Job 13
1 Siehe, das alles hat mein Auge gesehen, mein Ohr gehört und sich gemerkt.
Iată, ochiul meu le-a văzut toate acestea, urechea mea a auzit și le-a înțeles.
2 So viel ihr wisset, weiß auch ich; ich stehe nicht hinter euch zurück.
Ce cunoașteți voi, cunosc și eu; nu vă sunt inferior.
3 Doch zu dem Allmächtigen will ich reden, und vor Gott [El] mich zu rechtfertigen begehre ich;
Cu siguranță aș vorbi celui Atotputernic și doresc să mă judec cu Dumnezeu.
4 ihr hingegen seid Lügenschmiede, nichtige Ärzte, ihr alle!
Dar voi sunteți făuritori de minciuni, toți sunteți doctori de nimic.
5 O daß ihr doch stille schwieget! das würde euch zur Weisheit gereichen.
O, de ați tăcea de tot! Aceasta v-ar fi înțelepciunea.
6 Höret doch meine Rechtfertigung, und horchet auf die Beweisgründe meiner Lippen!
Auziți acum întâmpinarea mea și dați ascultare la pledoariile buzelor mele.
7 Wollt ihr für Gott [El] Unrecht reden, und für ihn Trug reden?
Veți vorbi stricat pentru Dumnezeu? Și veți vorbi înșelător pentru el?
8 Wollt ihr für ihn Partei nehmen? oder wollt ihr für Gott [El] rechten?
Veți fi părtinitorii lui? Vă veți lupta de partea lui Dumnezeu?
9 Ist es gut für euch, daß er euch erforsche? oder werdet ihr ihn täuschen, wie man einen Menschen täuscht?
Este bine ca el să vă cerceteze? Sau așa cum un om batjocorește pe altul, îl batjocoriți pe el?
10 Strafen wird er euch, wenn ihr im Geheimen die Person ansehet.
El cu siguranță vă va mustra, dacă părtiniți în ascuns.
11 Wird nicht seine Hoheit euch bestürzen, und sein Schrecken auf euch fallen?
Nu vă va înfrica măreția lui? Și nu va cădea peste voi groaza lui?
12 Eure Denksprüche sind Sprüche von Asche, eure Schutzwehren erweisen sich als Schutzwehren von Lehm.
Amintirile voastre sunt ca cenușa, trupurile voastre ca trupuri de lut.
13 Schweiget, laßt mich, und ich will reden, was auch über mich ergehen möge.
Tăceți, lăsați-mă în pace, ca să vorbesc și să vină peste mine ce va veni.
14 Warum sollte ich mein Fleisch zwischen meine Zähne nehmen, und mein Leben meiner Hand anvertrauen? [O. wie anderswo: mein Leben aufs Spiel setzen]
Pentru ce să îmi iau carnea în dinți și să îmi pun viața în mâna mea?
15 Siehe, tötet er mich, ich werde auf ihn warten, [O. hoffen. Nach and. Les.: Siehe er will mich töten, ich habe nichts zu hoffen] nur will ich meine Wege ihm ins Angesicht rechtfertigen.
Chiar dacă m-ar ucide, totuși mă voi încrede în el; dar îmi voi apăra căile înaintea lui.
16 Auch das wird mir zur Rettung sein, daß ein Ruchloser nicht vor sein Angesicht kommen darf.
El de asemenea va fi salvarea mea, căci un fățarnic nu va veni înaintea lui.
17 Höret, höret meine Rede, und meine Erklärung dringe in eure Ohren!
Cu urechile voastre, ascultați cu atenție cuvântul meu și vorbirea mea.
18 Siehe doch, ich habe die Rechtssache gerüstet! Ich weiß, daß ich Recht behalten werde.
Priviți acum, mi-am rânduit cauza; știu că voi fi declarat drept.
19 Wer ist es, der mit mir rechten könnte? Denn dann wollte ich schweigen und verscheiden.
Cine este cel ce se va certa cu mine? Pentru că acum, dacă îmi țin limba, îmi voi da duhul.
20 Nur zweierlei tue mir nicht; dann werde ich mich nicht vor deinem Angesicht verbergen.
Numai două lucruri nu îmi face; atunci nu mă voi ascunde de tine.
21 Deine Hand entferne von mir, und dein Schrecken ängstige mich nicht.
Retrage-ți mâna de la mine și să nu mă înspăimânte groaza ta.
22 So rufe denn, und ich will antworten, oder ich will reden, und erwidere mir!
Atunci cheamă și voi răspunde; sau lasă-mă să vorbesc iar tu răspunde-mi.
23 Wie viele Missetaten und Sünden habe ich? Laß mich meine Übertretung und meine Sünde wissen!
Cât de multe sunt nelegiuirile și păcatele mele? Fă-mă să cunosc fărădelegea mea și păcatul meu.
24 Warum verbirgst du dein Angesicht, und hältst mich für deinen Feind?
Pentru ce îți ascunzi fața și mă socotești ca dușmanul tău?
25 Willst du ein verwehtes Blatt hinwegschrecken, und die dürre Stoppel verfolgen?
Vei zdrobi o frunză purtată încoace și încolo? Și vei urmări tu miriștea uscată?
26 Denn Bitteres verhängst [Eig. schreibst, verfügst] du über mich, und lässest mich erben die Missetaten meiner Jugend;
Căci tu scrii lucruri amare împotriva mea și mă faci să moștenesc nelegiuirile tinereții mele.
27 und meine Füße legst du in den Stock, und beobachtest alle meine Pfade, grenzest dir ein die Sohlen meiner Füße;
De asemenea îmi pui picioarele în butuci și privești îndeaproape la toate cărările mele; tu pui o urmă pe călcâiele picioarelor mele.
28 da ich doch zerfalle [Eig. da er doch zerfällt; nämlich der vorher beschriebene Mann] wie Moder, wie ein Kleid, das die Motte zerfressen hat.
Și el, ca un lucru putred, se mistuie, ca o haină mâncată de molii.
