Luqaassa 2
1 He wode biitta bollan diza asi wurikka taybeettidi xafistana mala orome kawo Awuggisxxossafe awajjay kezides:
În vremea aceea, Cezar Augustus a dat o poruncă prin care a poruncit ca toată lumea să fie înscrisă.
2 Hessikka Qerenewoossa geetettizaysi Soore giza dere haariza wode hannida koyro dere taybo.
Aceasta a fost prima înscriere făcută când Quirinius era guvernator al Siriei.
3 Hessa gish asi wuri xafistanaas ba dere biddes.
Toți s-au dus să se înscrie, fiecare în cetatea lui.
4 Yosefoykka asho dabbotethan Daawute bagafe gididda gish Galila awurajja garssan diza Naazirete katamappe Yuda awurajja Beettaleme geetettiza Daawute katamappe yidees.
Și Iosif s-a urcat din Galileea, din cetatea Nazaret, în Iudeea, în cetatea lui David, care se numește Betleem, pentru că era din casa și din familia lui David,
5 Izi xafistana bishin izas giigistada yelana matida Maaramira biddes.
ca să se înscrie împreună cu Maria, care, fiind însărcinată, era făgăduită ca soție, pentru a se căsători cu el.
6 Izetikka heen dishin izis yelo wodey gakkides.
Pe când erau ei acolo, a venit ziua în care trebuia să nască.
7 Izaka koyro attumma na yeliddaysafe guye imathi aqqizza keeththan aqqizza soy bayndda gish naaza carqqara xaaxadda miiza gaaxotan zin7adus.
Ea a născut pe primul ei fiu născut. L-a înfășurat în benzi de pânză și l-a culcat într-o iesle, pentru că nu mai era loc pentru ei în han.
8 Beettaleme achchan dorssa heemiza asati dorssa naagishe qammaara karen aqqizzayti deetees.
În același ținut erau niște păstori care stăteau la câmp și vegheau noaptea asupra turmei lor.
9 Goda kiitanchaykka istako yides, Goda boncho poo7oykka ista lanqqen yuuyi aadhdhannas po7ides. Istika keehi dagammida gish,
Iată că un înger al Domnului stătea lângă ei și slava Domnului strălucea în jurul lor, și ei s-au îngrozit.
10 kiitanchay ista “babofite, wurso asas gidiza gita ufaysa miishshrachcho ekka yadis.
Îngerul le-a zis: “Nu vă temeți, căci iată că vă aduc o veste bună de mare bucurie, care va fi pentru tot poporul.
11 Hach kawo Daawute katama Beettalemen shemppo dhaley yellettidees. Izikka Goda kirstosa geetettees.
Căci vi s-a născut astăzi, în cetatea lui David, un Mântuitor, care este Hristos Domnul.
12 Cariqqara xaxeti zin7ida gaccino na demmanddista hessikka intes malaata gido gides.”
Iată semnul care vă este dat: veți găsi un prunc înfășurat în fâșii de pânză, culcat într-o iesle de mâncare.”
13 Izarakka hara daro salo kiitanchati beettidda. Xoossa galatishe,
Deodată, a fost împreună cu îngerul o mulțime de oștiri cerești care lăudau pe Dumnezeu și spuneau
14 bolla salon Xoossassi bonchoy gido sarotethaykka biitta bollan izi dosiza asas wursos gido gida.
“Slavă lui Dumnezeu în locurile prea înalte, pe pământ pace, bunăvoință față de oameni.”
15 Kiitanchati istafe shaakkettidi salo simmin dorsse heemizayti ba garsan issay issa “ane ha yite Goday nuus qonccisidaysanne haanddayssa Beistalame katama biiddi beyos” gida.
Când îngerii au plecat de la ei în cer, păstorii și-au zis unul altuia: “Să mergem acum la Betleem, ca să vedem ce s-a întâmplat și ce ne-a făcut cunoscut Domnul.”
16 Istika elelli biiddi Maaramira, Yosefora mehe kath muziza gonggen zin7ida naara demmida.
Au venit în grabă și i-au găsit pe Maria și pe Iosif, iar pruncul era culcat în iesle.
17 Beyddaysafe guyyen Goda kiitanchay naaza gish istas yoottidayssa wursi zari yottida.
Când l-au văzut, au făcut să se răspândească pe larg cuvântul care le fusese spus despre acest copil.
18 Heemizayti yoottidayssa siyida asay wuri keehi malalettides.
Toți cei care auzeau se mirau de cele ce le spuseseră păstorii.
