Yanisa Mishiracho 5
1 Hesafe kalidi Ayhudista Ba7lley dizza gish Yesussay Yerussallame bideess.
După aceste lucruri, a fost o sărbătoare a iudeilor, și Isus s-a suit la Ierusalim.
2 Yerusalamen doorsi gelizza pennge achchan iibrawista qalara Betesayda getettza issi pulltoofe shiqqida eloo hathey dees. Bollara kamay diza ichachu o7geti dettes.
În Ierusalim, lângă poarta oilor, se află un bazin care se numește în ebraică “Betesda”, având cinci pridvoare.
3 Daro hargganchatti, ayyfe qooqeti, to woobetinne to silati ogge bolla zinniidi hathay qaxistana gakanas nagetees.
În acestea zăcea o mare mulțime de bolnavi, orbi, șchiopi sau paralizați, care așteptau să se miște apa;
4 Isi isi woode Goda kiitanchay hathan woodhidi hatha qaththes. haththa qathafe kaldi koyrottdi hathan gelizza hargganchay bena sakiza ay hrggefekka paxes.
pentru că un înger se cobora în anumite momente în bazin și agita apa. Cel care intra primul în bazin, după ce se agita apa, era vindecat de orice boală pe care o avea.
5 Hen gadaan heedzdzu tammane oosppun laythth kumeth sakketida isadeey dess.
Era acolo un om care era bolnav de treizeci și opt de ani.
6 Yessusay Adezza hen zin7idayssa beyddine izi daro laythth saketdayssa eridi “ne paxxana kooyaz?” gidess.
Când Isus l-a văzut zăcând acolo și a știut că era bolnav de multă vreme, l-a întrebat: “Vrei să te faci sănătos?”
7 Hargganchazika zaridi “Godo haththay qaxxetiza woode tana hathan gelththiza assi dena, ta buroo bana gishshin harray tape kaseti hathan gelles.” gidess
Și bolnavul i-a răspuns: “Domnule, nu am pe nimeni care să mă bage în bazin când se agită apa, ci, în timp ce vin, altul coboară înaintea mea.”
8 Yesussayka Iza “dendda ne zin7ida algga tookada ba” gidess.
Isus i-a zis: “Scoală-te, ia-ți rogojina și umblă.”
9 Adezzikka herakka paxxides. Be algga tooki ekidii bidess. Hessi hanidayy Ayhudista sambbata galassa.
Îndată omul s-a făcut sănătos, și-a luat roata și a mers. În ziua aceea era Sabat.
10 Hesa gish Ayhudista hallaqat paxxida Adezza “hach Sambbattara ne algga tokkana mala Musse wogay azazena” gida.
Și iudeii au zis către cel vindecat: “Este Sabat. Nu-ți este îngăduit să cari covorul”.
11 Izikka Isttas “ne zini7ida algga tookkda ba gi yotides” gides.
El le-a răspuns: “Cel ce m-a făcut sănătos mi-a zis: “Ia-ți roata și umblă!””
12 Isttikka “nena algga tookkada ba giday oonne?” gi oychchida.
Și L-au întrebat: “Cine este omul care ți-a zis: “Ia-ți roata și umblă”?”
13 Deerey darida gishinne Yesussay hepee hakki bida gish iza oonni paththidakonne adezzi eribeyna.
Dar cel vindecat nu știa cine era, pentru că Isus se retrăsese, fiindcă era mulțime în locul acela.
14 Hesafe guye Yesussay Adeza Xoossa keeththan demmidi “hekoo ha7i ne paxadasa kaseysafe Adhizza iita miishi ne bolla gakontta mala nam77anththo nagara othofa” gides
După aceea, Isus l-a găsit în templu și i-a zis: “Iată că te-ai făcut sănătos. Nu mai păcătui, ca să nu ți se întâmple nimic mai rău.”
15 Adezikka bidinne iza pathiday Yesussa gididaysa Ayhudista dannatas yotides.
Omul s-a dus și a spus iudeilor că Isus îl făcuse sănătos.
16 Adezza sambbata gallas pathida gish Ayhudista dannat Yesussa oykkana yedi godida.
Din această cauză, iudeii l-au prigonit pe Isus și căutau să-L omoare, pentru că făcea aceste lucruri în ziua de Sabat.
