Luqaassa 19
1 Yesussay Iyarko giza sora aadhdhi bishin
El a intrat și trecea prin Ierihon.
2 Zakosa geetettiza issi assi he Yesussay biza oge bolla dees. Izikka dere qaraxa qanxisizaytas halaqqanne keehi dure asa.
Era acolo un om cu numele Zaheu. Era un mare vameș și era bogat.
3 Izikka Yesussa geetettizaysi awayssakkonne beyanas koyishin qaantha asa gidida gishinne daro derey Yesussa kaalliza gish Yesussa beyanas dandd7ibeynna.
Încerca să vadă cine este Isus și nu putea din cauza mulțimii, pentru că era scund.
4 Yesussay he ogera aadhdhishin sinthe qaxidi oge bolla diza issi etha miththa bolla kezides.
A alergat mai departe și s-a urcat într-un sicomor ca să îl vadă, pentru că urma să treacă pe acolo.
5 Yesussay etha gars gakidi dhoqqu histi xeellidi Zakosa hach ta ne keeththan pe7anaas besses elella wodha gides.
Când a ajuns în acel loc, Isus s-a uitat în sus, l-a văzut și i-a zis: “Zaheu, grăbește-te și coboară-te, căci astăzi trebuie să rămân în casa ta.”
6 Izikka elle wodhidi ufaysan mokki ekkidees.
El s-a grăbit, a coborât și l-a primit cu bucurie.
7 He wode heen izara diza asay hessa beyidi nagarancha asa keeththan imatistana gees giidi wurikka garsara zuzumettida.
Când l-au văzut, toți au murmurat, zicând: “A intrat să se cazeze la un om păcătos”.
8 Gido attin Zakosay eqqidi Godo tani taas diza miishshe wursofe baga shaakkada manqqotas immana tani oonappekka wordora bonqqa ekkidaazzi diikko oyddu kushe gujjada izades immanna gides.
Zacheu a stat în picioare și a zis Domnului: “Iată, Doamne, jumătate din averea mea o dau săracilor. Dacă am pretins ceva pe nedrept de la cineva, îi dau înapoi de patru ori mai mult.”
9 Yesussaykka ha uraykka Abrame na gidida gish hach ha keethas paxatethi yides gides.
Isus i-a zis: “Astăzi a venit mântuirea în casa aceasta, pentru că și el este fiu al lui Avraam.
10 Haysas gaassoykka asa nay haa yidaysi dhayidayssa koyanasinne ashanassa.
Căci Fiul Omului a venit să caute și să salveze ceea ce era pierdut.”
11 Asay hayssa siyishin leemusora haasa7a oykkides gaassoykka izi Yerusaleme gakkanaas matida gishine asatas Xoossa kawotethi qonccanna hanza milattida gishassa.
Auzind ei aceste lucruri, a continuat și a spus o pildă, pentru că era aproape de Ierusalim și ei credeau că Împărăția lui Dumnezeu se va arăta imediat.
12 Hessa gish issi kawo nay ba kawotetha shuumeteth ekki yanas haaho biitta biddes.
El a spus deci: “Un oarecare nobil s-a dus într-o țară îndepărtată ca să primească pentru sine o împărăție și să se întoarcă.
13 Be ashkarata giddofe tammata xeeygidi tamu minnane istas immidi, ta simadda yaana gakanas hayssa miishshan zal7ite gides.
El a chemat zece slujitori de-ai săi, le-a dat zece monede de mina și le-a spus: “Faceți afaceri până când voi veni eu”.
14 He dere asati qasse iza ixxida gish haysi addezzi nu bolla kawotana mala koyokko giidi iza geedora aathi yedida.
Dar cetățenii lui l-au urât și au trimis un trimis după el, spunând: 'Nu vrem ca acest om să domnească peste noi'.
15 Gido attin ha kawo naazi kawo gididi guye ba dere simmides. Kase bishe tamu minnane immida tamu ashkkarati izi immida biran zal7idi woysa tirfisidakkonne eranas ista xeeygidees.