19 Gido attin Maarama yoza wurssa ba wozinan wotha dentha qoppashe gam7adus.
Dar Maria a păstrat toate aceste cuvinte, meditându-le în inima ei.
20 Heemizaytika handdays wurikka kiitanchay istas yoottida mala gididi beettidda gish siyidaysassine beyddayssas wursos Xoossa galatishenne bonchishshe simmida.
Păstorii s-au întors, slăvind și lăudând pe Dumnezeu pentru toate lucrurile pe care le auziseră și le văzuseră, așa cum le fusese spus.
21 naazi yelettin osppuntha gallassan qaxaretiza wodey gakin aayeya iza qanthatanappe kase kiitanchay gida mala Yesussa geetettidi suummidees.
După ce s-au împlinit cele opt zile pentru tăierea împrejur a copilului, i s-a pus numele de Isus, care fusese dat de înger înainte de a fi conceput în pântece.
22 Muse woga mala isti geeyiza wodey wurini Yosefoyne Maarama guutha na Yesussa Godaa Xoossa sinthe shiishanas ekkidi Yerusaleme kezida. Hessika Goda wogan koyro yelettiza addey wuri Godas dumma gidana geetettidi Xafetidayssa polanaasinne,
După ce s-au împlinit zilele de curățire a lor, după legea lui Moise, l-au adus la Ierusalim, ca să-l prezinte Domnului
(după cum este scris în legea Domnului: “Orice bărbat care va deschide pântecele va fi numit sfânt pentru Domnul”),
24 qassekka Goda wogan nam77u wole kafotanne woykko nam77u wole kafo ciyista geetettiddayssa mala yarsho shiishanaassa.
și să aducă jertfă, după cum este scris în legea Domnului: “O pereche de turturele sau doi pui de porumbel”.
25 He wode Yerusaleme kataman xilloonne Xoossa babbiza issi Simona geetettiza asi dees, izikka Isra7eele nayta attotetha naagiza asane xillo ayyaanany iza bolla shemppida asa.
Iată, era un om în Ierusalim, al cărui nume era Simeon. Omul acesta era neprihănit și evlavios, căutând mângâierea lui Israel, și Duhul Sfânt era peste el.
26 Qassekka kirstossa beyontta dishe hayqqonta mala xillo ayyaanany izas qonccides.
I se descoperise prin Duhul Sfânt că nu avea să vadă moartea înainte de a-L vedea pe Hristosul Domnului.
27 Izika he wode xillo ayyaanany kaalethin maqqdase lasha gaath gelidees. Naaza aayeyiranne aawara Muse wogan bessizayssa polanaas guutha na Yesussa ekkidi gelida wode,
El a venit în Duhul Sfânt în templu. Când părinții au adus copilul Isus, ca să facă cu privire la el după obiceiul legii,
28 Simonay naaza ekki idimmidi Xoossa galatishe,
el l-a primit în brațe, a binecuvântat pe Dumnezeu și a zis
29 “Godo, ne caaqqida qaala mala ha7i tani ne ayylleya ne ashshizzayssa ta ayfera beyidda gish hi7a tana saron ekka, asa wurso sinthan ne giigisida attotetha ha7i ta ta ayfera beyadis.
“Acum, Stăpâne, dai drumul robului tău, după cuvântul Tău, în pace;
Căci ochii mei au văzut mântuirea Ta,
pe care ai pregătit-o înaintea ochilor tuturor popoarelor;
32 Haysika wurso deres geemmettidayssa qoncisiza poo7o, ne dere Isra7eleska boncho” gides.
ca o lumină de revelație pentru neamuri, și slava poporului Tău Israel.”
33 Aawaynne aaya iza gish haasa7etida yozan malaletida.
Iosif și mama sa se mirau de cele ce se spuneau despre el.
34 Simonaykka ista anjjidees, Maaramokka “daro asa wozina qofay qonccana mala haysi Isra7eelen diza darotas dhayosinne atethas, iza ixxizaytas qasse malaata gidana mala doorettides” gides.
Simeon i-a binecuvântat și a zis mamei sale, Maria: “Iată, copilul acesta este rânduit pentru căderea și ridicarea multora în Israel și pentru un semn despre care se vorbește.
35 Qassekka darota wozina qofay qonccana mala naaza michay qara mashsha mala ne wozina phaliqqana.
Da, o sabie va străpunge prin sufletul vostru, ca să fie descoperite gândurile multor inimi.”
