Marqqossa 5
1 Abba pinidi gede Gergesene getetizaso bida
Și au ajuns de cealaltă parte a mării, în ținutul Gadarenilor.
2 Yesusay wogoloyppe wodhida mala tunna ayanay izza bolla dizadey dufosoppe kezidi Yesusara gagana izako yides.
După ce a ieșit din corabie, îndată i-a ieșit în întâmpinare un om cu un duh necurat din morminte.
3 Haysi adezi dufoson dizadene oonikka iza haray atoshin sansalatara qachanas danda7ibeyna.
El locuia în morminte. Nimeni nu-l mai putea lega, nici măcar cu lanțuri,
4 Daro wode to birataranne sansalatara qachetees. Gido atin kushe sansalata duthethi yeges, too biratakka mentherethi yeges, oonikka iza oykidi teqanas danda7ibeyna.
pentru că fusese de multe ori legat cu lanțuri și lanțuri, iar lanțurile fuseseră rupte de el și lanțurile rupte în bucăți. Nimeni nu mai avea puterea să-l îmblânzească.
5 Galasine qamma dufota gidoninne zummata bolla yuyi yuyi wasishe ba bolla shuchara qanxerethes.
Întotdeauna, zi și noapte, în morminte și în munți, striga și se tăia cu pietre.
6 Izikka Yesusa hahon be7idamala wothan izakko yidi iza sinthan gulbatidi goynidees.
Când l-a văzut de departe pe Isus, a alergat și s-a plecat în fața lui,
7 Kehi wassidi “Hayso woogga Xoossa na Yesusa nees tanara azi dizee? Xoossa sunthan ta nena wosays tana waysoppa gidees.
și, strigând cu glas tare, a zis: “Ce am eu de-a face cu tine, Isus, Fiul Dumnezeului Celui Preaînalt? Te conjur pe Dumnezeu, nu mă chinui!”.
8 Izi hessa giday Yesusay kasse neni tunna ayanay hayssafe keza gida gishasa.
Căci El i-a zis: “Ieși din om, duh necurat!”
9 Hessafe qasse Yesusay iza ne sunthi oone gidi oychidees. Izikka nuni darota gidida gish ta sunthi Legewone getetes gidees.
Și l-a întrebat: “Cum te cheamă?” El i-a spus: “Numele meu este Legiune, pentru că suntem mulți.”
10 He dereppe kessi yedonta mala Yesusa kehi wosidees.
Și l-a rugat mult ca să nu-i trimită afară din țară.
11 Hen matan zumma bolla daro gudunthi heemetes.
Or, pe coasta muntelui era o turmă mare de porci care se hrănea.
12 Tunna ayanati nu gudunthatan gelanamala nuss ero garkki gidi Yesusa wosida.
Toți demonii îl implorau, zicând: “Trimite-ne la porci, ca să intrăm în ei”.
13 Izikka istas ero gidees. Tunna ayanatikka adezappe kezidi gudunthatan gelida. Namm7u shi gidida gudunthay wurii aafozara dugetha gendereti wodhidi wurikka abban mitettidees.
Atunci Isus le-a dat voie. Duhurile necurate au ieșit și au intrat în porci. Turma de aproximativ două mii de porci s-a repezit pe malul abrupt în mare și au fost înecați în mare.
14 Guduntha hemizayti baqatidi hanidaysa katamaninne dere garsan yotida. Dereykka hanidaysa beyanas ba dizasoppe dizasoppe kezidees.
Cei care hrăneau porcii au fugit și au povestit în oraș și în țară. Oamenii au venit să vadă ce s-a întâmplat.
15 Yesusaykka yidi daro daydanth iza bolla dizadez wozinay izas simin mayo maydinne woggara utidaysa yida asay beydi babidees.
Au venit la Isus și au văzut pe cel care fusese posedat de demoni stând jos, îmbrăcat și în deplinătatea facultăților mintale, pe cel care avea legionul; și s-au temut.
16 Haysa be7ida asay daydanthi iza bolla dizadeza gishinne gudinthati hanoysa derezas yotida.
Cei care l-au văzut le-au povestit ce s-a întâmplat cu cel care era posedat de demoni și despre porci.
17 Hessafe guye he dere asay Yesusay ista dere yedidi bana mala wossidees.
Ei au început să-l roage să plece din regiunea lor.
18 Yesusay wogolon gelishin daydanthati izappe kezida uray Yesusara danas wosidees.
Pe când se urca în corabie, cel ce fusese posedat de demoni l-a rugat să fie cu el.
19 Yesusay qasse izi oychidaysa akkayo gidine “Neni gede ne so ba, Goday ness ay mala gita miish othidakkonne izi ness othida marotetha ne soo asas yota” gides.
El nu i-a îngăduit, ci i-a zis: “Du-te la casa ta, la prietenii tăi, și spune-le ce lucruri mari a făcut Domnul pentru tine și cum a avut milă de tine.”
20 Adezikka ba so biidi Yesuusay izas othida gita miish wursi tammu katamma getetiza deren yotin siyiday wurikka malaletidees.
El a plecat și a început să vestească în Decapole cum a făcut Isus lucruri mari pentru el, și toată lumea se mira.
21 Yesusay qassekka wogolon gelidi gede pinth pinidi abba achan dishin daro asay iza ach shiqidinne iza gidothides.
După ce a trecut Isus cu corabia pe partea cealaltă, s-a adunat la El o mare mulțime de oameni, și El era pe malul mării.
