Maatosa 5
1 Daro derey shiiqidaysa beyida wode Yesusay pude zuma bolla kezidi utides, iza kaalizaytika izakko yida.
Văzând mulțimile, S-a suit pe munte. După ce a șezut, discipolii Lui au venit la El.
2 Izikka ista hizigidi tamarso oykides.
El a deschis gura și i-a învățat, zicând: ,
3 ayanan bena kawushizayti anjetidayta ays gikko salo kawothi istasa.
“Ferice de cei săraci cu duhul! pentru că a lor este Împărăția Cerurilor.
4 qadhetizayti anjetidayta ays gikko isti ministana.
Ferice de cei ce plâng! pentru că vor fi mângâiați.
5 ashketi anjetidayta ays gikko isti biitta latana.
Ferice de cei blânzi! căci ei vor moșteni pământul.
6 xiloteth gafetizaytine saamotizayti anjetidayta ays gikko isti kalana.
Ferice de cei ce flămânzesc și însetează după dreptate, pentru că vor fi umplute.
7 asas lo7o othizayti anjetidayta ays gikko istikka lo7oy othistana??
Ferice de cei milostivi! pentru că ei vor obține îndurare.
8 wozana xilloti anjtidayta ays gikko isti Xoos beyana.
Ferice de cei cu inima curată! pentru că ei îl vor vedea pe Dumnezeu.
9 saroteth oothizayti anjetidayta ays gikko isti xoosa nayta geeteti xeygistana.
Fericiți făcătorii de pace! pentru că ei se vor numi copii ai lui Dumnezeu.
10 xillotetha gish goodetizayti anjetidayta ays gikko salo kawotethi istasa.
Ferice de cei ce au fost prigoniți pentru dreptate, pentru că a lor este Împărăția Cerurilor.
11 Ta gedon asay intena cayikko, goodikonne iita yo wordora inte bolla haasa7ikko inte anjetidayta.
Ferice de voi, când vă vor ocărî, vă vor prigoni și vor zice tot felul de lucruri rele împotriva voastră, pe nedrept, din pricina Mea.
12 Inte salon demana waagay keehi gita gidida gish ufaysan guppitte. Ays gikko intefe kase nabetakka hessaththo gooddida.
Bucurați-vă și vă veseliți, căci mare este răsplata voastră în ceruri. Căci așa au prigonit ei pe profeții care au fost înaintea voastră.
13 inte ha biita asas maxine mala. Maxiney ba mal7otetha yediza gidiko zaridi demanas danda7ize? gede kare yegetidi yedheteespe atin.
Voi sunteți sarea pământului; dar dacă sarea și-a pierdut gustul, cu ce se va săra? Atunci nu mai este bună la nimic, decât să fie aruncată afară și călcată în picioare de oameni.
14 Inte deres po7o. Zuma bola diza katamaya qotistanas danda7uku.
Tu ești lumina lumii. O cetate situată pe un deal nu poate fi ascunsă.
15 Asi xoomppe oythidi kethan diza asa wursos po7ana mala dhoqason wothetes atin gema son wothi eretena.
Nici nu aprindeți o lampă și nu o puneți sub un coș de măsurat, ci pe un stativ, și ea luminează tuturor celor care sunt în casă.
16 Hesathokka asay inte lo7o otho beydi inte salon diza inte aawa bonchana mala inte po7oy asa sinthan po7o.
Tot așa, lumina voastră să strălucească înaintea oamenilor, ca să vadă faptele voastre bune și să slăvească pe Tatăl vostru care este în ceruri.
17 Tani Musse wogane nabeta qaala sharana yida intes milatopo; polanas yadis atin sharanas yabeykke.
“Să nu credeți că am venit să distrug Legea și proorocii. Nu am venit să distrug, ci să împlinesc.
18 Ta intess tumu gays, saloyne bitay adhana gakanas Musse wogay wuri polistana atin wogappe isi pidaleykka woykko issi qerinakka shaaretuku.
Căci, cu siguranță, vă spun că, până când vor trece cerul și pământul, nici cea mai mică literă și nici cea mai mică lovitură de peniță nu va trece în vreun fel din Lege, până când toate lucrurile vor fi împlinite.
