Job 6
1 Und Hiob antwortete und sprach:
Dar Iov a răspuns și a zis:
2 O daß mein Gram doch gewogen würde, und man mein Mißgeschick auf die Waagschale legte allzumal!
De ar fi fost cântărită în întregime mâhnirea mea și nenorocirea mea pusă în balanță împreună!
3 Denn dann würde es schwerer sein als der Sand der Meere; darum sind unbesonnen [O. verwegen] meine Worte.
Căci acum ar fi mai grea decât nisipul mării; de aceea cuvintele mele sunt înghițite.
4 Denn die Pfeile des Allmächtigen sind in mir, ihr Gift trinkt mein Geist; die Schrecken Gottes stellen sich in Schlachtordnung wider mich auf.
Fiindcă săgețile celui Atotputernic sunt în mine, otrava lor îmi bea duhul, terorile lui Dumnezeu se așază în rând împotriva mea.
5 Schreit ein Wildesel beim Grase, oder brüllt ein Rind bei seinem Futter?
Rage măgarul sălbatic când are iarbă? Sau mugește boul peste nutrețul lui?
6 Wird Fades, Salzloses gegessen? Oder ist Geschmack im Eiweiß? [And.: im Burzelkrautschleim]
Se poate mânca fără sare ceea ce este fără gust? Sau este vreun gust în albușul unui ou?
7 Was meine Seele sich weigerte anzurühren, das ist wie meine ekle Speise.
Lucrurile pe care sufletul meu a refuzat să le atingă sunt ca hrana care mă întristează.
8 O daß doch meine Bitte einträfe, und Gott mein Verlangen gewährte,
O, de aș avea cererea mea împlinită și de mi-ar da Dumnezeu lucrul pentru care tânjesc!
9 daß es Gott gefiele, mich zu zermalmen, daß er seine Hand losmachte und mich vernichtete! [Eig. abschnitte]
Chiar de i-ar plăcea lui Dumnezeu să mă nimicească, de și-ar dezlănțui mâna și m-ar stârpi!
10 So würde noch mein Trost sein, und ich würde frohlocken in schonungsloser Pein, daß ich die Worte des Heiligen nicht verleugnet habe.
Atunci totuși aș avea mângâiere; da, m-aș împietri în întristare, să nu cruțe, pentru că nu am ascuns cuvintele Celui Sfânt.
11 Was ist meine Kraft, daß ich ausharren, und was mein Ende, daß ich mich gedulden sollte?
Ce este puterea mea ca eu să sper? Și ce este sfârșitul meu ca să îmi prelungesc viața?
12 Ist Kraft der Steine meine Kraft, oder ist mein Fleisch von Erz?
Este puterea mea puterea pietrelor? Sau este carnea mea din aramă?
13 Ist es nicht also, daß keine Hülfe in mir, und jede Kraft [Eig. Förderung] aus mir vertrieben ist?
Nu este ajutorul meu în mine? Și este înțelepciunea cu totul alungată de la mine?
14 Dem Verzagten gebührt Milde von seinem Freunde, sonst wird er die Furcht des Allmächtigen verlassen. [O. Trifft den verzagten Unglimpf, so verläßt er usw.]
Celui ce este nenorocit, milă ar trebui arătată de prietenul său; dar el părăsește teama de cel Atotputernic.
15 Meine Brüder haben sich trügerisch erwiesen wie ein Wildbach, wie das Bett der Wildbäche, welche hinschwinden,
Frații mei au lucrat înșelător ca un pârâu și ei trec precum curgerea pâraielor,
16 welche trübe sind von Eis, in die der Schnee sich birgt.
Care sunt negricioase din cauza gheții și în care zăpada este ascunsă;
17 Zur Zeit, wenn sie erwärmt werden, versiegen sie; wenn es heiß wird, sind sie von ihrer Stelle verschwunden. [Eig. erloschen]
În timp ce se încălzesc, ele dispar; când este arșiță ele sunt mistuite din locul lor.
18 Es schlängeln sich die Pfade ihres Laufes, ziehen hinauf in die Öde [O. gehen auf in Öde, d. h. verflüchtigen sich an der Sonne] und verlieren sich. [And. üb.: Karawanen biegen ab von ihrem Wege, ziehen hinauf in die Öde und kommen um]
Cărările drumului lor sunt abătute; merg spre nimic și pier.
19 Es blickten hin die Karawanen Temas, die Reisezüge Schebas hofften auf sie:
Trupele din Tema s-au uitat, caravanele din Seba i-au așteptat.
20 sie wurden beschämt, weil sie auf sie vertraut hatten, sie kamen hin und wurden zu Schanden.
Ei au fost încurcați deoarece au sperat; au venit acolo și au fost rușinați.
21 Denn jetzt seid ihr zu nichts geworden; ihr sehet einen Schrecken und fürchtet euch.
Pentru că acum sunteți nimic; vedeți doborârea mea și vă temeți.
22 Habe ich etwa gesagt: Gebet mir, und machet mir ein Geschenk von eurem Vermögen;
Am spus eu: Aduceți-mi! Sau: Dați o răsplată pentru mine din averea voastră?
23 und befreiet mich aus der Hand des Bedrängers, und erlöset mich aus der Hand der Gewalttätigen?
Sau: Eliberați-mă din mâna dușmanului meu? Sau: Răscumpărați-mă din mâna celor puternici?
24 Belehret mich, und ich will schweigen; und gebet mir zu erkennen, worin ich geirrt habe.
Învață-mă și îmi voi ține limba; și fă-mă să înțeleg unde am greșit.
25 Wie eindringlich sind richtige Worte! Aber was tadelt der Tadel, der von euch kommt?
Cât de puternice sunt cuvintele drepte! Dar ce mustră certarea voastră?
26 Gedenket ihr Reden zu tadeln? für den Wind sind ja die Worte eines Verzweifelnden!
Vă închipuiți că mustrați cuvintele și vorbirile unuia disperat, care sunt ca vântul?
27 Sogar den Verwaisten würdet ihr verlosen, und über euren Freund einen Handel abschließen.
Da, voi copleșiți pe cel fără tată și săpați o groapă pentru prietenul vostru.
28 Und nun, laßt es euch gefallen, auf mich hinzublicken: euch ins Angesicht werde ich doch wahrlich nicht lügen.
De aceea acum mulțumiți-vă, priviți-mă, pentru că vă este evident dacă mint.
29 Kehret doch um, es geschehe kein Unrecht; ja, kehret noch um, um meine Gerechtigkeit handelt es sich! [W. meine Gerechtigkeit ist drin]
Întoarceți-vă, vă rog, să nu fie aceasta nelegiuire; da, întoarceți-vă din nou, dreptatea mea este în aceasta.
30 Ist Unrecht auf meiner Zunge? oder sollte mein Gaumen Frevelhaftes nicht unterscheiden?
Este nelegiuire în limba mea? Nu poate gustul meu discerne lucruri perverse?
