Jakobus 3
1 Meine Brüder, drängt euch nicht als Lehrer auf! Ihr wisset, daß wir dadurch ein strengeres Gericht erwarten müssen.
Frații mei, nu fiți mulți învățători, știind că vom primi condamnarea mai mare.
2 Wir alle fehlen ja in vielem; wer sich aber im Reden nicht verfehlt, der ist vollendet und fähig, auch den ganzen Leib im Zaume zu halten.
Fiindcă toți ne poticnim în multe. Dacă cineva nu se poticnește în cuvânt, el este un om desăvârșit, în stare să își înfrâneze, de asemenea, tot trupul.
3 Wenn wir den Pferden den Zaum ins Maul einlegen, damit sie uns gehorchen, so lenken wir damit auch ihren ganzen Körper.
Iată, punem frâie în gurile cailor, ca să asculte de noi și le conducem tot trupul.
4 Seht auch die Schiffe; sie mögen noch so groß sein, von noch so starken Winden hin und her getrieben werden, sie lassen sich durch ein ganz kleines Steuerruder lenken, wohin der Steuermann es haben will.
Iată, și corăbiile, oricât de mari ar fi și purtate sub vânturi violente, totuși sunt conduse cu o cârmă foarte mică, oriîncotro dorește cârmaciul.
5 So ist auch die Zunge zwar ein kleines Glied und rühmt sich dennoch großer Dinge. Seht, welch kleines Feuer einen noch so großen Wald in Brand setzt.
Astfel și limba este un membru mic și se fălește cu lucruri mari. Iată, un foc mic ce lucru mare aprinde!
6 Auch die Zunge ist ein Feuer, eine ganze Welt der Ungerechtigkeit. Die Zunge ist unter unseren Gliedern die Macht, die den ganzen Leib befleckt und das Rad des Lebens in Brand setzt, sie, die ihr Feuer von der Hölle erhält. (Geenna g1067)
Și limba este un foc, o lume a nedreptății; astfel este limba printre membrele noastre; întinează tot trupul și aprinde cursul naturii; și este aprinsă de iad. (Geenna g1067)
7 Jedwede Art von Landtieren und Vögeln, von kriechenden Tieren und von Wassertieren, wird gezähmt und ward noch immer von der menschlichen Natur gezähmt;
Căci fiecare gen de fiare și de păsări și de șerpi și de lucruri din mare, se îmblânzește și a fost îmblânzit de omenire,
8 die Zunge aber kann kein Mensch zähmen; dieses nimmermüde Übel voll von Todesgift.
Dar limba, niciun om nu o poate îmblânzi; este un rău de nestăpânit, plină de otravă mortală.
9 Mit ihr preisen wir den Herrn und Vater, mit ihr verfluchen wir die Menschen, die doch nach dem Ebenbild Gottes geschaffen sind.
Cu ea binecuvântăm pe Dumnezeu, adică pe Tatăl; și cu ea blestemăm pe oameni, care sunt făcuți după asemănarea lui Dumnezeu.
10 Demselben Mund entquillt so Segen und Fluch. Meine Brüder, so darf es nicht sein.
Din aceeași gură iese și binecuvântare și blestem. Frații mei, acestea nu ar trebui să fie astfel!
11 Sprudelt denn die Quelle aus derselben Mündung süßes und bitteres Wasser?
Revarsă cumva izvorul din același loc și apă dulce și amară?
12 Kann denn, meine Brüder, der Feigenbaum Oliven tragen oder der Weinstock Feigen? Eine Salzquelle kann doch kein Süßwasser spenden.
Frații mei, poate smochinul să dea măsline? Sau vița, smochine? Astfel niciun izvor nu dă și apă sărată și dulce.
13 Wer aus euch ist weise und verständig? Er zeige durch guten Lebenswandel seine Werke in sanftmütiger Weisheit.
Cine este înțelept și înzestrat cu pricepere dintre voi? Să demonstreze, dintr-o bună purtare, faptele lui cu blândețea înțelepciunii!
14 Hegt ihr dagegen bittere Leidenschaftlichkeit sowie Rechthaberei in eurem Herzen, dann höret auf, euch zu rühmen und der Wahrheit ins Gesicht zu lügen.
Dar dacă aveți invidie amară și ceartă în inimile voastre, nu vă lăudați și nu mințiți împotriva adevărului.
15 Das ist nicht die Weisheit, die von oben kommt; nein, eine irdische, sinnliche, teuflische.
Înțelepciunea aceasta nu coboară de sus, ci este pământească, senzuală, drăcească.
16 Denn wo Leidenschaftlichkeit vorherrscht und Rechthaberei, da ist Unordnung und jegliche Verkehrtheit.
Fiindcă unde este invidie și ceartă, este confuzie și fiecare lucrare rea.
17 Die Weisheit aber, die von oben stammt, ist vor allen Dingen lauter, dann friedliebend, bescheiden, folgsam, dem Guten zugetan, voll Erbarmen, voll guter Früchte, unparteiisch, ehrlich.
Dar înțelepciunea de sus este întâi pură, apoi pașnică, blândă, ușor de abordat, plină de milă și de roade bune, imparțială și fără fățărnicie.
18 Die Frucht der Gerechtigkeit wird ausgesät im Frieden für die, die selber Frieden halten.
Iar rodul dreptății este semănat în pace de cei ce fac pace.