19 Hessa gish onikka ha azazoyntafe guxizaro gidikokka othonta yegi adhikko, hankoytakka yedhi adhana mala tamarsikko salo kawotethan he uray guth geteti xeygistana. Gido atin hayta azazota othi polishe hankoyta polana mala tamarsikko izi salo kawotethan gta getistana.
De aceea, oricine va călca una dintre aceste porunci mai mici și va învăța pe alții să facă așa, va fi numit cel mai mic în Împărăția cerurilor; dar oricine le va împlini și le va învăța va fi numit mare în Împărăția cerurilor.
20 Ta intes gays, inte xillotethi Parsawistapene Musse woga tamarsizayta xillotethafe aadhonta agikko salo kawoteth gelana danda7ekista.
Căci vă spun că, dacă dreptatea voastră nu o va întrece pe cea a cărturarilor și a fariseilor, în niciun caz nu veți intra în Împărăția Cerurilor.
21 Kasse asatas wodhopa, wodhida ura bolla pirdistana getetidaysa inte siydista.
Ați auzit că s-a spus celor din vechime: “Să nu ucizi!” și că “Oricine va ucide va fi supus judecății”.
22 Ta qasse intes gizay ba isha bolla wogay baynda hanqetiza ura bolla pirdistana, onikka ba isha napay gizadey dere dulata sinthan oychistana, eya giza ura ganame tama pirday naages. (Geenna g1067)
Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său fără motiv va fi în primejdie de judecată. Oricine îi va spune fratelui său: “Raca!” va fi în pericol de consiliu. Oricine îi va spune: “Prostule!” va fi în pericol de focul gheenei. (Geenna g1067)
23 Hessa gish neni yarsho shishizason Xoossas yarshana gishin ne ishay ne bolla michetidazi nes qofetikko,
“Deci, dacă îți aduci darul la altar și îți aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta,
24 ne yarshizaysa hen yarshoson aga gada koyro bada ne ishara giga, hessafe guye simada ne yarshoza Xoossas shisha.
lasă darul tău acolo, înaintea altarului, și du-te. Împăcați-vă mai întâi cu fratele vostru și apoi veniți și aduceți darul vostru.
25 nena kasasida ne morkey ne bolla pirdsonta mala pirdiza danay qachizaysas nena athi imonta mala qasho kethan ne wodhontamala buro ogge bolla dashe ne morkke urara elela giga gida.
Înțelege-te repede cu potrivnicul tău, cât timp ești cu el pe drum, ca nu cumva procurorul să te predea judecătorului, iar judecătorul să te predea ofițerului și să fii aruncat în închisoare.
26 Ta nes tumu gays izi pirdisi wursida gidikko wusetha isi santimiyo qanxana gakans qashoppe birshistakka.
Mai mult ca sigur vă spun că nu veți ieși nicidecum de acolo până nu veți plăti și ultimul bănuț.
27 laymatoppa gizaysa inte siydista
Ați auzit că s-a zis: “Să nu preacurvești!”
28 Tani gidikko intena hiz gays macasha amo ayferra xelida uray wuri ba wozinan izira laymatadess.
Dar Eu vă spun că oricine se uită la o femeie ca să o poftească, a preacurvit cu ea în inima lui.
29 Nagara othans ne oshacha ayfey nes gaso gidiko neppe kessa wora yega, ne asatethay kumeth gede ganame taman yegistanape ne asatethafe isay pacikko lo7o. (Geenna g1067)
Dacă ochiul tău drept te face să te poticnești, smulge-l și aruncă-l de la tine. Căci este mai de folos să piară unul dintre membrele tale decât ca tot trupul tău să fie aruncat în gheenă. (Geenna g1067)
30 Ne oshacha kushey nagara othos gaso gidiko neppe qanxa diga ne asatethay kumeth ganamen yegistanaysafe ne asatethafe issi bilitey ness pace gidiko lo7o. (Geenna g1067)
Dacă mâna ta dreaptă te face să te poticnești, taie-o și arunc-o departe de tine. Căci îți este mai de folos să piară unul din membrele tale, decât să fie aruncat tot trupul tău în Gheenă. (Geenna g1067)
31 machcho anjizadey anjida firma waraqata izis imana beses getetidees.
“S-a mai spus: “Oricine își va renega nevasta, să-i dea un act de divorț.”
