Job 39
1 Weißt du die Gebärzeit der Steinböcke? Beobachtest du das Kreißen der Hindinnen?
Cunoști timpul când nasc caprele sălbatice de stâncă? Sau poți însemna când fată căprioarele?
2 Zählst du die Monde, die sie erfüllen, und weißt du die Zeit ihres Gebärens?
Poți număra lunile împlinite de ele, sau știi timpul când ele nasc?
3 Sie krümmen sich, lassen ihre Jungen durchbrechen, entledigen sich ihrer Wehen.
Ele se apleacă, își nasc puii, își leapădă întristările.
4 Ihre Kinder werden stark, wachsen auf im Freien; sie gehen aus und kehren nicht zu ihnen zurück.
Puii lor arată bine, cresc cu grâne; pleacă și nu se mai întorc la ele.
5 Wer hat den Wildesel frei entsandt, und wer gelöst die Bande des Wildlings, [Anderer Name für Wildesel]
Cine a trimis liber măgarul sălbatic, sau cine a dezlegat legăturile măgarului sălbatic?
6 zu dessen Hause ich die Steppe gemacht, und zu seinen Wohnungen das Salzland?
Căruia i-am făcut pustia casă și ținutul sterp locuințele lui.
7 Er lacht des Getümmels der Stadt, das Geschrei des Treibers hört er nicht.
El batjocorește mulțimea din cetate și nu ia aminte la strigătul celui ce [îl] mână.
8 Was er auf den Bergen erspäht, ist seine Weide, und allem Grünen spürt er nach.
Lanțul munților este pășunea lui și caută fiecare verdeață.
9 Wird der Wildochs dir dienen wollen, oder wird er an deiner Krippe übernachten?
Va voi unicornul să te servească, sau să rămână lângă ieslea ta?
10 Wirst du den Wildochs mit seinem Seile an die Furche [Eig. an die Furche seines Seiles, d. h. wirst du ihn mit dem Seile in der Furche halten können] binden, oder wird er hinter dir her die Talgründe eggen?
Poți lega unicornul cu frânghia lui în brazdă, sau va grăpa el văile după tine?
11 Wirst du ihm trauen, weil seine Kraft groß ist, und ihm deine Arbeit überlassen?
Te vei încrede în el, deoarece tăria lui este mare, sau îi vei lăsa munca ta?
12 Wirst du auf ihn dich verlassen, daß er deine Saat heimbringe, und daß er das Getreide deiner Tenne einscheuere?
Îl vei crede, că îți va aduce acasă sămânța și o va aduna în grânarul tău?
13 Fröhlich schwingt sich der Flügel der Straußin: ist es des Storches Fittich und Gefieder?
Ai dat tu păunului aripile frumoase, sau aripi și pene struțului?
14 Denn sie überläßt ihre Eier der Erde und erwärmt sie auf dem Staube;
Care își lasă ouăle în pământ și le încălzește în țărână,
15 und sie vergißt, daß ein Fuß sie zerdrücken, und das Getier des Feldes sie zertreten kann.
Și uită că piciorul le poate zdrobi, sau că fiara sălbatică le poate sparge.
16 Sie behandelt ihre Kinder hart, als gehörten sie ihr nicht; ihre Mühe ist umsonst, es kümmert sie nicht.
Ea se împietrește împotriva puilor ei, ca și cum nu ar fi ai ei; munca ei este în zadar, fără de teamă;
17 Denn Gott ließ sie der Weisheit vergessen, und keinen Verstand teilte er ihr zu.
Căci Dumnezeu a lipsit-o de înțelepciune și nu i-a împărțit înțelegere.
18 Zur Zeit, wenn sie sich in die Höhe peitscht, lacht sie [O. Jetzt peitscht sie sich in die Höhe, lacht usw.] des Rosses und seines Reiters.
În timp ce se ridică în înalt, ea batjocorește calul și pe călărețul său.
19 Gibst du dem Rosse Stärke, bekleidest du seinen Hals mit der wallenden Mähne?
Ai dat tu calului tărie, i-ai îmbrăcat gâtul cu tunet?
20 Machst du es aufspringen gleich der Heuschrecke? Sein prächtiges Schnauben ist Schrecken.
Îl poți înspăimânta ca pe o lăcustă? Gloria nărilor lui este teribilă.
21 Es scharrt [Eig. sie scharren] in der Ebene und freut sich der Kraft, zieht aus, den Waffen entgegen.
El bate din copite în vale și se bucură în tăria lui; el merge să îi întâlnească pe cei înarmați.
22 Es lacht der Furcht und erschrickt nicht, und kehrt vor dem Schwerte nicht um.
Batjocorește frica și nu se înspăimântă; nici nu întoarce spatele dinaintea sabiei.
23 Auf ihm klirrt der Köcher, der blitzende Speer und Wurfspieß.
Tolba zăngănește lovindu-se de el, sulița lucitoare și scutul.
24 Mit Ungestüm und Zorn schlürft es den Boden, [d. h. jagt mit Windeseile dahin] und läßt sich nicht halten, wenn die Posaune ertönt.
El înghite pământul cu înverșunare și furie; și nu crede că [este] sunetul trâmbiței.
25 Beim Schall der Posaune ruft es: Hui! und aus der Ferne wittert es die Schlacht, den Donnerruf der Heerführer und das Feldgeschrei.
El spune printre trâmbițe: Ha, ha; și miroase bătălia de departe, tunetul căpeteniilor și strigătul luptei.
26 Schwingt sich der Habicht durch deinen Verstand empor, breitet seine Flügel aus gegen Süden?
Zboară șoimul prin înțelepciunea ta [și] își întinde aripile spre sud?
27 Oder erhebt sich auf deinen Befehl der Adler, und baut in der Höhe sein Nest?
Se înalță acvila la porunca ta și își face cuibul în înalt?
28 In den Felsen wohnt und verweilt er, auf Felsenzacken und den Spitzen der Berge.
Ea locuiește și rămâne pe stâncă, pe vârful stâncii și pe întăritură.
29 Von dort aus erspäht er Nahrung, in die Ferne blicken seine Augen.
De acolo ea caută prada și ochii ei privesc departe.
30 Und seine Jungen schlürfen Blut, und wo Erschlagene sind, da ist er.
Puii ei de asemenea sug sânge; și unde sunt cei uciși, acolo este și ea.
