Kitetidayta Ootho 9
1 Sawuley Goda ammaniiza asa wodhannas ceqetishshe qeessista halaqqako bidees.
Dar Saul, care continua să arunce amenințări și să ucidă pe ucenicii Domnului, s-a dus la marele preot
2 Goda oggee kaallizayta maccatanne addeista demmi qachchidi Yerusalame ekki yannas Damasqqoo gizason diza Ayhudata wossa keethas dabbidabe xaafana mala qeessista halaqa woosides.
și a cerut de la el scrisori către sinagogile din Damasc, ca, dacă va găsi pe vreunul din cei de pe Cale, fie bărbați, fie femei, să îl aducă legat la Ierusalim.
3 Damasqqo gakkanna matishshin qoppontta salope po77oy iza yushshon pol7u giides.
În timp ce călătorea, s-a apropiat de Damasc și, deodată, o lumină din cer a strălucit în jurul lui.
4 Izikka herakka biitta bolla kunddidi salope “Sawule Sawule” tana aazas gooddazii? giza qaala siyydes.
A căzut la pământ și a auzit un glas care îi spunea: “Saul, Saul, de ce mă prigonești?”.
5 Sawuleykka Godo ne oonnee? giides. Izikka izas “tanni ne goodeththiza Yesussakko!
El a zis: “Cine ești Tu, Doamne?” Domnul a spus: “Eu sunt Isus, pe care voi Îl prigoniți.
6 Ne ha7i denddada gede kaatama gella, ne ooththanas besiizaz nes yootana” gides.
Dar, sculându-te, intră în cetate și atunci ți se va spune ce trebuie să faci.”
7 Sawulera isippe biza asati qaala gireththi sisafe attin oonnakka beeyonntta gish ba dunna oykki eqqiida.
Oamenii care călătoreau cu el au rămas muți, auzind zgomotul, dar nu vedeau pe nimeni.
8 Sawuley ba kunddidasope denddidi ayfee doyi xeellizza wode aykokka demmanas dandda7ibeyna. Hessa gish izara diza asatti iza kushshe oykkiddi kaaleththi ekkidi Dammasqqo ehaaththaida.
Saul s-a ridicat de la pământ și, când și-a deschis ochii, n-a văzut pe nimeni. L-au luat de mână și l-au dus în Damasc.
9 Hedzdzu gaalas gakkanaas qooqidine kathth hathth beeybeyna.
A stat fără vedere timp de trei zile și nu a mâncat și nu a băut.
10 Dammasqqon issi Hananiiya geetetiiza ammannizadey dees. Izas Goday ajjutan “Hananiiya” giddi xeeygides, izikka “yee Godo” gides.
Și era în Damasc un ucenic, numit Anania. Domnul i-a spus într-o viziune: “Anania!” El a spus: “Iată, sunt eu, Doamne”.
11 Godaykka iza “dendda Surre geetettiza oggeyra Yuda geetettizadeso ba. Heen Sawule geetettiza issi Xarssesse assi wossishshe dess ne iza koya deemma.
Domnul i-a zis: “Scoală-te și du-te pe strada care se cheamă Drept și caută în casa lui Iuda pe unul numit Saul, un om din Tars. Căci iată că el se roagă
12 Gasooykka Hananiya geetetizzadey Sawuley dizaso yiddi izi xeelana mala iza bolla ba kushshe wothishinine ajjutan beyidees.
și a văzut în viziune pe un om numit Anania intrând și punându-și mâinile peste el, ca să-și recapete vederea.”
13 Hananiyaykka zaaridi “Godo” ha urray Yerussalemen diza geshshata bolla aymala qooho gaththidakone ta daroo asape siyadiss.
Și Anania a răspuns: “Doamne, am auzit de la mulți despre omul acesta, cât rău a făcut sfinților Tăi din Ierusalim.
14 Izi haa yiday ne sunththa xeeygizayta wurssi qachchanas qeessista halaqqatape godateth ekkiddikko.
Aici are putere de la preoții cei mai de seamă să lege pe toți cei ce cheamă Numele Tău.”
15 Godaykka izas “Ne ba! haysi addezi Isra7ele gidonta dereta sinththanine kawoota sinththan hessaththokka Isra7eele dere sinththan ta sunththu tookana mala izi tas dooretiddade.
