Job 15
1 Darauf erwidert Eliphaz von Teman also:
Atunci Elifaz temanitul a răspuns și a zis:
2 "Kann denn ein Weiser so unsinnige Beweise bringen und sich in solcher Hohlheit blähen?
Ar trebui să rostească un om înțelept cunoaștere deșartă și să își umple pântecele cu vântul de est?
3 Kann er Beweis mit Reden führen, die nichts taugen, mit Sprüchen, die nichts nütze sind?
Ar trebui să apere el cu o vorbire nefolositoare, sau cu vorbiri cu care nu poate face nimic bun?
4 Du machst die Gottesfurcht zunichte, zerstörst die Andacht vor der Gottheit,
Da, tu lepezi teama și oprești rugăciunea dinaintea lui Dumnezeu.
5 wenn deine Schuld dich lehrt, also zu reden, und du Verschmitzter Redeweise wählst.
Căci gura ta îți rostește nelegiuirea și alegi limba celor vicleni.
6 Dein eigener Mund verdammt dich und nicht ich; die eigenen Lippen strafen dich.
Propria ta gură te condamnă și nu eu; da, propriile tale buze aduc mărturie împotriva ta.
7 Warst du als Erstlingsmensch geboren und kamst du vor den Hügeln auf die Welt,
Ești tu primul om ce s-a născut? Sau ai fost făcut înaintea dealurilor?
8 und hörtest du im Rate Gottes zu und holtest Weisheit dir allein?
Ai auzit tu taina lui Dumnezeu? Și oprești tu înțelepciunea pentru tine?
9 Was weißt du, und wir wüßten's nicht, verstehst, was unbekannt uns wäre?
Ce cunoști tu, ce noi nu cunoaștem? Ce înțelegi tu, ce nu este în noi?
10 Sind unter uns doch graue Häupter, mehr als betagt genug, um Vater dir zu sein.
Cu noi sunt deopotrivă cei cărunți și cei foarte bătrâni, mult mai bătrâni decât tatăl tău.
11 Ist dir die Gotteströstung zu gering, das Wort, das sanft an dich ergeht?
Sunt mângâierile lui Dumnezeu mici pentru tine? Este vreo taină pentru tine?
12 Warum reißt dich ein Unmut fort? Was blicken deine Augen finster,
De ce te poartă departe inima ta? Și spre ce clipesc ochii tăi,
13 daß deinen Geist du Gott zurückzugeben trachtest? Nur mit dem Munde freilich hast du das gesagt.
De îți întorci duhul împotriva lui Dumnezeu și lași astfel de vorbe să iasă din gura ta?
14 Was ist der Mensch, daß rein er wäre, gerecht der Weibgeborene?
Ce este omul ca să fie curat? Și cel născut din femeie, ca să fie drept?
15 Selbst seinen Heiligen traut er nicht; der Himmel ist nicht rein in seinen Augen,
Iată, el nu își pune încrederea în sfinții săi; da, cerurile nu sunt curate în ochii săi.
16 geschweige der Abscheuliche, Verdorbene, der Mensch, der Sünde wie das Wasser trinkt.
Cu cât mai scârbos și murdar este omul care bea nelegiuirea ca apa?
17 Ich will dich lehren; hör mir zu. Was ich geschaut, will ich dir sagen,
Îți voi arăta, ascultă-mă; și ceea ce am văzut voi vesti.
18 was Weise einst verkündet, was ihre Väter ihnen nicht verhehlt,
Ceea ce înțelepții au istorisit de la părinții lor și nu au ascuns;
19 die noch allein im Lande saßen, zu denen noch kein Fremder kam.
Cărora lor singuri pământul le-a fost dat și niciun străin nu a trecut printre ei.
20 Des Bösen Leben ist voll Angst; nur wenig Jahre sind für den Gewaltmenschen bestimmt.
Cel stricat se tăvălește în durere toate zilele sale și numărul anilor este ascuns opresorului.
21 Der Schrecken hallt in seinem Ohr; wiewohl in Sicherheit, wird er vom Räuber überfallen schon.
Un zgomot înspăimântător este în urechile lui, în prosperitate distrugătorul va veni peste el.
22 Er gibt den Glauben auf, dem Dunkel zu entrinnen; er ist bestimmt für blutigen Tod
El nu crede că se va reîntoarce din întuneric și este așteptat de sabie.
23 und wird ein Fraß der Geier. Er weiß, ihm ist ein finsterer Tag von ihm bestimmt.
El rătăcește departe pentru pâine, spunând: Unde este? El știe că ziua întunericului este gata la îndemâna lui.
24 Ihn schreckt die Not; ihn überfällt die Drangsalszeit gleich einem kampfbereiten Hahn.
Necaz și chin îl vor înspăimânta; îl vor învinge ca un împărat gata de bătălie.
25 Weil gegen Gott die Hand er ausgestreckt und dem Allmächtigen er Trotz geboten,
Căci își întinde mâna împotriva lui Dumnezeu și se întărește împotriva celui Atotputernic.
26 so stürmt er gegen ihn, mit seines rauhen Schildes Wölbung.
El aleargă peste el, chiar pe gâtul lui, peste întăriturile groase ale scuturilor lui;
27 Er deckt mit dem Visier sein Angesicht, legt einen Panzerschurz um seine Lenden.
Deoarece își acoperă fața cu grăsimea lui și face cute de grăsime pe coapsele lui.
28 Nur in verfemten Städten noch kann jener siedeln, in unbewohnbaren Gebäuden, die schon dem Abbruch sind verfallen.
Și locuiește în cetăți pustii și în case pe care nimeni nu le locuiește, care sunt gata să devină mormane [de pietre].
29 Er wird nicht wieder reich, noch hat Bestand je seine Habe; er schlägt im Boden nimmer Wurzel.
El nu va fi bogat, nici averea sa nu va rămâne, nici nu va prelungi desăvârșirea ei pe pământ.
30 Der Finsternis entgeht er nicht, es dörrt die Hitze seine Zweige, und seine Blüten fallen durch den Sturmwind ab.
Nu se va depărta de întuneric; flacăra va usca ramurile sale și prin răsuflarea gurii sale se va duce el.
31 Zu denen, die auf Nichtiges vertrauen, irrt er hin; sein Entgelt ist das Nichts.
Să nu se încreadă cel înșelat în deșertăciune, fiindcă deșertăciunea va fi recompensa lui.
32 Noch vor der Zeit verwelken sie, und seine Zweige grünen nimmer.
Ea se va împlini înaintea timpului său și ramura lui nu va fi verde.
33 Er wirft gleich einem Weinstock seine Früchte ab, wirft wie der Ölbaum seine Blüte hin.
Își va scutura strugurele necopt precum vița și își va lepăda floarea precum măslinul.
34 Des Frevlers Rotte ist ja unfruchtbar, und Feuer frißt des Unrechts Zelte.
Căci adunarea fățarnicilor va fi pustiită și focul va mistui corturile mituirii.
35 Sie brüten Unheil, hecken Ungemach, und ihres Leibes Frucht ist Trug."
Ei concep ticăloșie și aduc deșertăciune și pântecele lor pregătește înșelăciune.
