Luqaassa 1
1 Boncho Toofilosa nu achchan hanida yota gish daro asati bees hanida mala xaafida.
Deoarece mulți s-au încumetat să facă o relatare despre cele ce s-au împlinit printre noi,
2 He taarikkezikka koyroppe denthidi ba ayfera be7ida markattine Xoossa qaala yoottidayti nuus aathiddayssa.
așa cum ni le-au transmis cei care au fost de la început martori oculari și slujitori ai cuvântului,
3 Taka ta baggara xaphoppe denthada keeha naagistadanne paaca xeellada taarikkeza wursa sinthe xaafistanaas bessizaysa sinthasada kaallidi xaafistanaas bessizaysa kaalethada naagettada nees xaafana mala taas lo7o gidi beettides.
mi s-a părut bine și mie, după ce am urmărit cu exactitate de la început desfășurarea tuturor lucrurilor, să-ți scriu cu rânduială, preamăritule Teofil,
4 Haysa wurssa ta oothizay ne tamaaridaysi tuma gididayssa nena ero guussassa.
ca să cunoști certitudinea lucrurilor în care ai fost instruit.
5 Herdossay Yuda biittan kawottida wode Aabiya geettetiza qeessista halaqqa bagafe qeessetetha ootho taray iza gakida Zakarassa geetettiza issi qeessey dees.
În zilele lui Irod, împăratul Iudeii, era un preot numit Zaharia, din seminția preoțească a lui Abia. El avea o soție dintre fiicele lui Aaron, și numele ei era Elisabeta.
6 Iza machcheyaka Elsabeexxo geetetaysu, izaka Aaronne bagga asa. Nam7atika Goda azazonne iza woga wothoy bayndda naagidi dizaytanne Xoossa sinthan xillo asa.
Amândoi erau neprihăniți înaintea lui Dumnezeu, umblând fără vină în toate poruncile și rânduielile Domnului.
7 Gido attin Elsabeexxa na yelonta makkara gidida gish istas nay baa, nam77atika wodey sugetida asa.
Dar nu au avut niciun copil, pentru că Elisabeta era stearpă, iar ei amândoi erau înaintați în vârstă.
8 Zakarassay Xoossa sinthan qeessetetha ootho taray iza gakin izi oothishin
În timp ce el îndeplinea slujba de preot în fața lui Dumnezeu, în ordinea împărțiriisale,
9 qeessistas diza woga mala Xoossa keeththan gelidi exxaane cuwassana mala exay iza gakkidees.
după obiceiul slujbei de preot, îi revenea sarcina de a intra în templul Domnului și de a aduce tămâie.
10 Exxaaney cuwattishshin asay wurikka karen diidi woosses.
Toată mulțimea poporului se ruga afară la ora tămâierii.
11 Goda kiitanchay exxaaney cuwatiza sooppe oshacha baggara eqqidi Zakarasas beettides.
Și i s-a arătat un înger al Domnului, care stătea în picioare la dreapta altarului tămâiei.
12 Zakarasaykka iza beyidi keehi dagammidi babbides.
Zaharia s-a tulburat când l-a văzut și l-a cuprins frica.
13 Kiitanchay Zakarasas babbofa ne woossay setettides, ne machcheya Elssabeexxa nees attumma na yelana iza sunthaka ne Yanisa gaada sunthanna.
Dar îngerul i-a zis: “Nu te teme, Zaharia, căci cererea ta a fost ascultată. Soția ta, Elisabeta, îți va naște un fiu și îi vei pune numele Ioan.
14 Iza yellistan neni daro ufa7istana, daro asaykka ufa7istana.
Vei avea bucurie și veselie, și mulți se vor bucura de nașterea lui.
15 Goda sinthan izi gita gidana. woyneppe oothetida cajje gidinkka hara mathosiza usha gidinkka izi uyenna, izi buro ba aayye qanthen dishe xillo ayanan kumana.
Căci el va fi mare înaintea Domnului și nu va bea nici vin, nici băutură tare. El va fi plin de Duhul Sfânt, încă din pântecele mamei sale.
16 Isra7eele asappe darota ista Xoossako zarana.
El va întoarce pe mulți dintre copiii lui Israel la Domnul Dumnezeul lor.
17 Aawata wozina ista naytaakko, azazettontaytikka gede xillota cincatethakko zaarana malanne Godas bessiza dere giigissana mala Elaasa ayananne iza wolqan Godappe sinthara izi baanna.
El va merge înaintea lui în spiritul și cu puterea lui Ilie, “ca să întoarcă inimile părinților la copii” și pe cei neascultători la înțelepciunea celor drepți, ca să pregătească un popor pregătit pentru Domnul.”
