< Yanisa Mishiracho 1 >

1 Qaalay kasse koyro dees. Qallakka Xoossa achan dees. He qalaaykka Xoossa.
La început era Cuvântul, și Cuvântul era cu Dumnezeu, și Cuvântul era Dumnezeu.
2 Izee koyro Xoossa achchan dees.
El era la început cu Dumnezeu.
3 Medheteththi wurii izann medhetdes. Medhettdazan izi baynda medhetiday isiinaka dukku.
Toate lucrurile au fost făcute prin el. Fără el, nimic din ceea ce a fost făcut nu s-a făcut.
4 Deyooy ezann deyssu. hana deyooya asas poo7.
În El era viața, iar viața era lumina oamenilor.
5 Poo77y dhumaan poo7ses. dhumayy poo7 muleeka xonena.
Lumina strălucește în întuneric, iar întunericul nu a biruit-o.
6 Xoossafe kiitetda Yanissa getettiza isadeey dess.
Și a venit un om trimis de Dumnezeu, care se numea Ioan.
7 Iza markkatithaan asi wurii amanna malla Po77s markka giddii yidess.
Acesta a venit ca martor, ca să mărturisească despre lumină, pentru ca toți să creadă prin el.
8 Izi poo7o gish markatana yides atiin izi ba hues po7o gidena.
El nu era lumina, ci a fost trimis ca să mărturisească despre lumină.
9 Asa wursoos po7o imiiza tumu poo7oy hayssa ha alamezan yusan dess.
Lumina adevărată, care luminează pe toată lumea, venea în lume.
10 Qaalayka kase alamen dess. almeykka medhetdday izana. Gido atin alameey iza erribeeyna.
El era în lume, și lumea a fost făcută prin El, și lumea nu L-a recunoscut.
11 Izi ba bagtako yiin iza bagaty iza ekiibetena.
El a venit la ai Săi, și cei ce erau ai Săi nu L-au primit.
12 Gido attin iza ekdaytii iza sunesaa amaniddayta isti xossa naytia gidana maata isstass iimdess.
Dar tuturor celor care l-au primit, le-a dat dreptul de a deveni copii ai lui Dumnezeu, celor ce cred în numele lui;
13 Isttikka xossa nayta gididay xoossafe yelettida gish attin asa zeerethafe heskka asa wogan woykko asho shenen gidena.
care nu s-au născut din sânge, nici din voința cărnii, nici din voința omului, ci din Dumnezeu.
14 Qaallayka ass giddies, Xossa kiyatethinne tumann kumidii nunaan aqqides, Isi nass awa matan diza bonchoo milatza iza booncho nu beydos.
Cuvântul S-a făcut trup și a locuit printre noi. Am văzut slava Lui, o slavă ca a Fiului unic născut din Tatăl, plin de har și de adevăr.
15 Yanssaykka “tappe guyera yizaysi tafe adhees, gasooyka izi tape kaseka dess gada ta intees yotidaysi hekoo haysi izako” gii matatidess.
Ioan a mărturisit despre el. El a strigat, spunând: “Acesta a fost cel despre care am spus: “Cel care vine după mine m-a întrecut pe mine, pentru că a fost înaintea mea”.”
16 Iza kumetha kiyatethan nu wuri keyatetha bolla kiyateth ekkidos.
Din plinătatea lui, noi toți am primit har peste har.
17 Wogay musse baggara immetidas, kiyatethine tumay gidiikoo Yesuss Kirsitosa baggara nusii yidess.
Căci Legea a fost dată prin Moise. Harul și adevărul s-au realizat prin Isus Cristos.
18 Xooss beyedaye oonnkka bawa, gido attin Xossa aawa matan diza xoossa na xoossay issay xalala iza qonccissidess.
Nimeni nu L-a văzut pe Dumnezeu în niciun moment. Fiul unic născut, care este în sânul Tatălui, l-a declarat.
19 Ayhudata dannatii Yerusalamappe qeessistane Lewe nayetta Yanssakoo kitidii “ne oonee?” gidi oychchishin,
Iată mărturia lui Ioan, când iudeii au trimis preoți și leviți de la Ierusalim ca să-l întrebe: “Cine ești Tu?”
20 Yanssay “tani Kiristtosa gidikee” gidi geshshi markkatides attin markkatanas ixxibeyna.
El a declarat, și nu a negat, ci a declarat: “Eu nu sunt Hristosul.”
