< Psalm 147 >

1 Lobet Jehova! Denn es ist gut, unseren Gott zu besingen; denn es ist lieblich, es geziemt sich Lobgesang.
Lăudați pe DOMNUL, pentru că este bine a cânta laude Dumnezeului nostru, pentru că este plăcut; și lauda este cuvenită.
2 Jehova baut Jerusalem, die Vertriebenen Israels sammelt er.
DOMNUL zidește Ierusalimul, adună pe proscrișii lui Israel.
3 Der da heilt, die zerbrochenen Herzens sind, und ihre Wunden verbindet;
El vindecă pe cei cu inima frântă și le leagă rănile.
4 der da zählt die Zahl der Sterne, sie alle nennt mit Namen.
El socotește numărul stelelor, el le cheamă pe toate pe numele lor.
5 Groß ist unser Herr, und groß an Macht; seiner Einsicht ist kein Maß.
Mare este Domnul nostru și mare în putere, înțelegerea lui este infinită.
6 Jehova hält aufrecht die Elenden; er erniedrigt bis zur Erde die Gesetzlosen.
DOMNUL înalță pe cei umili, el aruncă pe cei stricați la pământ.
7 Stimmet Jehova einen Lobgesang an, singet Psalmen unserem Gott mit der Laute!
Cântați DOMNULUI cu mulțumire; cântați laudă pe harpă, Dumnezeului nostru,
8 Ihm, der die Himmel mit Wolken bedeckt, der Regen bereitet für die Erde, der Gras sprossen läßt auf den Bergen;
Care acoperă cerul cu nori, care pregătește ploaie pentru pământ, care face să crească iarbă pe munți.
9 der dem Vieh sein Futter gibt, den jungen Raben, die da rufen.
Dă vitei mâncarea ei și corbilor tineri care strigă.
10 Er hat nicht Lust an der Stärke des Rosses, noch Gefallen an den Beinen des Mannes;
El nu găsește plăcere în tăria calului, el nu are plăcere în picioarele unui om.
11 Jehova hat Gefallen an denen, die ihn fürchten, an denen, die auf seine Güte harren.
DOMNUL își găsește plăcerea în cei ce se tem de el, în cei ce speră în mila lui.
12 Rühme, Jerusalem, Jehova! Lobe, Zion, deinen Gott!
Laudă pe DOMNUL, Ierusalime; laudă pe Dumnezeul tău, Sioane.
13 Denn er hat befestigt die Riegel deiner Tore, hat deine Kinder gesegnet in deiner Mitte;
Căci el a întărit zăvoarele porților tale; el a binecuvântat pe copiii tăi în mijlocul tău.
14 Er, der Frieden stellt in deine Grenzen, dich sättigt mit dem Fette des Weizens;
El dă pace între granițele tale și te satură cu grăsimea grâului.
15 der seinen Befehl auf die Erde sendet: sehr schnell läuft sein Wort;
El trimite porunca lui pe pământ, cuvântul lui aleargă foarte repede.
16 der Schnee gibt wie Wolle, Reif wie Asche streut;
El dă zăpadă ca lâna, el împrăștie bruma ca cenușa.
17 der sein Eis wirft wie Brocken: wer kann bestehen vor seinem Frost?
El își aruncă gheața ca îmbucături, cine poate sta înaintea frigului său?
18 Er sendet sein Wort und schmelzt sie; er läßt seinen Wind wehen: es rieseln die Wasser.
El trimite cuvântul său și le topește, el face ca vânturile sale să sufle și apele curg.
19 Er verkündet Jakob sein Wort, Israel seine Satzungen und seine Rechte.
El arată cuvântul său lui Iacob, statutele sale și judecățile sale lui Israel.
20 Keiner Nation hat er also getan; und die Rechte, sie haben sie nicht gekannt. Lobet Jehova!
El nu s-a purtat astfel cu nicio națiune; iar judecățile sale, ei nu le-au cunoscut. Lăudați pe DOMNUL.

< Psalm 147 >