22 Mukirabe halaqatappe issay Iya7irosa getetizaysi izi dizaso bidi Yesusa demida mala iza to bolla kundidi
Iată că a venit unul dintre conducătorii sinagogii, pe nume Iair; și, văzându-L, a căzut la picioarele Lui
23 Tass gutha naa dizara hayqana gaysu iza hayqonta paxa dana mala ne ha yada ne kushe izi bolla wotharki gidi kehi wosides.
și L-a rugat mult, zicând: “Fetița mea este în pragul morții. Te rog, vino și pune-ți mâinile peste ea, ca să se facă sănătoasă și să trăiască”.
24 Yesusaykka izara issippe bidess. Daro asay iza kun7ana gakanas kaalidees.
El a mers cu El și o mare mulțime de oameni Îl urmau și Îl strângeau din toate părțile.
25 Tammane nam7u layth kumethi suthi izi bollafe gukiza macasha dizara hen asara daysu.
O femeie care avea o scurgere de sânge de doisprezece ani,
26 Iza bess diza miish ubbaa wursana gakanas akimeppe akime lamon daro daburadus. Gido atin sakoy izis gede daridees atin ayinne keybeynna.
și care suferise multe de la mulți doctori, cheltuise tot ce avea și nu se simțea mai bine, ci mai mult se înrăutățea,
27 Iza Yesusa gish siyidamala asa gidora Yesusa guyera kalada iza mayo bochaduss.
și care, după ce a auzit cele despre Isus, s-a apropiat de El în mulțime și s-a atins de hainele Lui.
28 Gassoykka ta ay hanadakka iza mayo kushera bocho bochizakkokka ta paxana gada qopida gishasa.
Căci ea zicea: “Dacă mă voi atinge de hainele Lui, mă voi face bine.”
29 Gukiza suthay herakka eqi agidees, izakka paxidaysa ba asatethan eradus.
Imediat, curgerea sângelui ei a secat și ea a simțit în trupul ei că este vindecată de suferința ei.
30 Beppe wolqay kezidaysa Yesusay eriidi gede asakko simidi “Ta mayo oone bochiday?” gides.
Îndată Isus, văzând că puterea a ieșit din El, s-a întors în mulțime și a întrebat: “Cine s-a atins de hainele Mele?”
31 Iza kalizayti qasse haysi derey kun7etidi sugetishin beyashe wanada (tana bochiday oonne?) gay gida.
Ucenicii Lui I-au zis: “Vezi mulțimea care Te strânge și zici: “Cine S-a atins de Mine?””
32 Yesusay hessa othiday oonakkone beyanas yushi xelidees.
S-a uitat în jur ca să o vadă pe cea care făcuse acest lucru.
33 Macashayakka bess azi wanidakkone erada babashene kokorashe yada Yesusa sinthan gufanada hanida tumma wurssa izas yotaduss.
Dar femeia, temându-se și tremurând, știind ce i se făcuse, a venit, a căzut înaintea lui și i-a spus tot adevărul.
34 Izikka “ta naaye ne amonoy nena ashides Saron ba, ne wayeppe paxa” gidees.
El i-a zis: “Fiică, credința ta te-a făcut sănătoasă. Du-te în pace și vindecă-te de boala ta.”
35 Yesusay buro hasa7a bolla dishin mukurabe halaqa Iya7irosa soppe yidi Iya7irosas “ne naaya hayqaduss, Goda mela aazas dabursaz?” gida.
Pe când vorbea El încă, au venit niște oameni de la casa conducătorului sinagogii și au zis: “Fiica ta a murit. De ce să-l mai deranjezi pe Învățător?”
36 Gidikkokka Yesusay issta hasa7a lepp histidi mukurabe halaqaza “Ne amano xala ammana atin baboppa” gidees.
Dar Isus, când a auzit mesajul rostit, a zis îndată conducătorului sinagogii: “Nu te teme, ci crede!”
37 Pixirosa Yaqoberane Yaqobe isha Yanisappe atin haray oonikka iza kalana mala koybeyna.
Și nu a lăsat pe nimeni să-L urmeze, decât pe Petru, Iacov și Ioan, fratele lui Iacov.
38 Gede mukurabe halaqa keth gakidamala asay wasishe cammo yeho yekizaysa beyidees.
A ajuns la casa conducătorului sinagogii și a văzut zarvă, plânsete și jale mare.
39 So gelidi haysi wuri aza wasonne aaza yeho? Naya dhiskadus atin hayqabeyku gidees.
După ce a intrat înăuntru, le-a zis: “De ce faceți zarvă și plângeți? Copilul nu este mort, ci a adormit”.
40 Qassse asay wuri iza bolla bicidees asa wursikka kethappe kesidi nayi aawane nayi ayiyo qassekka izara issippe yidayta iza kalizayta xala kalethidi naya diza so gelidees.
L-au batjocorit. Dar el, după ce i-a scos pe toți afară, a luat pe tatăl copilei, pe mama ei și pe cei care erau cu el și a intrat în locul unde zăcea copila.
41 Nayi kushekka ooykidi “Xaalita kum!” gidees. “Xaalita kum” gusas birshechi hane naye denda guussa.
Luând copila de mână, i-a zis: “Talitha cumi!”, ceea ce înseamnă, interpretându-se: “Fetiță, îți spun, ridică-te!”.
42 Nayakka herkka denda eeqadus, hene hane hamutaduss. Iziskka laythay tammanne namm7u laytha; asaykka he hanozan daro malaletides.
Imediat fata s-a ridicat și a mers, căci avea doisprezece ani. Ei au rămas uimiți cu mare uimire.
43 Yesusay hayssa oonikka eronta mala kehi minthi yotidees; “nays mana qumma immitte” gides.
El le-a poruncit cu strictețe ca nimeni să nu știe acest lucru și a poruncit să i se dea ceva de mâncare.
