Yanisa Mishiracho 5
1 Hesafe kalidi Ayhudista Ba7lley dizza gish Yesussay Yerussallame bideess.
După acestea a fost o sărbătoare a iudeilor; și Isus s-a urcat la Ierusalim.
2 Yerusalamen doorsi gelizza pennge achchan iibrawista qalara Betesayda getettza issi pulltoofe shiqqida eloo hathey dees. Bollara kamay diza ichachu o7geti dettes.
Și era în Ierusalim, lângă piața oilor, o scăldătoare, care se numește în evreiește Betesda, având cinci arcade.
3 Daro hargganchatti, ayyfe qooqeti, to woobetinne to silati ogge bolla zinniidi hathay qaxistana gakanas nagetees.
În acestea zăcea o mulțime mare de neputincioși, orbi, șchiopi, uscați, așteptând mișcarea apei.
4 Isi isi woode Goda kiitanchay hathan woodhidi hatha qaththes. haththa qathafe kaldi koyrottdi hathan gelizza hargganchay bena sakiza ay hrggefekka paxes.
Fiindcă un înger se cobora la un anumit timp în scăldătoare și tulbura apa; și cine intra primul după tulburarea apei era făcut sănătos de orice boală avea.
5 Hen gadaan heedzdzu tammane oosppun laythth kumeth sakketida isadeey dess.
Și acolo era un anumit om care era în neputință de treizeci și opt de ani.
6 Yessusay Adezza hen zin7idayssa beyddine izi daro laythth saketdayssa eridi “ne paxxana kooyaz?” gidess.
Isus, când l-a văzut zăcând și știind că era așa de mult timp, i-a spus: Voiești să fii făcut sănătos?
7 Hargganchazika zaridi “Godo haththay qaxxetiza woode tana hathan gelththiza assi dena, ta buroo bana gishshin harray tape kaseti hathan gelles.” gidess
Neputinciosul i-a răspuns: Domnule, nu am pe nimeni să mă bage în scăldătoare când se tulbură apa; iar până să mă duc eu, se coboară altul înaintea mea.
8 Yesussayka Iza “dendda ne zin7ida algga tookada ba” gidess.
Isus i-a spus: Ridică-te, ia-ți patul și umblă.
9 Adezzikka herakka paxxides. Be algga tooki ekidii bidess. Hessi hanidayy Ayhudista sambbata galassa.
Și îndată omul s-a făcut sănătos și și-a luat patul și umbla; însă în ziua aceea era sabatul.
10 Hesa gish Ayhudista hallaqat paxxida Adezza “hach Sambbattara ne algga tokkana mala Musse wogay azazena” gida.
De aceea iudeii au spus celui ce fusese vindecat: Este sabatul; nu îți este legiuit să îți iei patul.
11 Izikka Isttas “ne zini7ida algga tookkda ba gi yotides” gides.
El le-a răspuns: Cel ce m-a făcut sănătos, acela mi-a spus: Ia-ți patul și umblă.
12 Isttikka “nena algga tookkada ba giday oonne?” gi oychchida.
Atunci l-au întrebat: Cine este omul care ți-a spus: Ia-ți patul și umblă?
13 Deerey darida gishinne Yesussay hepee hakki bida gish iza oonni paththidakonne adezzi eribeyna.
Dar cel vindecat nu știa cine era; fiindcă Isus se retrăsese la o parte, fiind o mulțime în locul acela.
14 Hesafe guye Yesussay Adeza Xoossa keeththan demmidi “hekoo ha7i ne paxadasa kaseysafe Adhizza iita miishi ne bolla gakontta mala nam77anththo nagara othofa” gides
După acestea Isus l-a găsit în templu și i-a spus: Iată, ești făcut sănătos; nu mai păcătui, ca nu cumva să ți se întâmple ceva mai rău.
15 Adezikka bidinne iza pathiday Yesussa gididaysa Ayhudista dannatas yotides.
Omul s-a dus și a spus iudeilor că era Isus care l-a făcut sănătos.
16 Adezza sambbata gallas pathida gish Ayhudista dannat Yesussa oykkana yedi godida.
Și de aceea iudeii îl persecutau pe Isus și căutau să îl ucidă, pentru că a făcut acestea în sabat.