După ce s-a întors, după ce a primit împărăția, a poruncit să fie chemați la el acești slujitori, cărora le dăduse banii, ca să știe ce au câștigat prin negoțul lor.
16 Istafe koyroy shiiqidi Godo ne taas immida tamu minnaney hara tamu yelides gides.
Cel dintâi a venit înaintea lui, spunând: “Doamne, mina ta a făcut încă zece mine.
17 Godazikka iza ne amanettida ashkkara, lo7o oothadassa, ne guutha miishshan amanettida gish tamu katamata ne haarana mala nees immadis gides.
El i-a zis: “Bine ai făcut, slugă bună! Pentru că ai fost găsit credincios cu foarte puțin, vei avea autoritate peste zece cetăți'.
18 Nam77anthozika izakko shiiqqidi Godo ne taas immida minnaneppe hara ichachu minnaney wodhides gides.
Al doilea a venit și a zis: “Mina ta, Doamne, a făcut cinci mine.
19 Iza Godazi izas zaaridi neni aysana mala tamu katamati nees imettida gides.
Și i-a zis: “Și tu vei fi peste cinci cetăți.
20 Qassekka hara oothanchay shiiqqidi Godo neni wothontasoppe ekkizadde zerontasoppe maxizaddenne menxxe iita asa gidida gish ta nees babbada curqan xaaxxa wothida ne minnaneyo hey ekka gides.
Și a venit un altul, zicând: “Doamne, iată mina ta, pe care o țineam în batistă,
căci mă temeam de tine, pentru că ești un om exigent. Tu ridici ceea ce n-ai pus și culegi ceea ce n-ai semănat'.
22 Iza Godazi zaaridi izas hayso iita oothanchazo ta ne qaalan nena zaara pirdays. Tani wothontasoppe ekkizaddenne zerontasoppe maxxiiza menxe iita asa gididaysa erasashin tani ta miishsha yelora ekkana mala he miishshan oothanna asatas aazas immabeyki gides.
El i-a zis: “Din gura ta te voi judeca, rob rău, din gura ta te voi judeca! Știai că sunt un om exigent, că iau ce nu am pus și culeg ce nu am semănat.
Atunci de ce nu mi-ai depus banii la bancă și, la venirea mea, aș fi putut câștiga dobândă?”
24 Iza Godazikka heen eqqida asata iza kusheppe minnaneza ekkidine tamu minnaney dizaysas immite gides.
El a zis celor care stăteau de față: “Luați-i mina și dați-o celui care are zece mine.
25 Istika zaaridi Godo izas tamu minnaney deesko gida.
“I-au zis: “Doamne, are zece mine!”.
26 Izikka zaaridi diza uras wursos haray gujjistana, bayndda uras kase dizaysi izappe eketti gidanna gido attin tani ista bolla kawotonta mala koyidayta hayta ta morketa taakko haa ehidi ta sinthan shukkite gides.
“Căci Eu vă spun că oricui are, i se va da mai mult; dar celui care nu are, i se va lua chiar și ceea ce are.
Dar aduceți aici pe vrăjmașii mei care n-au vrut să domnesc peste ei și ucideți-i înaintea mea.””
28 Hessa haasa7i simmidi Yesussay Yerusaleme kezanas istafe sintheti biddes.
După ce a spus acestea, a plecat înainte, urcând la Ierusalim.
29 Dabre zayite geetettiza zuma bolla diza Beettefaggenne Bittaanya geetettiza katamatakko matida wode bena kaallizaytappe nam77anta kiittishe heen inte sinthan diza qeeri katama biitte biiddi katama inte gelishin oonikka toggi eronta issi qachcheti diza hare gutte inte demmna iza birshidi haa taas ekki yite, intena oonikka aazas birsheti giidi oychchikko Godas koshes gite gides.
Când S-a apropiat de Betfaghe și de Betania, pe muntele care se numește Măslinul, a trimis pe doi dintre ucenicii Săi,
zicând: “Mergeți în satul de dincolo, în care, când veți intra, veți găsi legat un mânz pe care nimeni nu a șezut vreodată. Dezlegați-l și aduceți-l.
