Marqqossa 10
1 Yesusay heppe dendidi gede Yuda giza derene Yordanose shaafappe pinthan diza dere bidees. Dereykka qasse iza yuyi adhin izi kasse ba oothiza mala asa tamarsides.
S-a ridicat de acolo și a ajuns în ținutul Iudeii și dincolo de Iordan. Mulțimile s-au adunat din nou la El. Așa cum făcea de obicei, îi învăța din nou.
2 Issi issi Parsaweti izakko yiidi “Assi ba machcho anjanas besize?” gidi iza pace oycho ooychida.
Fariseii, venind la El, L-au pus la încercare și L-au întrebat: “Este îngăduit ca un bărbat să divorțeze de nevasta sa?”
3 Izikka istas “Mussey intena ay gi azazide?” gidi zari oychidees.
El a răspuns: “Ce ți-a poruncit Moise?”
4 Isstikka izas “Mussey ta izo anjadis giza waraqata xafi immidi anjo gidees” gida.
Ei au zis: “Moise a îngăduit să se scrie un certificat de divorț și să se divorțeze de ea.”
5 Yesusaykka zaridi istta “Mussey hayssa mala woga xafidaysi inte wozinay minida gishasa” gidees.
Dar Isus le-a zis: “Pentru împietrirea inimii voastre, v-a scris porunca aceasta.
6 Gido attin Koyro Xoossi medhishe macanne adde oothi medhidees.
Dar, de la începutul creației, Dumnezeu i-a făcut bărbat și femeie.
7 Hessa gish assi ba aawane ba ayo agidi ba machchira waxetess.
De aceea, omul va lăsa pe tatăl său și pe mama sa și se va uni cu soția sa,
8 Namm7ay issi asho gidetes, hessa gish istti namm7ay issinoppe atin namm7u detena.
și cei doi se vor face un singur trup, astfel încât nu mai sunt doi, ci un singur trup.
9 Hesa gish Xoossi gathi waxidayta assi shakofo.
Așadar, ceea ce Dumnezeu a unit, nimeni să nu despartă.”
10 Qassekka issti so gelin iza kalizayti he yoza gish zari iza oychida.
În casă, ucenicii Lui L-au întrebat din nou despre același lucru.
11 Izi istas “Oonikka ba machcho anjidi hara macash ekiko he macashay bolla laymma oothes.
El le-a spus: “Oricine divorțează de soția sa și se căsătorește cu alta comite adulter împotriva ei.
12 Macashayakka ba azina agada hara ade gelikko izakka laymataysu” gidees.
Dacă o femeie însăși divorțează de soțul ei și se căsătorește cu altul, comite adulter.”
13 Yesusay bocherechana mala asay nayta izakko ehidees. Iza kalizayti qassse ehida asa bolla hanqettida.
Îi aduceau prunci, ca să se atingă de ei; dar ucenicii mustrau pe cei ce-i aduceau.
14 Yesusay hessa bey hanqetidi “Nayti taakko yeto digofitte, Xoossa kawotethi haytanta malasa.
Dar Isus, văzând aceasta, s-a indignat și le-a zis: “Lăsați copilașii să vină la Mine! Nu le interziceți, căci Împărăția lui Dumnezeu aparține unora ca aceștia.
15 Ta intes tumu gays Xoossa kawoteth hayssa gutha nayta mala ekontadey izin mulekka gelena.” gides.
Adevărat vă spun că oricine nu va primi Împărăția lui Dumnezeu ca un copilaș, nu va intra nicidecum în ea.”
16 Nayta idimidi ista bollla ba kushe wothidi anjides.
El i-a luat în brațe și i-a binecuvântat, punându-și mâinile peste ei.
17 Heeppe buro oge kezishin issi uray wooxishe izakko gakidinne iza sinthan gulbatidi “Lo7o astemare tani medhina deyo demana mala ay oothana tass besize?” gi ooychidees. (aiōnios g166)
Pe când ieșea El pe cale, a alergat unul la El, a îngenuncheat înaintea Lui și L-a întrebat: “Învățătorule, ce să fac ca să moștenesc viața veșnică?” (aiōnios g166)
18 Yesusaykka “Azas tana Lo7o gay? Issi Xoossafe atin kiyay ba” gides.
Isus i-a zis: “De ce Mă numești bun? Nimeni nu este bun, în afară de unul singur: Dumnezeu.
19 “Neni azazota eray? Wodhoppa laymatoppa kaysotoppa wordo markatofa asse balethoppa ne aawane ne ayo boncha gizayta” gidees.
Tu cunoști poruncile: Să nu ucizi, să nu comiți adulter, să nu furi, să nu depui mărturie mincinoasă, să nu înșeli, să cinstești pe tatăl tău și pe mama ta.”