17 Yesussayka isstas “ta aaway wurso wode oothes, takka othana” gides
Dar Isus le-a răspuns: Tatăl meu lucrează până acum; și eu lucrez.
18 Hesa gason ayhudista dannat Yesussa wodhana malla kaseppe aththi denththethida, qase izi sammbatta morida gish xalla gidontta “Xoossi ta aawa” gida gishshinne bena Xoossara ginssida gishasa.
Din această cauză iudeii căutau și mai mult să îl ucidă, nu numai pentru că încălcase sabatul, dar și spunea că Dumnezeu este Tatăl său, făcându-se egal cu Dumnezeu.
19 Yesussay isttsa hizgi zarrides “ta intes tummu gays aaway oothishin be7idaysa othoppe attin nazi ba shenen ayne otheena. Aaway othizaysa iza nay hessathoka oothes.
Atunci Isus a răspuns și le-a zis: Adevărat, adevărat vă spun: Fiul nu poate face nimic de la el însuși, decât ce vede pe Tatăl făcând; fiindcă oricâte face el, pe acestea și Fiul le face la fel.
20 Gasoyka Aaway naaza doses ba othzaysakka wursi iza besees, inte malaletontta mala hayssafeka adhiza ootho buro bessana.
Fiindcă Tatăl iubește pe Fiul și îi arată tot ce face el; și îi va arăta fapte mai mari decât acestea, ca voi să vă minunați.
21 Aaway haqqidayta denththizaythone deyoo imizaysatho nazika hessathoo ba koydades deyoo immana.
Fiindcă precum Tatăl îi învie pe morți și dă viață, tot așa și Fiul dă viață cui voiește.
22 Aaway oonna bollaka pirdeena gido attin pirda maata wuris ba nazas imiddes.
Fiindcă Tatăl nu judecă pe nimeni, ci a încredințat toată judecata Fiului,
23 Izi hessaththo oththiday asay wuri aawa bonchana malane qaaseka nazaka bonchana malasa. Naza bonchonttay naza kitida aawakka boncheen.
Ca toți să onoreze pe Fiul, așa cum onorează pe Tatăl. Cine nu onorează pe Fiul, nu onorează pe Tatăl care l-a trimis.
24 Ta intes tumma gays ta qaalla siyzadeesine tana kitidaden amanizades medhina deyooy dees, izadeey hayqoope gede deyoon pinnidees atin iza bolla pirdetena. (aiōnios g166)
Adevărat, adevărat vă spun: Cine aude cuvântul meu și crede în cel ce m-a trimis, are viață veșnică și nu vine în condamnare, ci a trecut din moarte la viață. (aiōnios g166)
25 Ta intes tummu gays kase hayqqida asat Xoossa na qaala siyza woodey yaana, he woodiyakka haano, siyzatii wuri deyoon deyaana.
Adevărat, adevărat vă spun: Vine timpul și acum este, când morții vor auzi vocea Fiului lui Dumnezeu; și cei ce aud, vor trăi.
26 Gasoykka aaway ba bagra deyooy diza mala nazikka ba baggara deyooy dana mala oothides
Fiindcă, așa cum Tatăl are viață în el însuși, tot așa a dat Fiului să aibă viață în el însuși.
27 Izi asa na gidida gish pirdana mala Godatethth izas imiddes.
Și i-a dat de asemenea autoritate pentru a face judecată, pentru că este Fiul omului.
28 Haysan aykokka malaletoppite, Gasoykka buro kase hyqdii dufoon dizaayti wuri Iza qaala giireth siyizza woodey yana.
Nu vă minunați de aceasta, pentru că vine timpul în care toți cei din morminte vor auzi vocea lui,
29 Lo7o oothdayt hayqqope denddid paxxna, Iita othidaayti gidikko hayqoope denddidi pirdistana.”
Și vor ieși afară; cei ce au făcut binele, pentru învierea vieții; iar cei ce au practicat cele rele, pentru învierea damnării.
30 “Ta ta sheenen ayne oththanas danddaike, gido attin ta ta aawape siyda mala pirdays, tana kiitidaysa sheene oththaysi attin ta sheenen ta oththontta gish ta pirdan balay bawwa.