36 Qassekka Aasseere bagafe Fanu7eele na Haana geetettiza cimmida nabey daysu, izaka ba koyro azinara laappun layth kumeth deyadus.
Era o proorociță, Ana, fiica lui Fanuel, din seminția lui Așer (era de o vârstă înaintată, căci trăise cu un bărbat șapte ani de la feciorie,
37 Laythay izis osppun tammanne oydu layth gidana gakkanaas qammane gallas xoomashene woossashe maqqdaseppe shaakketonta am77etethan gam77adus.
și era văduvă de vreo optzeci și patru de ani), care nu se depărta de templu, închinându-se zi și noapte cu post și cu cereri.
38 He wodekka shiiqqada Xoossa galatadus. Yerusaleme wozetethi naagishe dizaytas wursos guutha naaza gish yootadus.
Subind chiar în ceasul acela, ea aducea mulțumiri Domnului și vorbea despre el tuturor celor care așteptau răscumpărarea în Ierusalim.
39 Yoseforane Maaramira Goda wogan azazettidayssa polidi Galila awurajjan diza ba so Naazirete katama simmida.
După ce au împlinit tot ce era după Legea Domnului, s-au întors în Galileea, în cetatea lor, Nazaret.
40 Guutha naazikka diccidi minni minni biddes, eratethankka kumides, Xoossa aaro keyatethaykka iza bolla dees.
Copilul creștea și se întărea în spirit, fiind plin de înțelepciune, și harul lui Dumnezeu era peste el.
41 Aawaynne aaya laythan laythan faaziga bonchannas Yerusaleme beettes.
Părinții lui se duceau în fiecare an la Ierusalim, la sărbătoarea Paștelui.
42 Naazas laythay tammanne nam77u layth kumida wode kase dose gididayssa mala faaziga bonchanna kezida.
Când a împlinit vârsta de doisprezece ani, s-au suit la Ierusalim, după obiceiul sărbătorii;
43 Faziga baaleza wursidi ba so simmishn guutha naazi, Yesussay Yerusalemen attides. Yelidaytikka izi attiddayssa eribeeyttenna.
și, după ce au împlinit zilele, pe când se întorceau, băiatul Isus a rămas în Ierusalim. Iosif și mama lui nu știau acest lucru,
44 Benara issife biza oge asara dees gishe issi gallassa oge bida. Gido attin izi istara baynddaysa eridi ba dabbota achchanne laggeta achchan dizakkonne giidi koyida.
dar, presupunând că este în companie, au plecat o zi de drum; și l-au căutat printre rudele și cunoscuții lor.
45 Koyi koyidi beettontta ixiin Yerusaleme simmida.
Cum nu l-au găsit, s-au întors la Ierusalim, în căutarea lui.
46 Heezzu gallassafe guye maqqdasen tamarisizayta giddon uttidi siyishenne asata oychchishenne ista oychcha zarishe maqqdasen dishin demmida.
După trei zile, l-au găsit în templu, stând în mijlocul învățătorilor, atât pentru a-i asculta, cât și pentru a le pune întrebări.
47 Siyidayti wuri Yesussa akekkaninne iza zarozan daro malaalettida.
Toți cei care îl ascultau erau uimiți de înțelegerea și de răspunsurile lui.
48 Yosefoyne Maarama iza beyida wode malaaletida. Maaramaka ta nazo ays hayssa mala oothadi? ne aawaynne taninne nena koyishe keehi metottettidos gadus.
Când l-au văzut, au rămas uimiți, iar mama lui i-a zis: “Fiule, de ce te-ai purtat așa cu noi? Iată că tatăl tău și cu mine te așteptam cu nerăbdare”.
49 Izikka zaaridi tana ays koydettii? Tani ta aawa keeththan daanas bessizaysa eribeykketi gides.
El le-a zis: “Pentru ce Mă căutați? Nu știați că trebuie să fiu în casa Tatălui Meu?”
50 Gido attin istas izi yoottidayssi gelibeynna.
Ei nu au înțeles cuvântul pe care li-l spunea.
51 Heeppe simmin istara issife Naazirete wodhidi istas azazettishe deyidees. Aaya Maaramaka he haanida miishsha wurssa ba wozinan naagashe gam7adus.
Și, coborând cu ei, a venit la Nazaret. El era supus lor, iar mama lui păstra în inima ei toate aceste cuvinte.
52 Yesussay cincatethan, geesaninne saban Xoossa sinthanne asa sinthan diccides.
Și Isus creștea în înțelepciune și în statură și în favoare înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor.