20 Adezikka zaridi “Astamare ta hayta wurssa natethafe ooykkada nagadis” gidees.
El I-a zis: “Învățătorule, toate acestea le știu din tinerețe.”
21 Yesusay iza xelidinne dosidi “Histikko ha7i ness issi miish paces badanne ness diza ubbaa bayza, miisha manqotas imma, neni salon shiqida miish demandasa, histadane haaya tana kala” gidees.
Isus, uitându-se la el, l-a iubit și i-a zis: “Un singur lucru îți lipsește. Du-te, vinde tot ce ai și dă săracilor și vei avea o comoară în ceruri; și vino, urmează-Mi, luându-ți crucea.”
22 Adezikka hessa siyidi daro muzotidees. Izas daro haroy diza gish muzotishe bidees.
Dar, când a auzit acest cuvânt, fața lui a căzut și a plecat mâhnit, pentru că era un om care avea multe averi.
23 Yesusay yushi athi xelidi bena kalizayta “duristas Xoossa kawoteth geloy ay mala dexo!” gides.
Isus s-a uitat în jur și a zis ucenicilor Săi: “Cât de greu intră în Împărăția lui Dumnezeu cei ce au bogății!”
24 Iza kalizaytikka iza hasa7an malaletida. Yesusay qasse zaridi “nayto, Xoossa kawoteth geloy ay mala dexo miishe!
Ucenicii au rămas uimiți de cuvintele Lui. Dar Isus le-a răspuns din nou: “Copii, cât de greu intră în Împărăția lui Dumnezeu cei ce se încred în bogății!
25 Durey Xoossa kawoteth gelanaysafe gamelay narfe lukkora adhanaysi kawuyana!” gides.
Este mai ușor pentru o cămilă să treacă prin urechea unui ac decât pentru un om bogat să intre în Împărăția lui Dumnezeu.”
26 Iza kalizaytikka darsi malaletidi ba garsan issay issa “Histin ooni attana danda7ize?” gida.
Ei au fost foarte mirați și I-au zis: “Cine poate fi mântuit?”
27 Yesusay ista xelidine “Haysi asas danda7etena, Xoossa matan gidikko hessamala gidena. Xoossas wurikka danda7etees” gidees.
Isus, uitându-se la ei, a zis: “La oameni este cu neputință, dar nu și la Dumnezeu, căci la Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putință.”
28 Phixirossay qasse “Hekko nuni wursikka agidi nena kalidos” gidees.
Și Petru a început să-i spună: “Iată, noi am lăsat totul și am venit după Tine.”
29 Yesusaykka zaridi “Ta intes tumu gays ta gishinne mishiracho qaala gish gidi ba keth woykko ba ishata woykko ba michista woykko ba aayo woykko ba aawwa ba nayta woykko ba gade agida uray wuri
Isus a zis: “Adevărat vă spun că nu este nimeni care să fi lăsat casă, frați, surori, tată, mamă, nevastă, copii sau pământ, pentru Mine și pentru Buna Vestire,
31 Gido atin daro sinthatidayti guyista, guyetidayti sinthata.” gides.
Dar mulți dintre cei dintâi vor fi cei din urmă, iar cei din urmă cei dintâi.”
32 Issti Yerusalame efiza ooge bolla dishin Yesusay istafe sinthe sinthe bess. Iza kalizayti iza bussan malaletida. Hankko iza gedon diza asay qass izas babidees. Qassekka tammane namm7ata derezappe dumma shakidi ba bolla azi gakanakonne istas hiz gi yotidees;
Ei erau pe drum, urcându-se la Ierusalim; și Isus mergea înaintea lor, și ei erau uimiți, iar cei ce-i urmau se temeau. El i-a luat din nou pe cei doisprezece și a început să le spună lucrurile care aveau să i se întâmple.
33 “Nuni Yerusalame kezana, asa nay qesista halaqatassine Muse woga tamarsizaytas adhi immistana, istikka iza bolla hayqo pirda pirdanane dere asas athi immana.
“Iată, ne suim la Ierusalim. Fiul Omului va fi dat pe mâna preoților de seamă și a cărturarilor. Aceștia îl vor condamna la moarte și îl vor da pe mâna neamurilor.
34 Iza bolla qidhi ka7ana, iza bolla cutana, izakka garafanane wodhana shin izi hezu galasafe guyen hayqoppe dendana.”
Îl vor batjocori, îl vor scuipa, îl vor biciui și îl vor ucide. A treia zi va învia.”
35 Qasse Zabbidossa nayti Yaqobeyne Yanisay izakko shiqidi “Astamare nuni nena wosidaza ne nus ubbaa oothanamala nu koyos” gida.