Eu nu pot face nimic de la mine însumi; cum aud judec, și judecata mea este dreaptă pentru că nu caut voia mea, ci voia Tatălui, care m-a trimis.
31 Tan ta gish tarkka markkatiko ta markkay tummu gidena.
Dacă eu aduc mărturie despre mine, mărturia mea nu este adevărată.
32 Gido attin ta gish markkatizzadey haraay dees, izika ta gish markkatizzade, markkatethay tummu gididdaysa ta eraays.
Este altul care aduce mărturie despre mine și știu că mărturia pe care o aduce despre mine este adevărată.
33 Inteni Yanssako asse kitideistashin izika tummu markkatidees.
Voi ați trimis la Ioan și el a adus mărturie adevărului.
34 Ta hayssa gizay inte attana mala attin tas haara ass markkateth koshshida gish gideena.
Dar eu nu primesc mărturie de la om; ci spun acestea ca voi să fiți salvați.
35 Yanssay exidii pooizaa poo7 mala, intekka gutha wode iza poo7in uhaaththaaettana kooydista.
El era o lumină aprinsă și strălucitoare, și voi ați voit să vă veseliți pentru un timp în lumina lui.
36 Tas gidikoo Yanssa markkatethape adhiza markkaay dees, ta markkayka ta aaway tas immida oothok, hesika ta oothiza othooy ta aaway tana kitidaysa tas markkates.
Dar eu am o mărturie mai mare decât a lui Ioan; fiindcă faptele pe care mi le-a dat Tatăl să le împlinesc, aceste fapte pe care le fac eu, aduc mărturie despre mine că Tatăl m-a trimis.
37 Tana kitida ta Aawayka ba huera tas markkatidees, inte gidiko iza qaala giireth mulekka siybeykkista, izas medhoka mulera beybeeykkista.
Și Tatăl însuși, care m-a trimis, a adus mărturie despre mine. Voi nu i-ați auzit niciodată vocea, nici nu i-ați văzut chipul.
38 Izi kitidadden inte ammanontta gish iza qaalay inte achchan deyeena.
Și cuvântul lui nu îl aveți rămânând în voi, pentru că pe cel ce l-a trimis el, pe el nu îl credeți voi.
39 Intes geesha Maxxaafatape medhina deyoo demanas milatin maxaxafata piqqilista, maxxaafatikka ta gish markkatetes. (aiōnios g166)
Cercetați scripturile, pentru că voi gândiți că în ele aveți viață eternă; și ele sunt cele care aduc mărturie despre mine. (aiōnios g166)
40 gido attin inte deyoo demaanas tako ha yana kooyekkista.
Și nu voiți să veniți la mine ca să aveți viață.
41 Ta asappe boncho kooykke.
Nu primesc onoare de la oameni.
42 ta intena errays, xoossa siqqoy intenan baynddaysa errays.
Dar vă știu că nu aveți în voi dragostea lui Dumnezeu.
43 Tan ta aawa sunththan yadiis shin inte tana mooki ekiibeykeista hara uray qase ba sunththan yikoo inte iza mokii ekista.
Am venit în numele Tatălui meu și nu mă primiți; dacă va veni altul în propriul lui nume, îl veți primi.
44 Inte inte garssan isay isape boncho koyzzaytoo issi Xoossafe betizza boncho koyonttaytoo inte waanidi tana amaanana danddaeti?
Cum puteți crede voi care primiți onoare unii de la alții și nu căutați onoarea care vine doar de la Dumnezeu?
45 Ta aawa sinththan intena moottanay intes tana misatoopo intena moottanay inte iza uhaaththaaysi oothiza Musekko,
Să nu gândiți că eu vă voi acuza înaintea Tatălui. Este cine să vă acuze, Moise, în care vă încredeți.
46 Museey ta gish xaafidaysa ammanidako inte tana ammanana.
Fiindcă, dacă l-ați fi crezut pe Moise, m-ați fi crezut pe mine; fiindcă el a scris despre mine.
47 Izi xaafidaysa inte ammanontta agikoo qase ta qaala inte woostti ammanane?”
Dar dacă nu credeți scrierile lui, cum veți crede cuvintele mele?
