Luqaassa 23
1 Heen shiiqida asay wuri denddidi Yesussa Philaxoossakko ekki bides.
Toc kari as re dio dă sud sor skulat šă lor adus pă Isus la Pilat.
2 Ays nu asay qeesares giira giironta mala balethishsheenne bena kirstossa giidi balethishin hayssa addezza demmidos giidi mootida.
Šă jej sor apukat să adukă optužbur protiv dă jăl: “Noj anj aflat kum strikă pă lumi. Jăl u zabranalit să să plăčaskă porezu lu Caru dă Rim. Jăl tvrdălešći kă jăl ăj Krist Car.”
3 Philaxoossaykka Yesussa neni Ayhuddista kawoo? giidi oychchides. Yesussaykka zaaridi ne gida mala gides.
Pilat lu ăntribat: “Ješć tu Car dă Židov?” Isus u ăntors vorba: “Da kum aj zăs tu.”
4 Philaxoossaykka qeese halaqatasinne shiiqida asas hayssa addezza bolla iza mootisiza iita yoho demabeykke gides.
Pilat u zăs atunšje lu mar popur šă lu gărmadă dă lumi, “Ju nam aflat njimika dă šje laš optužuli šă suduli.”
5 Isti zaaridi haysi addezzi Galilappe hayssa gakanas kumetha Yuda waayso bolla dees giidi minnithi yootida.
Ali jej šă maj tari navalale: “Jăl bunulešći pă toc pă pămăntu anostru. Su apukat să ănveci ăm Galileja šă u vinjit ăm Jeruzalem.”
6 Philaxoossay asay gizaysa siyidi Yesussay Galila asakonne lo7ethi eranas oychchides.
Kănd u auzăt Pilat kă să svitešći dă Galileja, jăl u ăntribat: “Ăj omusta dăm loku Galileja?”
7 Yesussay Herdoossa kawotetha garsan dizayssa shaakki eridi he wode Herdoossay Yerusalemeni diza gish izakko Yesussa yeddides.
Kum are informiran Isus pripadale alu autoritetu lu Herod, Pilat lu mănat la Herod kari are ăm Jeruzalem atunšje.
8 Herdoossayka kase Yesussa beyanas daro koyishe dizagish Yesussa beyidi keehi ufa7ides. Iza gish kase siyidi izi malaata oothishin beyanas koyidi ufa7ettides.
Herod are fălos kă veđi pă Isus. Kă dă mult gănđe să ăl vadă pă Jăl daje kă u auzăt mult dă jăl, šă Herod să nadale kă lu viđe să fakă čudur.
9 Daro oychchatakka iza oycherechchides shin Yesussay iza oychcha zaaribeyna.
Herod svite mult, ăntriba mulći, ali nu ju fost ăntorsă njiš una vorba.
10 Qeese halaqqattinne Xaafeti heen iza matan eqqidi keehi wordo mooto mootida.
Mar popur šă učitelji dă zakonu alu Mojsije asre isto akulo šă jej ur zăs tari mar optužbur protiv dă Isus.
11 Herdoossayka ba wotadaratara wuri iza kadhida, kawo mayo mayzidi gede Philaaxoossakko zaari yeddides.
Atunšje Herod šă stražurlje aluj ăš făšje šodă dăm Isus šă ăl făšje bulănd. Jej lor ămbrăkat pă jăl ăm haljinur dă Car šă lor mănat la Pilat.
12 Herdoossayne Philaxoossay kase ba garsan issay issara oosha shin he gallas giigida.
Šă ăm aje ză Pilat šă Herod kari asre dužmanj aku asre urtaš.
13 Philaxoossay qeese halaqqatara dere daannataranne dere asa shiishidi,
Atunšje Pilat u čimat una pă mar popur šă pă alci vođur kari as re židovi šă pă gărmadă dă lumi.
14 hayssa addezzi asa wurssi makkali7ana mala denthethes giidi inte taakko ehin ta qorin iza oythiza issi iita miish demabeykke gides.