Dacă vă întreabă cineva: “De ce îl dezlegi?”, spuneți-i: “Domnul are nevoie de el”.”
32 kiitetidaytikka biidi izi istas yoottida mala hare gutteza demmida.
Cei trimiși s-au dus și au găsit lucrurile așa cum le spusese.
33 Isti gutteza birshin gutteza Godati beyidi aazas birshetti giidi oychchida.
Pe când dezlegau mânzul, stăpânii lui i-au întrebat: “De ce dezlegați mânzul?”
34 Istika Godas koshshees gida.
Ei au răspuns: “Domnul are nevoie de el.”
35 Hare gutteza Yesussako ehidi ba mayo wurissi gutteza bolla yegidi Yesussa hare gutteza togisida.
Apoi l-au adus la Isus. Și-au aruncat mantiile pe mânz și l-au așezat pe Isus pe ele.
36 Asay wurikka ba afala Yesussay biza oge bolla miccidees.
Pe când mergea, ei și-au întins mantiile pe drum.
37 Dabre zayite zuma bollara dugeth wothiza ogezakko matida wode qooday bayndda derey ba beydda malaata gish wurikka ufaysara ba qaala dhoqqu histtidi Goda sunthan yiza kawoy anjjettidaysa, saroy salon bonchoy saloppe bolla salon gido gides.
Pe când se apropia de El, la coborârea de pe Muntele Măslinilor, toată mulțimea ucenicilor a început să se bucure și să laude pe Dumnezeu cu glas tare pentru toate minunile pe care le văzuseră,
zicând: “Binecuvântat este Împăratul care vine în numele Domnului! Pace în ceruri și glorie în cele mai înalte!”.
39 Deretappe issi issi Farsaweti Yesussa tamaarsizayso ha nena kaalliza asay gizaysa gonta mala hanqqa gides.
Unii dintre fariseii din mulțime I-au zis: “Învățătorule, mustră pe ucenicii Tăi!”
40 Izikka istas zaaridi hayti co7u gidakkonne shuuchchatikka waassana gides.
El le-a răspuns: “Vă spun că, dacă acestea ar tăcea, pietrele ar striga.”
41 Yesussay Yerusaleme matishe katama beyidi izis yekides. nees saro gidizaz hach ne eridakko aazze dizayishin ha7i ne ayfeppe qotettida gish ne morkketi heera haara nena giddoothidi kun7isana wodey yaana gides.
Când s-a apropiat, a văzut cetatea și a plâns din cauza ei,
zicând: “Dacă ai fi știut astăzi ce este al păcii tale! Dar acum, ele sunt ascunse de ochii tăi.
Căci vor veni zile când vrăjmașii tăi vor ridica o baricadă împotriva ta, te vor înconjura, te vor strânge din toate părțile și
44 Nenanne ne gibbe garsan nenara diza ne nayta wurssi biittara walakkana. Shuuchcha bolla shuuchchikka aggettenna. Hessi wurikka Xoossi nena koyishin neni eronta aggida gishassa.
te vor trânti la pământ pe tine și pe copiii tăi din tine. Nu vor lăsa în tine piatră peste piatră, pentru că nu ai știut timpul vizitei tale.”
45 Hessafe kaallidi Yesussay maqddase gelidi maqddase giddon zal7izayta kessides.
El a intrat în Templu și a început să alunge pe cei ce cumpărau și vindeau în el,
46 Qassekka ta keethay woossa keeththa gidanna geetettidi xaafettidees, inteni gidiko pangazi diza gonggollo histiddista gides.
zicându-le: “Este scris: “Casa Mea este o casă de rugăciune”, iar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari!”.
47 Wontin wontin maqddasen izi tamaarishin Xaafetinne dere halaqqati iza wodhanaas koyida.
El învăța în fiecare zi în Templu, dar preoții cei mai de seamă, cărturarii și cei mai de seamă din popor căutau să-L nimicească.
48 Gido attin derey wurikka izara oykettidi izi tamarsizaysa kaalliza gish oothanaazi istas kirq gides.
Nu găseau ce să facă, căci tot poporul se agăța de fiecare cuvânt pe care-l spunea.