17 Yesussayka isstas “ta aaway wurso wode oothes, takka othana” gides
Dar Isus le-a răspuns: “Tatăl Meu lucrează încă, așa că lucrez și eu.”
18 Hesa gason ayhudista dannat Yesussa wodhana malla kaseppe aththi denththethida, qase izi sammbatta morida gish xalla gidontta “Xoossi ta aawa” gida gishshinne bena Xoossara ginssida gishasa.
De aceea iudeii căutau cu atât mai mult să-L omoare, cu cât nu numai că a călcat Sabatul, dar a și numit pe Dumnezeu Tatăl său, făcându-se pe sine egal cu Dumnezeu.
19 Yesussay isttsa hizgi zarrides “ta intes tummu gays aaway oothishin be7idaysa othoppe attin nazi ba shenen ayne otheena. Aaway othizaysa iza nay hessathoka oothes.
Isus le-a răspuns: “Adevărat, vă spun că Fiul nu poate face nimic de la sine, ci doar ceea ce vede pe Tatăl făcând. Căci tot ceea ce face El, face și Fiul la fel.
20 Gasoyka Aaway naaza doses ba othzaysakka wursi iza besees, inte malaletontta mala hayssafeka adhiza ootho buro bessana.
Căci Tatăl are afecțiune pentru Fiul și îi arată toate lucrurile pe care le face el însuși. Îi va arăta lucrări mai mari decât acestea, ca să vă minunați.
21 Aaway haqqidayta denththizaythone deyoo imizaysatho nazika hessathoo ba koydades deyoo immana.
Căci, după cum Tatăl înviază morții și le dă viață, tot așa și Fiul dă viață oricui dorește.
22 Aaway oonna bollaka pirdeena gido attin pirda maata wuris ba nazas imiddes.
Căci Tatăl nu judecă pe nimeni, ci a dat toată judecata Fiului,
23 Izi hessaththo oththiday asay wuri aawa bonchana malane qaaseka nazaka bonchana malasa. Naza bonchonttay naza kitida aawakka boncheen.
pentru ca toți să cinstească pe Fiul, așa cum cinstesc pe Tatăl. Cine nu-l onorează pe Fiul, nu-l onorează pe Tatăl care l-a trimis.
24 Ta intes tumma gays ta qaalla siyzadeesine tana kitidaden amanizades medhina deyooy dees, izadeey hayqoope gede deyoon pinnidees atin iza bolla pirdetena. (aiōnios g166)
“Adevărat vă spun că cine ascultă cuvântul Meu și crede pe Cel ce M-a trimis pe Mine are viață veșnică și nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viață. (aiōnios g166)
25 Ta intes tummu gays kase hayqqida asat Xoossa na qaala siyza woodey yaana, he woodiyakka haano, siyzatii wuri deyoon deyaana.
Adevărat vă spun că vine ceasul, și acum este, când cei morți vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu, iar cei ce-l vor auzi vor trăi.
26 Gasoykka aaway ba bagra deyooy diza mala nazikka ba baggara deyooy dana mala oothides
Căci, după cum Tatăl are viața în Sine, tot așa a dat și Fiului să aibă viața în Sine.
27 Izi asa na gidida gish pirdana mala Godatethth izas imiddes.
I-a dat, de asemenea, autoritatea de a face judecată, pentru că este fiu al omului.
28 Haysan aykokka malaletoppite, Gasoykka buro kase hyqdii dufoon dizaayti wuri Iza qaala giireth siyizza woodey yana.
Nu vă mirați de aceasta, căci vine ceasul în care toți cei care sunt în morminte vor auzi glasul lui
29 Lo7o oothdayt hayqqope denddid paxxna, Iita othidaayti gidikko hayqoope denddidi pirdistana.”
și vor ieși: cei care au făcut binele, la învierea vieții, iar cei care au făcut răul, la învierea judecății.
30 “Ta ta sheenen ayne oththanas danddaike, gido attin ta ta aawape siyda mala pirdays, tana kiitidaysa sheene oththaysi attin ta sheenen ta oththontta gish ta pirdan balay bawwa.