Jăl lju zăs: “Voj ac adus pă omusta kă bunule pă lumi ali ju vă uvjerălesk kă kănd ăl ispičem nam aflat njiš šefălj krivică am jăl. Jăl nu ăj duvină njiš dă una krivică dă šje ac optužulit.
15 Qassekka Herdoossay issi iita miish iza bolla demmonta aggida gish ha nuukko zaari yeddides. Ha7i inte beyizza mala iza hayqqos gathiza issi iita miish oothibeyna.
Njiš Herod nu aflat njimik ăm jăl, kapu lu mănat ăm napoj la noj. Jăl no făkut njimika să zavredilaskă kaznă dă morči.
16 Hessa gish qaxayada ta iza yedana gides.
Ju uj da să ăl bičalaskă benji benj šă luj slăbuză.”
17 Izi hessa giday ista baale gallas qachettida asappe issi ura birshizza wogay diza gish.
18 Derey wurikka issi bolla Barbaanne birshadda hayssa addezza digga giidi wassides.
Ali jej ur mužjit ăm grupur tari, “Ăndărăt ku omusta! Noj gănđenj să ăl slăbož pă Baraba!”
19 Barbaanney katama garssa asa makali7a yohon denthethidi asa wodhi qachettida asa.
(Baraba are ăm čemică kă bunule pă lumi ăm Jeruzalem šă u amurăt.)
20 Philaxoossaykka Yesussa birshanas koyida gish qassekka zaaridi oychchides.
Pilat daje gănđe să slăbodă pă Isus šă aša lju svătit alor ăm napoj,
21 Asay zeridi kaqqa kaqqa giidi wassides.
Ali jej tot ur mužjit maj tari: “Punjecăl pă krušji! Punjecăl pă krušji!”
22 Philaxoossay heezantho aazas kaqqoo? Haysi addezzi ay iita oothidee? Tani iza hayqqos gathiza iita ootho iza bolla beyabeykke hessa gish qaxayada ta birsha yedana gides.
Atunšje po treći rănd, jăl lju svătit alor: “Adišje? Spunjecăm šje rov u făkut omusta? Ju nu pot afla njimik rov să zaslužulaskă morči. Aša luj dă să ăl bičalaskă šă atunšje lăsa să fugă.”
23 Asaykka qaala dhoqqu histtidi Yesussay kaqqistana mala Philaxoossa keehi woossishe wassida.
Ali jej mužje šă maj tari, šă zahtjevale să ăl pujă pă krušji. Šă napokon jej ur kăpătat šje gănđe.
24 Hessa gish Philaxoossay ista oychchoy polistanamala azazides.
Pilat u dat zapovjed să să fakă kazna šje ur zahtjevalit jej.
25 Asa makal7isidi shemppo wodhdhida gish qachchetidayssa birshanna mala isti woossida ura birshidi Yesussa isti dossida mala ootheto giidi deras aathi immides.
Aša ăm tokmă ku zahtjevula, jăl u slăbuzăt dăm čemică pă om šje u răđikat bună šă u amurăt ali jăl u ăntors pă Isus la jej să ăl pujă pă krušji.
26 Istika Yesussa oykki ekki birshin Qarena geetettiza katamappe issi Simoona geetettiza addey hahoppe yizaysa demmida Yesussay kaqqistana masqale koca izi tookkidi Yesussa kaallana mala woliqqathida.
Šă kum lor dus ăndărăt pă Isus, jej ur apukat pă om šje să čima Šimun, dăm varušu Cirena, kari vinje akasă dăm sat. Jej ur pus krušje pă jăl să dukă ăm loku lu Isus.
27 Daro dereynne ba tira ici ici yekkiza maccati
Multă lumi ăl sljedile pă Isus šă mujer kari plănžje šă žalale pă jăl.
28 Yesussappe guyyera iza kaalida. Yesussay istakko simmi xeellidi inte Yerusaleme maccasay intesne inte naytas yekkite attin taas yekofite gides.
Isus su ăntors la jej šă lju zăs: “Mujerilje dăm Jeruzalem, nu plănžjec păntru minji, mar plănžjec păntru voj šă păntru kupiji avoštri.
