Marqqossa 7
1 Hessafe guye Parsawetinne Yerusalameppe yida issi issi Xafeteti Yesusa gaxa yuyi adhidi
Atunci s-au adunat la El fariseii și unii din cărturari, veniți de la Ierusalim.
2 Yesusa kalizaytappe bagayti mecetonta qita kushera kath mishin be7ida.
Când au văzut pe unii dintre ucenicii Săi mâncând pâine cu mâinile spurcate, adică nespălate, au găsit o vină.
3 Parsawetinne kasse cimma Aydude asati kasse dere woga naganas kushe lo7othi mecetonta kath mi eretena.
(Căci fariseii și toți iudeii nu mănâncă dacă nu-și spală mâinile și antebrațele, ținându-se de tradiția bătrânilor.
4 Giya bi simikkokka bolla meceti geyonta dishe kath mi eretena. Hesathokka wancakka, ottokka, sanekka, zin7iza hithekka mecha malata hara wogatakka naagetes.
Ei nu mănâncă atunci când vin de la piață dacă nu se spală, și mai sunt multe alte lucruri pe care au primit să le țină: spălările paharelor, ale ulcioarelor, ale vaselor de bronz și ale canapelelor).
5 Parsawetinne Xafeti Yesusa “nena kalizayti kasse awata wogamala duss agidi aazas kushe mecetonta kath mizo?” gidi oychidees.
Fariseii și cărturarii l-au întrebat: “De ce nu umblă discipolii tăi după tradiția bătrânilor, ci mănâncă pâinea lor cu mâinile nespălate?”
6 Izikka istas “Isayasay qodheppe qomo bagan haniza inte gish (haysi derey ba metershan tana bonches woznay gidikko tappe hakidees.
El le-a răspuns: “Bine a proorocit Isaia despre voi, fățarnicilor, cum este scris, 'Acest popor mă cinstește cu buzele lui, dar inima lor este departe de mine.
7 Tas mela hada goynytes; issta timirteykka assi wothida woga xala) gidi yotida tuma.” gidees.
În zadar se închină ei la Mine, învățând ca doctrine poruncile oamenilor.
8 Xoossa woga agidi assi wothida woga nagetees.
“Căci voi lăsați deoparte porunca lui Dumnezeu și vă țineți de tradiția oamenilor, spălând ulcioarele și paharele, și faceți multe alte lucruri de acest fel.”
9 Qassekka “inte wogas giidi Xoossa woga inte agagiza cincatetha ooggey intes dees.
El le-a zis: “Foarte bine că respingeți porunca lui Dumnezeu, ca să vă păstrați tradiția voastră.
10 Ays gikko Musey ne ayone ne aawa boncha; ba ayone ba aawa cayizadey mulekka hayqo gides.
Căci Moise a zis: “Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta”; și: “Cine vorbește de rău pe tatăl sau pe mama, să fie omorât”.
11 Shin inte qasse issi uray ba aawa woykko ba ayyo inte tappe demmanas koshiza mado ta Xoossas immadis gikko
Dar voi ziceți: “Dacă un om spune tatălui său sau mamei sale: “Orice folos pe care l-ai fi putut primi de la mine este Corban””, adică dat lui Dumnezeu,
12 inte qasse hayssaddey ba aawaskka ba ayyeys hara aykokka othana mala koyekista.
“atunci nu-i mai permiteți să facă nimic pentru tatăl său sau pentru mama sa,
13 Hessa gish inte woga nagana gidi Xoossa qaala lamista. Hesantakka milatiza darota othista.” gides.
anulând cuvântul lui Dumnezeu prin tradiția voastră pe care ați transmis-o”. Voi faceți multe lucruri de acest fel”.
14 Qassekka Yesusay asa beekko xeygidi “wurikka ta giza siyitene wozinan wothitte.
A chemat toată mulțimea la Sine și le-a zis: “Ascultați-mă cu toții și înțelegeți.
15 Kareppe ulo gido gelidi ass tunisiza issi miishika deena. Harappekka asse tunisizay kethawappe gede kare keziza misha.
Nu este nimic din afara omului care, intrând în el, să îl spurce; dar lucrurile care ies din om sunt cele care îl spurcă pe om.
16 Siyiza haythi dizay siyo” gidees.
Dacă are cineva urechi de auzit, să audă!”
17 Izi asa karen agidi keth gelin iza kalizayti izi yotida lemusoza birshech Yesusa oychida.
După ce a intrat într-o casă, departe de mulțime, ucenicii Lui L-au întrebat despre pilda aceea.
18 Izikka ista intesikka yoy gellene? Kareppe gelidi asse tunisiza mishi azikka deena.
El le-a zis: “Sunteți și voi fără pricepere? Nu vă dați seama că tot ceea ce intră în om din afară nu-l poate spurca,
19 Kareppe gelizay gede wozinan gidonta; dugge qantha gido geles qasse heppe izade asatethappe gede kare kezes.” Yesusay hessa giday assi miza kathi wurikka gesh gididaysa qoncisanasa.
pentru că nu intră în inima lui, ci în stomac, apoi în latrină, ceea ce face ca toate alimentele să fie curate?”
