Luqaassa 14
1 Issi gallas Yesussay quma maanaas Farsawista halaqatape issa so gelida wode asay wuri Yesussa ay oothanakonne gidi ayfe iza bolla tooki xellides.
Când a intrat în casa unuia dintre fruntașii fariseilor, în ziua de Sabat, ca să mănânce pâine, ei Îl urmăreau.
2 Heenka asatethay izas purin wayetiza issi assi iza sinthan dees.
Iată că un om care avea hidropizie era în fața lui.
3 Yesussaykka Muse woga erizaytanne Farsawista saketizadde sanbbata gallas pathanaas koshize koshennee? gidi oychchides.
Isus, răspunzând, a vorbit cu juriștii și cu fariseii și le-a zis: “Este îngăduit să vindeci în Sabat?”
4 Istika co7u gida izikka addezza bochchiddi pathi yeddides.
Dar ei au tăcut. L-a luat, l-a vindecat și l-a lăsat să plece.
5 Qassekka intefe issi asas sanbbata wode nay woykko booray kundidi olan geliko eeson heeraka kesonta uray oone? gides.
El le-a răspuns: “Cine dintre voi, dacă fiul său sau boul său ar cădea într-o fântână, nu l-ar scoate imediat într-o zi de Sabat?”
6 Istika oychas aykko zaroka demmnaas dand7ibeyitenna
Nu puteau să-i răspundă la aceste lucruri.
7 Xeygetida asati uttanaas boncho so koyishin Yesussay beyidi leemuso istas hiz gidi yoottides.
El a spus o pildă celor invitați, când a observat că ei își aleg locurile cele mai bune și le-a zis:
8 Issi assi nena sarges xeysiko boncho son utofa, nepe bollara bonchetizaddey xeysetiko
“Când sunteți invitați de cineva la o nuntă, nu vă așezați pe locul cel mai bun, căci poate că va fi invitat cineva mai de seamă decât voi,
9 Intena nam77antaka xeysidaddey yiidi ne utidasoza hayssaddes yeda gaana, nenika yelatashe ziqaso banddassa.
iar cel care v-a invitat pe amândoi va veni și vă va spune: “Faceți loc pentru acesta”. Atunci ați începe, cu rușine, să ocupați locul cel mai de jos.
10 Gido attin xeysetida wode ziqaso xellada utta, nena xegidaddey yiidi ta lagge haaya dhoqason utta gaandes, nenika he wode nenara maaddan utida asa wurso sinthan bonchetana.
Dar când ești invitat, du-te și stai în locul cel mai de jos, pentru ca, atunci când va veni cel care te-a invitat, să-ți spună: “Prietene, urcă-te mai sus”. Atunci vei fi onorat în prezența tuturor celor care stau la masă cu tine.
11 Ays giiko bena dhoqqu histizaddey wuri ziq gaana bena ziq histizaddey wuri dhoqqu gaana.
Căci oricine se înalță va fi smerit, iar oricine se smerește va fi înălțat.”
12 Yesussaykka xeygidaddeza hiz gides quma woykko ka7o muzanas xeysiko neysatho nena xeysidi muzonta mala ne laggeta woykko ne ishata, ne dabota, woykko durista woykko dure guttata xegopa
Și a mai zis celui care-l invitase: “Când faci o cină sau un prânz, nu chema pe prietenii tăi, nici pe frații tăi, nici pe rudele tale, nici pe vecinii tăi bogați, căci poate că și ei îți vor întoarce favoarea și-ți vor plăti.
13 Gido attin asa xeysada muzana koyko manqota, kushey toy bayndda wobistane qooqeta xeysa neni anjetana.
Ci, când faci un ospăț, invită-i pe săraci, pe mutilați, pe șchiopi sau pe orbi;
14 Xeysetidayti kushe zaranaas danda7onta gish xillota dentha wode nees kushey zaretana.
și vei fi binecuvântat, pentru că ei nu au resurse să-ți dea înapoi. Căci veți fi răsplătiți la învierea celor drepți.”
15 Maaddan Yesussara issife utidaytape issay hayssa siyidi Xoossa kawotethan shiiqidi maaddafe miza uray anjetidadde gides.
Unul din cei ce ședeau la masă cu El, auzind aceste lucruri, i-a zis: “Ferice de cel ce va petrece în Împărăția lui Dumnezeu!”
16 Yesussaykka hizgides issi assi wolqama diggisa giigisidi daro assi xeygides.
Dar El i-a zis: “Un om a făcut o cină mare și a invitat multă lume.
17 Diggissa maana wodeyka gakin xeygetida imathata wurikka giigida gish ha yite gidi xegana mala ba ashkkara yeddides.
La ora cinei, a trimis pe slujitorul său să le spună celor invitați: “Veniți, căci totul este gata acum.