32 Tani qasse intena hizgays hara urara laymatishin beyonta dishe ba maco anjizadey wuri iza laymatana mala othes. Hesathokka anjetizaro ekizadeykka laymatida mala qodetes.
Dar Eu vă spun că oricine își reneagă nevasta, afară de motivul desfrânării, o face adulteră; și oricine se căsătorește cu ea după ce a fost renegată, comite adulter.
33 kasse asatas wordo caqofa; Xoossa sinthan ne caqidaysa naga getetidaysa inte siyidista.
“Ați auzit că s-a spus celor vechi: “Să nu faceți jurăminte false, ci să împliniți jurămintele voastre față de Domnul.”
34 Ta qass intena aykkokka caqofite gays saloy Xoossa wonbara gidida gish salon caqofite.
Dar Eu vă spun să nu jurați deloc: nici pe cer, căci este tronul lui Dumnezeu,
35 Bitay Xoossa soy shempizaso gidida gish bitankka caqopite woga kawo katama gidida gish Yerusalamenkka caqopite.
nici pe pământ, căci este așternutul picioarelor Lui, nici pe Ierusalim, căci este cetatea marelui Împărat.
36 Inte hu7enikka caqopite inte hu7e iskistappe issineyokka bothu woykko kareth histanas danda7ekista.
Să nu juri nici pe capul tău, căci nu poți face nici un fir de păr alb sau negru.
37 hessa gish inte inte garsan hasa7etishin inte hasa7ay E ganaz E gite akkay ganas akkay gite, hessappe kare gididay wuri ita urappe yizaza.
Ci să fie “Da” al tău “Da” și “Nu” al tău “Nu”. Tot ce este mai mult decât acestea este de la cel rău.
38 Ayfe gishas ayfe acha gishas acha getetidaysa inte siyidista
Ați auzit că s-a spus: “Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte”.
39 Ta kass intes gizay ita othida urara eqetofite gido attin nes oshacha shagala baqizades hankoysakka yusha bessa.
Dar Eu vă spun: Nu vă împotriviți celui rău; ci, dacă te lovește cineva peste obrazul drept, întoarce-i și celălalt obraz.
40 Issi uray ne garsara maydaysa neppe ekkanas nena motikko bolara maydaysakka gujada izas imma
Dacă cineva te dă în judecată ca să-ți ia haina, lasă-i și haina ta.
41 Issi ass nena issi sate ooge ne bana mala wolqathikko issippe nam7u dakko gidana ogge iza bays.
Oricine vă silește să mergeți o milă, mergeți cu el două.
42 Nena wosizades imma, neppe tal7e ekkanas koyzades zokko zaroppa.
Dă-i celui care îți cere și nu refuza pe cel care vrea să se împrumute de la tine.
43 Ne lagge siqa, ne morke siqa getetidaysa siyidista
Ați auzit că s-a spus: “Să iubești pe aproapele tău și să urăști pe vrăjmașul tău.
44 Ta qass intena inte morketa dosite, intena godizaytas wosite gays.
Dar Eu vă spun: iubiți pe vrăjmașii voștri, binecuvântați pe cei ce vă blestemă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă maltratează și vă prigonesc,
45 Inte hessaththo othikko inte salo awas nayta gidana. Izi awa arshe itatasine lo7otas issi bola omo imess irakka xilotasine nagaranchatas issi bola bukises.
ca să fiți copii ai Tatălui vostru care este în ceruri. Căci El face să răsară soarele Său peste cei răi și peste cei buni și trimite ploaie peste cei drepți și peste cei nedrepți.
46 Intena dosizayta xalala inte dosikko intes aza wagay dize? Qaraxa ekizayti hessaththo othetene?
Căci, dacă iubiți pe cei ce vă iubesc, ce răsplată aveți voi? Oare nici măcar vameșii nu fac la fel?
47 Inte ishata xala inte sarothikko hankoytappe azan lo7eti? amnontaytikka hessaththo othetes.
Dacă nu faci decât să-ți saluți prietenii, ce faci tu mai mult decât ceilalți? Nu fac la fel și vameșii?
48 hessa gish inte salo away wothoy bayndade gidida mala intekka wothoy bayndade gidite.
De aceea, voi să fiți desăvârșiți, după cum Tatăl vostru din ceruri este desăvârșit.