18 Zakarassay kiitanchas, tani cima ta machcheyakka cimadus tani hayssa aazan eranee? giidi oychchides.
Zaharia a zis îngerului: “Cum pot fi sigur de aceasta? Pentru că eu sunt bătrân, iar soția mea este foarte înaintată în vârstă.”
19 Kiitanchaykka zaaridi tani Xoossa sinthan eqqiza Gabrelle. Tanika ha miishrachchoza nees gathanas kiitistada yadis.
Îngerul i-a răspuns: “Eu sunt Gabriel, care stă în fața lui Dumnezeu. Am fost trimis să-ți vorbesc și să-ți aduc această veste bună.
20 Heko neni ba woden polistana ta qaala amanontta ixxida gish ne duunay muummaana, nenikka haasa7ana dandda7akka gides.
Iată că vei tăcea și nu vei putea vorbi până în ziua în care se vor întâmpla aceste lucruri, pentru că nu ai crezut cuvintele mele, care se vor împlini la timpul lor.”
21 He wode derey Zakarassay Xoossa keethafe kezonta aazas gam77idakkonne giidi handadhettishe naagides.
Poporul îl aștepta pe Zaharia și se mira că întârzie în templu.
22 Izi Xoossa keethafe kezidi asa haasa7isanas danda7ibeynna. malati malati bessoppe attin haasa7anas danda7onta aggin asay izi Xoossa keeththan Xoossafe ooratha miish beyddaysa erides.
Când a ieșit, nu a putut să le vorbească. Ei și-au dat seama că avusese o viziune în templu. El a continuat să le facă semne și a rămas mut.
23 Zakarasaykka ba ootho taray polettidappe guyyen ba so simmides.
Când s-au împlinit zilele de slujbă, a plecat la casa lui.
24 Hessafe kaallin iza machcheya Elsabeexxa na qanthatadus, ichachchantho aginnay gakanas asi bena beyontta mala qotistadus.
După aceste zile, Elisabeta, soția sa, a rămas însărcinată și s-a ascuns cinci luni, spunând:
25 Izaka Goday ba maarotan ta kadhetetha asa giddofe digganas ha wodezan hayssa taas oothides gadus.
“Așa a făcut Domnul cu mine în zilele în care s-a uitat la mine, ca să-mi îndepărteze ocara printre oameni.”
26 Elsabeexxa qanthatidda usuppuntha aginan, Xoossi ba kiitancha Gabrelle, Galila biittan diza, Naazirete giza katama yeddides.
În luna a șasea, îngerul Gabriel a fost trimis de Dumnezeu într-o cetate din Galileea, numită Nazaret,
27 Izikka kawo Daawutte zereth gidida Yosefo geettetiza asas giiga utida Maaramo geetettiza geela7oyko kiitettides.
la o fecioară care urma să se mărite cu un bărbat numit Iosif, din casa lui David. Numele fecioarei era Maria.
28 Yiidine iza dizaaso gelidi “hanne Xoossi nena anjjidare saro Xoossi Goday nenara dees nenika anjettidaro” gides.
După ce a intrat, îngerul i-a spus: “Bucură-te, preaiubită! Domnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei!”
29 Maarama kiitancha haasa7ani keha dagamada, haysi ay giza sarota gaada yoza keha qoppadus.
Dar când l-a văzut, s-a tulburat foarte tare de această vorbă și s-a gândit ce fel de salut ar putea fi acesta.
30 Kiitanchaykka Maaramo “Xoossi nenan ufa7etiza gish babbofa,
Îngerul i-a zis: “Nu te teme, Maria, căci ai găsit bunăvoință la Dumnezeu.
31 neni qanthatana, attumma naaka yelana, sunthakka Yesussa gaada sunthanna,
Iată că vei concepe în pântecele tău și vei da naștere unui fiu și-i vei pune numele “Isus”.
32 Izika gita gidana, wursofe bolla Xoossa na geetettana, Godaa Xoossay iza aawa Daawutte kawotetha izas immana.
El va fi mare și va fi numit Fiul Celui Preaînalt. Domnul Dumnezeu îi va da scaunul de domnie al tatălui său, David,
și va domni peste casa lui Iacov pentru totdeauna. Împărăția lui nu va avea sfârșit”. (aiōn g165)
34 Maaramaka kiitanchas “tani adde gelabeyke, shin haysi waani hananee?” gaada oychchadus.
Maria a zis îngerului: “Cum se poate, dacă eu sunt fecioară?”
35 Kiitanchayka Maaramis “xillo ayaanaay ne bolla wodhana wursofe bolla Xoossa wolqay ne bolla kuwasa na hessa gish yellistana naazi geeshsha Xoossa na geetettana.
Îngerul i-a răspuns: “Duhul Sfânt va veni peste tine și puterea Celui Preaînalt te va umbri. De aceea și Sfântul care se va naște din tine se va numi Fiul lui Dumnezeu.