Eu nu pot de la mine însumi să fac nimic. Cum aud, judec; și judecata mea este dreaptă, pentru că nu caut voia mea, ci voia Tatălui meu care m-a trimis.
31 Tan ta gish tarkka markkatiko ta markkay tummu gidena.
Dacă mărturisesc despre mine însumi, mărturia mea nu este valabilă.
32 Gido attin ta gish markkatizzadey haraay dees, izika ta gish markkatizzade, markkatethay tummu gididdaysa ta eraays.
Cel care depune mărturie despre mine este altul. Știu că mărturia pe care o depune el despre mine este adevărată.
33 Inteni Yanssako asse kitideistashin izika tummu markkatidees.
Tu ai trimis la Ioan și el a mărturisit adevărul.
34 Ta hayssa gizay inte attana mala attin tas haara ass markkateth koshshida gish gideena.
Dar mărturia pe care o primesc eu nu vine de la om. Totuși, spun aceste lucruri pentru ca voi să fiți mântuiți.
35 Yanssay exidii pooizaa poo7 mala, intekka gutha wode iza poo7in uhaaththaaettana kooydista.
El era lampa aprinsă și strălucitoare și voi ați vrut să vă bucurați pentru o vreme de lumina lui.
36 Tas gidikoo Yanssa markkatethape adhiza markkaay dees, ta markkayka ta aaway tas immida oothok, hesika ta oothiza othooy ta aaway tana kitidaysa tas markkates.
Dar mărturia pe care o am eu este mai mare decât cea a lui Ioan; pentru că lucrările pe care Tatăl mi-a dat să le îndeplinesc, chiar lucrările pe care le fac eu, mărturisesc despre mine că Tatăl m-a trimis.
37 Tana kitida ta Aawayka ba huera tas markkatidees, inte gidiko iza qaala giireth mulekka siybeykkista, izas medhoka mulera beybeeykkista.
Însuși Tatăl, care m-a trimis, a mărturisit despre mine. Voi nu i-ați auzit niciodată vocea și nici nu i-ați văzut forma.
38 Izi kitidadden inte ammanontta gish iza qaalay inte achchan deyeena.
Nu aveți cuvântul lui care trăiește în voi, pentru că nu credeți în cel pe care l-a trimis.
39 Intes geesha Maxxaafatape medhina deyoo demanas milatin maxaxafata piqqilista, maxxaafatikka ta gish markkatetes. (aiōnios g166)
Voi cercetați Scripturile, pentru că credeți că în ele aveți viața veșnică; și acestea sunt cele ce mărturisesc despre Mine. (aiōnios g166)
40 gido attin inte deyoo demaanas tako ha yana kooyekkista.
Și totuși nu vreți să veniți la Mine, ca să aveți viața.
41 Ta asappe boncho kooykke.
Eu nu primesc slavă de la oameni.
42 ta intena errays, xoossa siqqoy intenan baynddaysa errays.
Dar vă cunosc pe voi, că nu aveți în voi înșivă dragostea lui Dumnezeu.
43 Tan ta aawa sunththan yadiis shin inte tana mooki ekiibeykeista hara uray qase ba sunththan yikoo inte iza mokii ekista.
Eu am venit în numele Tatălui Meu, și voi nu Mă primiți. Dacă vine altul în numele lui, îl veți primi.
44 Inte inte garssan isay isape boncho koyzzaytoo issi Xoossafe betizza boncho koyonttaytoo inte waanidi tana amaanana danddaeti?
Cum puteți crede voi, care primiți slavă unii de la alții, iar voi nu căutați slava care vine de la singurul Dumnezeu?
45 Ta aawa sinththan intena moottanay intes tana misatoopo intena moottanay inte iza uhaaththaaysi oothiza Musekko,
“Să nu credeți că vă voi acuza la Tatăl. Este unul care vă acuză, chiar Moise, în care v-ați pus nădejdea.
46 Museey ta gish xaafidaysa ammanidako inte tana ammanana.
Căci, dacă l-ați crede pe Moise, m-ați crede și pe mine, căci el a scris despre mine.
47 Izi xaafidaysa inte ammanontta agikoo qase ta qaala inte woostti ammanane?”
Dardacă nu credeți scrierile lui, cum veți crede cuvintele mele?”.