29 Sinthefe inte hekko makkarattine yelonta ulotine nay dhammonta dhanthati anjettidayta gaana wodey sinthara yees.
Kă anume u vinji vremi kănd ur zăšji lume, ‘Blagoslovulići ăs elje kari nikad no ar avut šă injimilje kari nikad nor purtat kupij šă căcălje kari nikad nor avut lapći ăm jelji!’
30 He wode zumato nu bolla wodite qeeri zumatikka nuna qottite gaana.
Lume sor apuka atunšje să zăkă lu planinur: ‘Kăđec žos pă noj!’ šă lu đalur: ‘Astupăcănji!’
31 Histini qaye miththa bolla hayssatho oothidayti mela miththa bolla wostaneshaa?
Kă dakă fašji dastafelji stvarur lu ljemnjilje verž, šje nar puće să peci uskat?”
32 Izara issife hayqqana mala hara nam77u iita oothida asata izara efida.
Akulo asre isto doj alci, amăndoj kriminalci kari trăbă să fijă pus pă krušji să mori ku Isus una.
33 Qaraniyo geetettiza so gathidi kaqqida. Iita oothidaytappe issa oshacha baggara issa hadirissa baggara kaqqida.
Kănd ur vinjit pă loku šje să čima osu dă kap, jej lor apukat šă lor pus pă krušji, una ku doj kriminalci, unu pă desna, unu pă ljeva parće aluj.
34 Yesussaykka aabo hayti ba oothizaysa eridi ooothonta gish istas atto ga gides. Istika iza mayoza saama yegidi ba garssan gishetti ekkida.
Šă Isus u zăs: “Tata Dimizovu amnjov, jartălji kă jej nu šćijă šje fašji.” Šă vojnici ur skos kockă să să ămperci dăm coljilje aluj ăntri jej.
35 Hessi hanshin asay wuri eqqidi xeellidees, daannatikka “izi hara asa ashshides shin Xoossafe dorettida kirstossay iza gidikko ane ha7i bena asho” giidi qidhida.
Lume stăće šă să ujta; šă vladarur asre akulo šă ăl răđe: “Jăl u spasalit pă alci. Aku dakă ăj Krist, akuljes dă la Dimizov, lasă să să spasalaskă săngur!”
36 Wotadaratikka shiiqidi woyneppe aggettidda caalla usha ushidi qidhida.
Kătănjilje isto ăš făšje šjuf dăm jăl. Šă jej ur vinjit šă u ămbijet aluj ucăt.
37 Neni Ayhudde kawo gidikki ane ha7i nena ashsha gida.
Jej ur zăs: “Dakă ješć tu Caru dă Židov, spasaleščići pă činji săngur!”
38 Iza hu7e bolla baggara masqale koca bolla “haysi Ayhuddista kawo” giza qaala xaafi qaaphida.
Sus la kap are skris: “Asta ăj Caru dă Židov.”
39 Iita oothidi kaqqetida asatappe issay cashsha qaala Yesussa bolla qoqqofides. “ne kirstossa gidikii? ane nenaka nunakka ashsha” gides.
Unu dăm eje kriminalc kari ăs re puš pă krušji ku Isus ăl vređile šă jăl u zăs: “Dakă ješć tu Krist, atunšje spasalešćići, šă pă noj isto!”
40 Iita oothidaytappe issay nees bessiza firda ekkashe Xoossassi babbikkii?
Altu kriminalac lu mužjit pă elši šă u zăs: “Nu ci frikă dă Dimizov? Tărpălešć ista kazna ka jăl.
41 Nuni nu oothida iita oothos bessizaysa ekkos haysi addezzi gidikko issi iita oothibeyna.
Tu šă ju šćenj ista pravedno kaznalic. Noj anj kăpătat kaznă dă lukrurlje relji, ali omusta no făkut njimika.”
42 Yesussa ne kawotethara ne yiza wode tana qoppa gides.
Atunšje ju zăs lu Isus: “Isuse, ăngănđeščići tu dă minji kănd vi vinji ăm kraljevstva ata.”