36 Asi yeluku iza makkara giidi haasa7iza ne dabboya Elsabeexxa cimatethan attumma na qanthatada yelanaas usupuntho aginna oykadus.
Iată că și Elisabeta, ruda ta, a conceput un fiu la bătrânețe; și aceasta este luna a șasea cu cea care era numită stearpă.
37 Xoossassi hanonta miishi baa.”
Căci nimic din ceea ce spune Dumnezeu nu este imposibil.”
38 Maaramakka zaaradda hekko tani Xoossa aylle diikkina ne gida mala taas hano giin kiitanchay izippe shaakettidi biddes. Maarama Elsabeexxo beyana badus.
Și Maria a zis: “Iată roaba Domnului; să mi se facă după cuvântul Tău.” Apoi îngerul a plecat de la ea.
39 Maaramakka he wode matara eesota denddada pude geze deren diza issi Yuda katama badus.
În zilele acelea, Maria s-a sculat și s-a dus în grabă în ținutul muntos, într-o cetate din Iuda,
40 Zakarassa keethe geladakka Elsabeexxo sarotadus.
a intrat în casa lui Zaharia și a salutat pe Elisabeta.
41 Elsabeexxa Maarami sarotha siyida mala qanthan diza naazi izi qanthan guppides, Elsabeexxinkka xillo ayaanaay kumides.
Când Elisabeta a auzit salutul Mariei, copilul a sărit în pântecele ei; și Elisabeta s-a umplut de Duhul Sfânt.
42 Izaka ba qaala dhoqqu oothada hiz gadus “maccassa wursofe ne anjettidaro, ne qanthen diza naazikka anjetidaysa.
Ea a strigat cu glas tare și a zis: “Binecuvântată ești tu între femei și binecuvântat este rodul pântecelui tău!
43 Ta Goda aaya taako yada tana oychanas tani oonee?
De ce sunt eu atât de favorizată, încât mama Domnului meu să vină la mine?
44 Ne sarotho qaala ta siyida mala ta ulo giddon diza nay ufaysan guppides.
Căci iată că, atunci când vocea salutului tău a ajuns la urechile mele, copilul a sărit de bucurie în pântecele meu!
45 Polistana giidi Goday izis yoottidaysa amaniddara iza anjjetidaro.”
Binecuvântată este cea care a crezut, pentru că se va împlini ceea ce i s-a spus de la Domnul!”
46 Maaramakka izi ba aylleyi kawushshatetha xellida gish ta shemppiya Goda dhoqqu oothada bonchaysu.
Maria a spus, “Sufletul meu slăvește pe Domnul.
47 Ta ayanaykka tana ashshizza ta Xoossan ufa7istaysu.
Duhul meu s-a bucurat în Dumnezeu, Mântuitorul meu,
48 Wolqqama Goday taas giita miishshe oothida gish hachchife sinthan asi wuri tana anjjettidaro gaana.
Căci a privit la starea umilă a robului Său. Căci iată, de acum înainte, toate generațiile mă vor numi binecuvântat.
49 Iza sunthaykka geeshsha.
Căci Cel ce este puternic a făcut lucruri mari pentru mine. Sfânt este numele lui.
50 Iza maaretethay izas babizayttas na na gakanas daana.
Îndurarea Lui este din generație în generație pentru cei ce se tem de El.
51 Be wolqan daro mino ootho oothides ba wozina qofan otoretizayta laalides.
A dat dovadă de forță cu brațul. El i-a împrăștiat pe cei mândri în închipuirea inimilor lor.
52 Kawota kawotethafe wothides, ashketta qasse dhoqqu dhoqqu histtides.
El a dat jos căpeteniile de pe tronurile lor, și i-a înălțat pe cei umili.
53 Gafidayta lo7o miishshan kalthides durista gidikko mela kushe yeddides.
El a umplut de bunătăți pe cei flămânzi. El i-a trimis pe cei bogați la plimbare cu mâna goală.
54 Kase nu aawatas Abramesinne iza qommotas gida qaala naaganas
El a ajutat pe Israel, robul Său, ca să-și aducă aminte de îndurare,
așa cum a vorbit părinților noștri, lui Avraam și urmașilor lui în veci.” (aiōn g165)
56 Maaramakka Elsabeexxi achchan heezzu agina sire gam7ada ba so simadus.
Maria a stat cu ea vreo trei luni și apoi s-a întors la casa ei.
57 Elsabeexxis yelo gallassay gakin attumma na yeladus.
Și s-a împlinit vremea când Elisabeta trebuia să nască și a născut un fiu.
58 Izi guttattinne dabbottikka Goday izis gita maaretetha oothidaysa siyidi izira issife ufa7ettida.
Vecinii și rudele ei au auzit că Domnul și-a mărit mila față de ea și s-au bucurat împreună cu ea.