21 Isttika “histtine ne oonne? ne Elassa? gidi oychchida, izki gidike” gidi isttas zaaridess, Isttika “izi yana kittetida nabey nene?” gida. izika “akaye tana gidke” gidas.
Și L-au întrebat: “Și atunci, ce? Ești tu Ilie?” El a spus: “Nu sunt.” “Tu ești profetul?” El a răspuns: “Nu.”
22 Istii qaas “histin ne onee? nuna kitda asas nu yotanamalla ne nena ona gay?” gida.
Și I-au zis: “Cine ești Tu? Dă-ne un răspuns pe care să-l ducem înapoi la cei care ne-au trimis. Ce spui despre tine însuți?”
23 Izika “nabe Isayasay yootidaysa mala tani xoossa ogge suriistte gishe bazoo biitann wasiizade qalla girethth” gidess.
El a zis: “Eu sunt glasul celui care strigă în pustiu: “Îndreptați calea Domnului”, cum a zis profetul Isaia”.
24 parssawistappe kittettda issi issi asati
Cei care fuseseră trimiși erau din partea fariseilor.
25 Hesa gish “ne Xoossi kittidade woykko buroo yana getetida nabaye nene gidontta gidikoo hstiin azaas nuna xmaqqazi?” gidii iza oychchida.
Ei L-au întrebat: “De ce deci botezi, dacă nu ești nici Hristosul, nici Ilie, nici proorocul?”
26 Yanssaykka istasi hzgidass “ta haththn xamaqqays gido atiin inte eroontadey inte giddon eqqides.
Ioan le-a răspuns: “Eu botez în apă, dar în mijlocul vostru este Unul pe care nu-L cunoașteți.
27 Tappe guyera yanaysi iza, ta iza ccama qachcho birshanass besizade gidikke.
El este cel care vine după mine, care este preferat înaintea mea, căruia nu sunt vrednic să-i dezleg cureaua de la sandale.”
28 Haysi wuri haniday Yanssay xamiqqiza Yordanosse shshafappe he pinththan diza Biitaniyaa getetiza katamana. Biitaniyay
Aceste lucruri se întâmplau în Betania, dincolo de Iordan, unde boteza Ioan.
29 “Wonteththa glass Yanissay Yasussay beeko yishshin beydi (deree nagara biitappe digana Xoossa doorssay hekko hysichchi!
A doua zi, a văzut pe Isus venind la el și a zis: “Iată Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii!
30 Tapee guyerra yanayysi izi tappe kassekka diza gish tappe adhdhess) gada ta intess yotizzay haysichch!
Acesta este Acela despre care am spus: “După mine vine un om care este preferat înaintea mea, pentru că a fost înaintea mea”.
31 Takaa ta bagaraa iza eraabeyke shin gidikooka izi Isra7ele deress qonchnamala ta haththan xxamaqashshe yadiss.”
Eu nu-l cunoșteam, dar pentru aceasta am venit botezând în apă, ca să fie descoperit lui Israel.”
32 Kaleththidika Yanissayy hizgi markatidess. “Xiiloo Ayanay woole kafoo milattdii salopee woodhishshinne iza bolla uttshin beyadiss.
Ioan a depus mărturie și a zis: “Am văzut Duhul Sfânt coborând din cer ca un porumbel și a rămas peste El.
33 Ta tabagara iza eriike shin ta haththan xmaqqanamalla tana kiitidadey (Xiilloo Ayanay iza bola wodhidi shempishshin nee beyanadey Xiiloo Ayanan meccnay izakko) gidii tas yoottidess.
Eu nu l-am recunoscut, dar cel care m-a trimis să botez în apă mi-a spus: “Pe oricine vei vedea Duhul coborând și rămânând asupra lui, acela este cel care botează în Duhul Sfânt.
34 Taka hessa beyadiss. Hessa gish izi Xoossa na gididaysa ta markatays.”
Eu am văzut și am mărturisit că acesta este Fiul lui Dumnezeu.”
35 Wontetha galass Yanissay bena kaliza nam7atara heen eqqides.
A doua zi, Ioan, stând în picioare cu doi din ucenicii săi,
36 Yesussay iza achchara adhdhishshn Yanissay beydii “Xoossa dorssay hekkoo haysichch!” gides.
s-a uitat la Isus, care mergea, și a zis: “Iată Mielul lui Dumnezeu!”
37 Yanssa kalliza nam7ati hessa siiydii Yesussa kallida.
Cei doi discipoli l-au auzit vorbind și l-au urmat pe Isus.