Iacov și Ioan, fiii lui Zebedei, s-au apropiat de El și I-au zis: “Învățătorule, vrem să faci pentru noi tot ce-Ți vom cere.”
36 Izikka istas “ta intees ay oothana mala koyeti?” gidees.
El le-a zis: “Ce vreți să fac pentru voi?”
37 Istika “Neni ne boncho son nuppe issadey ne oshachan issadey ne hadirsan utnamala nus ero garki” gida.
Și I-au zis: “Dă-ne nouă să ședem, unul la dreapta Ta și altul la stânga Ta, în slava Ta.”
38 Yesusaykka “Inte oychizaysa erekista, tanni uyana usha uyanasine tani xamaqetiza xinqata xamaqistanas danda7andeti?” gidees.
Dar Isus le-a zis: “Nu știți ce cereți. Sunteți în stare să beți paharul pe care îl beau Eu și să fiți botezați cu botezul cu care sunt botezat Eu?”
39 Isttika zaridi “Ee danda7os” gida. Yesusaykka “ta uyza usha inte uyanane ta xamaqetiza xinqata inte xamaqistana.
Ei i-au zis: “Putem.” Isus le-a zis: “Voi veți bea paharul pe care îl beau Eu și veți fi botezați cu botezul cu care sunt botezat Eu;
40 Shin ta oshachara woykko ta hadirsara utethi istas gigidaytasa attin ta iimmana miish gidena” gidees.
dar șederea la dreapta și la stânga Mea nu este a Mea, ci a cui a fost pregătită.”
41 Tammanti hessa siyidi Yaqobene Yanisa bolla hanqettida.
Cei zece, când au auzit, au început să se mânie pe Iacov și pe Ioan.
42 Yesusaykka issi bolla shishidi “Dere halaqa getetizayti dere harizaysa mala istta shuumeti ista bolla ba godateth besizaysa inte ereta.
Isus i-a chemat și le-a zis: “Știți că cei ce sunt socotiți stăpâni peste neamuri stăpânesc peste ele și că cei mari stăpânesc peste ele.
43 Gido atin inte garsan gitta gidana koyzadey wuri ashikara gido.
Dar la voi nu va fi așa, ci oricine vrea să devină mare între voi va fi robul vostru.
44 Sinthe adhana koyzay wuri wursos ayle gido.
Oricine dintre voi va vrea să devină cel dintâi dintre voi va fi robul tuturor.
45 Asa nay gidikko asas oothansine ba shemppo darota gish athi immans yades atin ase othisanas yibeyna.” gides.
Căci și Fiul Omului a venit nu ca să fie slujit, ci ca să slujească și să-și dea viața ca răscumpărare pentru mulți.”
46 Heppe gede Yarkko bida. Yesusaynne iza kalizayti hara daro asatara Yarkofe kezishin Xemosa naa Berxemossa getetiza ayfe qoqey ooge bolla utidi woses.
Au ajuns la Ierihon. Pe când ieșea din Ierihon cu ucenicii Săi și cu o mare mulțime, fiul lui Timeu, Bartimeu, un cerșetor orb, ședea lângă drum.
47 Izikka yizay Nazirete Yesusa gididaysa siyidi “Dawite na Yesusa tana mara” gidi kehi wasidees.
Când a auzit că era Isus Nazarineanul, a început să strige și să spună: “Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!”
48 Daroti izi co7u gana mala hanqida, gido attin izi “Dawiteno tana mara” gidi kehi wassidees.
Mulți îl mustrau, ca să tacă, dar el striga mult mai tare: “Fiul lui David, ai milă de mine!”
49 Yesusaykka eqidi “iza ha xeygitte” gidees. Istika qoqeza “Aykoy ba denda nena xeyges” gida.
Isus s-a oprit și a zis: “Cheamă-l.” L-au chemat pe orb și i-au zis: “Înveselește-te! Ridică-te! El te cheamă!”
50 Izikka ba mayo qari yegidi puthuku gi dendi eqidi Yesusakko yides.
El, aruncându-și haina, s-a ridicat și a venit la Isus.
51 Yesusaykka “Ta ness ay oothanamala koyaz” gidees. Qoqezikka “Aastamare ta xelanas koyays” gidees.
Isus l-a întrebat: “Ce vrei să fac pentru tine?” Orbul i-a zis: “Rabboni, ca să văd din nou”.
52 Yesusaykka zaridi “Ba nena ne aamanoy pathidees” gidees. Herakka iza ayfey xelidees. Izikka yesusa kali bides.
Isus i-a zis: “Du-te și mergi. Credința ta te-a făcut sănătos”. Imediat și-a recăpătat vederea și l-a urmat pe Isus pe drum.