59 Yellettida osppuntha gallas qaxaras yida. aaza aawa sunthan Zakarasa giidi sunthana koyida.
În ziua a opta, au venit să taie împrejur copilul; și voiau să-l numească Zaharia, după numele tatălui său.
60 Gido attin aaya hanena, iza sunthi Yanisa geetetto gadus.
Mama lui a răspuns: “Nu așa, ci se va numi Ioan”.
61 Istika izis ne dabbotappe Yanisa geetettidi xeysettida asi oonikka baawa gida.
Ei i-au zis: “Nu este nimeni dintre rudele tale care să se numească așa.”
62 Aaway Zakarassay naaza oona giidi sunthana koyidakonne malaatan oychchida.
Și i-au făcut semne tatălui său, cum voia să-l cheme.
63 Zakarasaykka xaafiza miishshe izas immana mala oychchi ekkidi sunthay “Yanisa” giidi xaafin asay wurikka malalettides.
A cerut o tăbliță de scris și a scris: “Numele Lui este Ioan”. Cu toții s-au mirat.
64 Heeraka Zakarassa duunay pogettidi inxarssay birshettin Xoossa galata oykides.
Gura i s-a deschis îndată și limba i s-a eliberat și a vorbit, binecuvântând pe Dumnezeu.
65 Iza guttati wuri daro babbidda. Haysi wurikka dhoqqa geze biittan Yuda dereni, wurso son haasa7ettides.
Frica a cuprins pe toți cei care locuiau în jurul lor și toate aceste cuvinte au fost povestite în tot ținutul muntos al Iudeii.
66 Haysaka siyida asi wurikka ha guutha nay ay hananeeshsha? giidi hanoza wursika ba wozinan oykkides. Goda kushey tumappe izara issife dees.
Toți cei care le auzeau le strângeau în inima lor, spunând: “Ce va fi atunci copilul acesta?” Mâna Domnului era cu el.
67 Naaza aaway, Zakarassay xillo ayaanan kumidi tinbbite haasa7ishe
Zaharia, tatăl său, s-a umplut de Duhul Sfânt și a proorocit, zicând,
68 yiidi ba asa ashshidda gish Isra7eele Xoossi galatetto gides.
“Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, pentru că a vizitat și a răscumpărat pe poporul Său;
69 Beni wode ba geeshsha nabeta duunan haasa7ettidayssa mala
și a ridicat pentru noi un corn de mântuire în casa robului Său David.
(așa cum a vorbit prin gura sfinților Săi prooroci care au fost din vechime), (aiōn g165)
71 Izi nuna nu morketappene, nuna ixxizayta kusheppe ashshees.
mântuire de vrăjmașii noștri și din mâna tuturor celor care ne urăsc;
72 Haysa izi oothiday nu aawatas ba maaretetha bessanassa, ba geeshsha caaqqoza yushi qoppanaasa.
pentru a arăta milă față de părinții noștri, să ne aducem aminte de legământul Său sfânt,
73 Kase nu aawa Abrames caaqqidayssa qopana malane,
jurământul pe care l-a făcut lui Avraam, tatăl nostru,
74 nu morketa kusheppe izi nuna kessin nuni izas babboy baayndda oothanasinne,
să ne îngăduie ca noi, izbăviți din mâna vrăjmașilor noștri, ar trebui să-l slujească fără teamă,
75 nu diza wode wurson ba sinthan nuna geeshshatethanne xillotethan essanassa.
în sfințenie și dreptate înaintea Lui în toate zilele vieții noastre.
76 Goda oge giigissanas ne izappe sinthara biza gish ta naazo neni woga Xoossa nabe geetetana.
Și tu, copile, vei fi numit profet al Celui Preaînalt; căci tu vei merge înaintea feței Domnului, ca să-i pregătești căile,
77 Assay ba nagarappe maaretida gish deres attotetha erateth ne immana mala
pentru a da cunoștință de mântuire poporului Său prin iertarea păcatelor lor,
78 nu Xoossa lo7o maaretethafe denddidayssan saloppe nuus away kezides.
datorită înduratei milostiviri a Dumnezeului nostru, prin care ne va vizita zorii de sus,
79 Hessikka dhuman dizaytasne hayqqo kuwa garsan dizaytaskka po7isana malane nu tohotakka sarotetha oge kalethannassa.
să lumineze pe cei ce stau în întuneric și în umbra morții; să ne călăuzească picioarele pe calea păcii.”
80 Guutha naazikka diccides ayananka minnidees. Isra7eele asas qonccen beettanna gakkanaas bazo biittan deyides.
Copilul creștea și se întărea în duh și a stat în pustie până în ziua în care a apărut în fața lui Israel.