38 Istii iza kaliishshn yesussa guye yuuy xellidii “ayy kooyetii?” gidees. Istkka “asstamaare ne dussasoy awaa?” gida.
Isus s-a întors și, văzându-i că îi urmăreau, le-a zis: “Ce căutați?” I-au zis: “Rabi” (adică, în traducere, Învățător), “unde stai?”.
39 Izikka ista “ha ydii beyte” gidess. Hessa gish bidii izii awan dizakko be7idane he gllass izara isppe pe7ida. Wodeykka gedee tamuu sateso bidess.
Și le-a zis: “Veniți și vedeți.” Au venit și au văzut unde stătea și au rămas cu el în acea zi. Era pe la ora zece.
40 Yanissay yotida qaala siydii Yesussa kallida nam7atappe issay Simoona Phixiroossa ishsha Indirassa.
Unul dintre cei doi care l-au auzit pe Ioan și l-au urmat a fost Andrei, fratele lui Simon Petru.
41 Indirassay koyroo ba ishsha simoonakko bidinne “Xoossi kitida kirstossa nu demidos!” gidess.
El l-a găsit mai întâi pe fratele său, Simon, și i-a spus: “L-am găsit pe Mesia!”. (ceea ce înseamnă, fiind interpretat, Hristos).
42 Hesafe guye Indirassay Simoona Yesussakko ekii yides. Yesussaykka iza tishsh hisiti xelidii. “hayso ne Yoonna na Simoonakko, hayssafe guye ne Keehaaththaa geetistana.” Kehaaththaa gusi Phixrossa gusa wyykoo zlaa shuchu gusa.
L-a adus la Isus. Isus s-a uitat la el și i-a spus: “Tu ești Simon, fiul lui Iona. Te vei numi Cefa” (ceea ce înseamnă, prin interpretare, Petru).
43 Wonteththa gallas Yesusay Galilla banass koydees. Piliphoosska demiidi “tana kalla” gidess.
A doua zi, s-a hotărât să se ducă în Galileea și a găsit pe Filip. Isus i-a spus: “Urmează-mă”.
44 Pilphoossaykka Indirasamalane Phixiroossamala Batesaydda kattama asa.
Filip era din Betsaida, cetatea lui Andrei și a lui Petru.
45 Piphoossay natina7ele demiidi “Mussey woga maxxafan qase nabetiikka burope hanana yotiza bee maxxafatann iza gish xafida adeza nuu demidos, izikka Yosefo na Nazirete Yesussakko” gides.
Filip l-a găsit pe Natanael și i-a spus: “L-am găsit pe Acela despre care au scris Moise în Lege, dar și profeții: Iisus din Nazaret, fiul lui Iosif”.
46 Natina7eley qass “Nazireteppe lo7o miishi beti erizee?” gi oychin Pilphossay iza “ha yada beya” gides.
Natanael I-a zis: “Poate ieși ceva bun din Nazaret?” Filip i-a zis: “Vino și vezi”.
47 Natina7eley Yesussa beyana yishin yesussay beydi iza “hekko geney bayndda tumu Isra77ele ass!” giidi iza gish yotidess.
Isus a văzut pe Natanael venind la El și a zis despre el: “Iată un israelit, în care nu este nici o înșelăciune!”
48 Natina77eleykka zaridi “tana woosta eradii?” gi oychin Yesussaykka “Pilipoossay nena xeyiganappe kase Balasse miththa garsan ne dishshin ta nena beyaddis” gi zarin.
Natanael i-a zis: “De unde Mă cunoști?” Isus i-a răspuns: “Înainte ca Filip să te cheme, când erai sub smochin, te-am văzut.”
49 Natina77eleay “asstammarea! ne Xoossa na ne Israe77ele kawo” gides.
Natanael I-a răspuns: “Rabi, Tu ești Fiul lui Dumnezeu! Tu ești Regele lui Israel!”
50 Yesussaykka izas “ne amaniiday ta neena baallass miththa garsan beyadis” gidagsshe? ne buro hessafe adhdhiza daro miish beyana.
Isus i-a răspuns: “Pentru că ți-am spus: “Te-am văzut sub smochin”, crezi tu? Vei vedea lucruri mai mari decât acestea!”
51 Gujidikka ta intes tumu gays buro sallooy dooyetin Xoossa kiitanchati asa na bolla wdhishininne kezishin inte beyana.
El i-a zis: “Cu siguranță, vă spun tuturor că, după aceea, veți vedea cerul deschis și îngerii lui Dumnezeu urcând și coborând asupra Fiului Omului.”

< Yanisa Mishiracho 1 >