43 Yesussaykka zaaridi ta nees tumu gays hach ne tanara gannaten daana gides.
Isus ju zăs ăm ănturšjală dă vorba: “Anume, ju ăc zăk: astăs vi fi ku minji ăm Raj!”
44 Hessa wode gadey seeta gallas shin biiddi udufun saate gakanas wurso biitta bolla dhummidees.
Kănd are hunđiva dămnjaza, are ăntunjerik ăntreg pămăntu păn ăm tri (3) šasur.
45 Awa arshe poo7oy digettides. Maqddase maggarajaykka daajkketidi nam77u kezides.
Sorilje are ăntunjerik, šă feringa ăm Hram su tijet pă pola.
46 Yesussaykka keehi wassidi aabo ta shemppo ne kushen immays gida mala shemppo kezides.
Atunšje Isus u plăns ăm graj tari šă zăšje: “Tata ăm mănjilje atelji ju puj duhu amnjov.” Kănd u zăs Isus asta, jăl u murit.
47 Xeetu wotadarata halaqqay hessa beyidi “haysi addezzi tumappe xillo asakoshin” giidi Xoossa galatides.
Kănd u văzut asta kapetanu šje u fost, jăl u slavalit pă Dimizov kum u zăs: “Omusta are sigurno pravedan!”
48 Hessa beyanas heen shiiqidi derey wuri he hanidaysa beyidi tira ici icidi simmida.
Šă totă lume kari sor akuljes să vadă kum lor punji pă krušji, kănd ur văzut šje u fost, ur mers akasă šă ăš băče dă žalji čepturlje.
49 Gido attin Yesussa kase lo7ethi erizayti wuri qassekka Galilappera iza kaalliza maccashati hessa xellishe haakki eqqida.
Ali toc kari ăl kunušće pă jăl una ku mujerilje kari ur vinjit ku Isus dăm Galileja stăće šă să ujta dă dăparći.
50 Ayhuddista duulata asappe issay izikka Yosefo geetettiza issi daro keehanne xillo asa.
Are om šje să čima Josip. Jăl are član dă mari sud dă židov. Bun om šă pravedan
51 Izikka kase asay Yesussa bolla duulatishn he duulatan deenna. Izikka issi Armattiyaasa geetettiza Ayhuddista katama asa shin Xoossa kawotethi yanayisa naagishe gam7ides.
kari no dat pă prav la odlukurlje šje ur făkut ku Isus. Jăl are dăm Arimateja, unu varuš la Judeja šă are dăm unu kari aščipta să vijă kraljevstvo lu Dimizov.
52 Izikka Philaaxoossakko biiddi Yesussa anha immana mala Philaxosa woossidees.
Omusta u mers la Pilat šă lu ăntribat dakă poći kăpăta tela lu Isus.
53 Philaxoossay izas ero gin Yosefoy anha masqale kocappe wothida mala xaaxxidi shuchchafe woocettida kase haray moogetonta duufon efidi wothides.
Josip u lot žos pă Isus dă pă krušji šă lu ănvălit ăm plahtă. Šă lu pus ăm gropă šje are sklesalită dăm petră ăm kari inka njime no fost ăngrupată.
54 He gallassay asay sanbbatas giigettiza gallas sanbbatay gelana hanes.
Zuva dă pripremă are šă zuva dă sămbăta vinje.
55 Galilappe dendidi Yesussara yida maccashatikka Yosefo kaalli biiddi duufoza beydda. Yesussa anha wosit wothidakoone xellida.
Mujerilje kari ur vinjit ku Isus dăm Galileja isto ăl sljedile. Jelji ur văzut gropa, šă kum are tela aluj postavalită.
56 Heepe simmidi shittoone tiyiza miish giiggissida. Woggay giza mala sanbbata gallas shemppida.
Aša ur mers ăm napoj šă ur pripremilit uloj šă parfemur să ungă tela alu Isus, ali pă zuva dă sămbăta jej să odmarale dă pă zapovjed alu Mojsije.