20 Kalethidikka “asappe kezizazi asse tunises.
El a răspuns: “Ceea ce iese din om, aceea spurcă omul.
21 Assa wozina gidoppe kezizay iita qofata laymma ammone, kaysotethi, asse wodho laymeteth,
Căci dinăuntru, din inima omului, ies gândurile rele, adulterele, păcatele sexuale, crimele, furturile,
22 yiqeteth, itateth, baletho, laymma kasse, qanateteth, asa sunth moro, otorotethinne, azala.
poftele, răutatea, înșelăciunea, poftele, ochiul rău, blasfemia, mândria și nebunia.
23 Hayti iitta hanoti wuri asappe kezetesinne asse tunisetes” gides.
Toate aceste lucruri rele vin dinăuntru și îl spurcă pe om.”
24 Heeppe kezidi Xirosa giza dere bidees, hen issade keth gelidi izi hen dizaysa assi erontamala koydees. Gido atin izi hen iza dusay qotistanas danda7etibeyna.
De acolo s-a sculat și a plecat în ținutul Tirului și al Sidonului. A intrat într-o casă și n-a vrut să știe nimeni, dar n-a putut scăpa de observație.
25 Herakka issi tuna ayanay oykida qi na dizari aya Yesusay hen diza siyada izakko yada iza too bolla kundadus.
Căci o femeie a cărei fetiță avea un duh necurat, auzind de el, a venit și s-a aruncat la picioarele lui.
26 Macashaya Ayhude gidonta Girike qaala hasa7iza macashi shin izi yeleta gadey Sirofinqe getetes. Izakka yesusay izi nayeppe tuna ayna kesana mala wosadus.
Femeia era o greacă, siro-feniciană de rasă. Ea l-a implorat să alunge demonul din fiica ei.
27 Izikka zaridi izis “nayta qumma ekki kanas yeganas besonta gish koyro nayti mi kaleto” gides.
Dar Isus i-a zis: “Lasă să se sature mai întâi copiii, căci nu se cuvine să iei pâinea copiilor și să o arunci la câini.”
28 Izakka zarada “E Godo kanatikka madda matan de7idi nayta kusheppe gaden wodhidaysa meteskko” gadus.
Dar ea i-a răspuns: “Da, Doamne. Totuși, chiar și câinii de sub masă mănâncă firimiturile copiilor.”
29 Izikka “histiko neni hessa gida gish ba daydanthay ne nayeppe kezidees” gidees.
El i-a zis: “Pentru această vorbă, du-te. Demonul a ieșit din fiica ta.”
30 Iza simadda so bishin naya daydanthay yedin paxada hixan zin7idaro demadus.
Ea s-a dus la casa ei și a găsit copilul culcat pe pat, iar demonul ieșise.
31 Hesafe Yesusay Xirosa bitappe dendidi Sidona gizasora adhidi Tammu katama gizasora kanthidi gede Galila abbakko gakidees.
A plecat din nou de la hotarele Tirului și ale Sidonului și a ajuns la marea Galileii, trecând prin mijlocul ținutului Decapolei.
32 Assay issi haytha tulene ayfe qoqe assi izakko he ekiyidi Yesusay iza bolla ba kushe wothanan mala wosida.
I-au adus pe unul care era surd și avea o împiedicare în vorbire. L-au rugat să pună mâna pe el.
33 Yesusaykka iza asappe shakki ekki bidi ba kushe biradhista adeza haythan gelithidees, qassekka cuchu cutidi addeza inxarsa bochidees.
L-a luat la o parte de la mulțime, în particular, și i-a băgat degetele în urechi; apoi a scuipat și i-a atins limba.
34 Pudde salo xelidine tokki shempidi “Efata” gides. Hesikka “Pogetta” gussa.
Privind spre cer, a suspinat și i-a zis: “Ephatha!”, adică: “Deschide-te!”.
35 Herakka addeza haythati pogetida, inxarsaykka birshetin geshi hasa7idees.
Imediat i s-au deschis urechile, i s-a eliberat impedimentul limbii și a vorbit limpede.
36 Yesusay hayssa be7idayti onaskka yotonta mala azaziddes, gido attin asay izi azazizdaysafe bollara kehi gujidi yotida.
El le-a poruncit să nu spună nimănui, dar cu cât le poruncea mai mult, cu atât mai mult o vesteau.
37 Derezikka woggappe athi malaletidi “Izi othidaysi wuri lo7o; tuleti siyanamala, mumeti hasa7anamala othides” gida.
Ei au fost uimiți peste măsură, spunând: “A făcut toate lucrurile bine. El îi face chiar și pe surzi să audă și pe cei muți să vorbească!”