18 Gido attin wurikka beso hara gaaso shiishidi isoy ha7i gade shamadis baada beyanas besses hachsi tana lancofa gides.
Toți, ca unul singur, au început să se scuze. “Cel dintâi i-a spus: “Am cumpărat un câmp și trebuie să mă duc să-l văd. Te rog să mă scuzi'.
19 Hankoysika tani ichachu waxa boora shamadis izista paaca xellana gish hach tana lancofa gides.
Altul a zis: “Am cumpărat cinci juguri de boi și trebuie să mă duc să le încerc. Te rog să mă scuzi.''
20 Qasse hara asaykka tani buro miishratethan days baannaas danda7ikke gides.
Altul a zis: “M-am căsătorit cu o nevastă și nu pot să vin.
21 Oothanchayka kitetida soope simmidi hezati gidayssa ba Godas yoottides. he wodeka diggisa giigisidays hanqetidi oothancha hizgides, elella oydu oge kezada manqota, kusheynne toy bayndda wobista qomaxatanne ayfey bayndda qooqeta ha geltha gides.
Și a venit robul acela și a spus aceste lucruri domnului său. Atunci stăpânul casei, mâniindu-se, a zis robului său: “Ieși repede pe străzile și pe ulițele cetății și adu pe cei săraci, schilozi, orbi și șchiopi.
22 Oothanchayka zaaridi ta Godo ne tana azazidaysa wursa poladis burokka utetha soy dees gides.
Robul a zis: “Doamne, s-a făcut cum ai poruncit și mai este loc.
23 Godazikka oothanchaza gede oydu oge keza ta keeth kumana mala pudene dugenne aadhdhizaytta wolqara geltha.
Domnul a zis robului: “Ieși pe drumuri și pe ulițe și silește-i să intre, ca să se umple casa mea.
24 Tani tuma gays diggisa maana xeysetidaytape issi urayka duunan gelthenna gides.
Căci îți spun că niciunul dintre acei oameni care au fost invitați nu va gusta din cina mea.””
25 Daro derey izara issife bizayssa beyidi guye simmida Yesussay hizgides.
O mare mulțime de oameni mergeau cu El. El s-a întors și le-a zis:
26 Taako yizay wuri ba aawanne ba, ba machchonne nayta, ba ishatanne michchista ba duus gidiin ixonta agikko tana kaallizadde gidanas danda7enna.
“Dacă vine cineva la Mine și nu face abstracție de tatăl său, de mama sa, de soția sa, de copii, de frați și de surori, da, și chiar și de viața sa, nu poate fi ucenicul Meu.
27 Be masqale tookidi tana kaalontay tana kaallizadde gidanas danda7enna.
Oricine nu-și poartă propria cruce și nu vine după mine, nu poate fi discipolul meu.
28 Inte issi assi keethe keexanas koyko polanaas danda7anakkonne danda7ontako koyrotidi ba bira qopontay oone?
Căci care dintre voi, dorind să zidească un turn, nu stă mai întâi și numără costurile, ca să vadă dacă are destul pentru a-l termina?
29 Keetha keexana doomidi wursanaas hanonta ixxiko beydda assi wuri iza bolla miicana.
Sau poate că, după ce a pus temelia și nu poate să o termine, toți cei care îl văd încep să râdă de el,
30 Istika hizgana haysi addezzi keeth oykides shin polibeyna.
spunând: “Omul acesta a început să zidească și nu a putut să termine”.
31 Woykko issi kawoy hara kawora olistana giigiidi nam77u tamu shi asa assi ekki yiza kawo zaranaas tamu shi ola asara zaranakonne uttidi qopontay oone?
Sau ce rege, când merge să se întâlnească cu un alt rege în război, nu se așează mai întâi și nu se gândește dacă este în stare cu zece mii de oameni să-l înfrunte pe cel care vine împotriva lui cu douăzeci de mii?
32 Ola zaranaas danda7ettontta milatida bettikko buro hahon dishin maqaynanas gaana yedes.
Sau altfel, pe când celălalt este încă la mare distanță, trimite un trimis și cere condiții de pace.
33 Izaka mala inte oonikka gidiin bees dizaysa aggontay oonikka tana kaallizadde gidanas danda7enna.
Așadar, oricine dintre voi care nu renunță la tot ceea ce are, nu poate fi discipolul meu.
34 Maxiney lo7oshin maxiney mal7onta ixxiko go7ena,
“Sarea este bună, dar dacă sarea devine plată și fără gust, cu ce o condimentezi?
35 Gadeni yegin gidonta gish co kare wora yegetes siyiza haythi diza assi siyo.
Eanu este potrivită nici pentru pământ, nici pentru grămada de gunoi de grajd. Ea este aruncată la gunoi. Cine are urechi de auzit, să audă.”
