und mit Ungestüm scharrt's auf dem Boden, hält nimmer fest, tönt die Trompete.
El înghite pământul cu înverșunare și furie; și nu crede că [este] sunetul trâmbiței.
25 Bei dem Trompetenklang ruft's: 'Hui!' Von ferne wittert es den Streit, der Fahrer Donnerruf, das Schlachtgeschrei.
El spune printre trâmbițe: Ha, ha; și miroase bătălia de departe, tunetul căpeteniilor și strigătul luptei.
26 Nach deinem Gutdünken zieht wohl der Habicht fort und breitet nach dem Süden seine Flügel aus?
Zboară șoimul prin înțelepciunea ta [și] își întinde aripile spre sud?
27 Auf dein Geheiß fliegt wohl so hoch der Adler und nistet in der Höhe?
Se înalță acvila la porunca ta și își face cuibul în înalt?
28 Er wohnt und horstet auf dem Felsen, auf Felsenzacken, auf der hohen Wacht.
Ea locuiește și rămâne pe stâncă, pe vârful stâncii și pe întăritură.
29 Von dort erspäht er sich den Fraß; in weite Fernen blicken seine Augen.
De acolo ea caută prada și ochii ei privesc departe.
30 Und seine Brut stürzt sich auf Blut; wo Leichen sind, da ist auch er."
Puii ei de asemenea sug sânge; și unde sunt cei uciși, acolo este și ea.