Dar Domnul i-a zis: “Du-te, căci el este vasul Meu ales ca să poarte numele Meu înaintea neamurilor, a împăraților și a copiilor lui Israel.
16 Izi ta sunththa gish aymalla waaye beeyanako ta iza beesana” gides.
Căci îi voi arăta câte va trebui să sufere pentru Numele Meu.”
17 Hananiyaykka bidi izas yoottetidaso gelideess. Sawule bolla ba kushshe woththiddi “Ta ishsha Sawule ne ha yishshin nes ogge bolla qonccida Goda Yesussay ne ayfeey xeelana malane Xiillo Ayanan nenan kumana mala tana neekko kittides” gidees.
Anania a plecat și a intrat în casă. Și, punându-și mâinile peste el, i-a zis: “Frate Saul, Domnul, care ți s-a arătat pe drumul pe care ai venit, m-a trimis ca să-ți recapeți vederea și să fii umplut de Duhul Sfânt.”
18 Herakka Sawule ayfepe poqqo malay poqqeti wodhdhin Izi xeellana dandda7idesine denddi xamaqetides.
Imediat, ceva ca niște solzi au căzut de pe ochii lui și și-a recăpătat vederea. S-a sculat și a fost botezat.
19 Kaththika miiddi minnides. Unddena wode ammanizaytara Dammasqqon gammides.
A luat mâncare și s-a întărit. Saul a stat câteva zile cu ucenicii care se aflau la Damasc.
20 Herakka Yesussay Xoossa na gididayssa Ayhudata wossa keethatan tammariso oykkides.
Îndată, în sinagogi, a propovăduit pe Hristos, că El este Fiul lui Dumnezeu.
21 Siyida asay wuri “haysii yerussalamen ha sunththa xeeygizayta dhayisiza addeza giidene? Qasse izi ha yiday he asata qachchi ekki qeessista halaqatako ehaaththaanas gideene” gishe malaletida.
Toți cei care îl auzeau erau uimiți și ziceau: “Nu cumva acesta este cel care, la Ierusalim, a făcut ravagii printre cei care invocau acest nume? Și venise aici cu intenția de a-i aduce legați în fața preoților de seamă!”.
22 Sawuley kasepe minni minni bides. Damasqqon diza Ayhudatas Yesussay izi Xoossi kittidade gididaysa ammanthishe asa duuna oyththides.
Dar Saul, care se întărea și mai mult, a zăpăcit pe iudeii care locuiau în Damasc și a dovedit că acesta este Hristosul.
23 Daroo gaalassatape guye Ayhudatti Sawule wodhdhanas dulatida.
După ce s-au împlinit multe zile, iudeii au uneltit împreună ca să-l ucidă,
24 Izikka istta qoofa errides. Isttikka iza wodhdhanas kaatama gelthiza ogen gaalassine qama nagiida.
dar complotul lor a fost cunoscut de Saul. Ei pândeau porțile zi și noapte ca să-l ucidă,
25 Ammaniizayti gidiiko iza gidothth kaatama gimbbe guththa lukoor xaysen duge wooththida.
dar discipolii lui l-au luat noaptea și l-au coborât prin zid, coborându-l într-un coș.
26 Sawuley Yerusalame yiidi ammanizaytara wallakettana koyin isti izi tumu ammanizade gididayssa ammanetoontta gish izas babbida.
După ce a ajuns la Ierusalim, Saul a încercat să se alăture ucenicilor, dar toți se temeau de el, nevenindu-le să creadă că este ucenic.
27 Gido attin Barnabassay iza kittetidaytako ehaaththain sawuley izi Damasqqo ogge bolla Goda wostti beeydakoone Godaykka izas ayi yootidakoone qasekka Damasqqon dishshe izi aymala xalateththara Yesusa suntahan sabakidakko isttas yootides.
Dar Barnaba l-a luat și l-a dus la apostoli și le-a povestit cum Îl văzuse pe Domnul pe drum, cum îi vorbise și cum la Damasc predicase cu îndrăzneală în numele lui Isus.
28 Hessa gish Sawuley isttara deyides. Yerusalamen yuyi yuyidi babontta goda sunththan yootids.
A intrat cu ei în Ierusalim,
29 Girikke derepe yida Ayhudistara hasa7ishe palameetides, gido attin asaykka iza wodhanas koydes.
și propovăduia cu îndrăzneală în Numele Domnului Isus. El vorbea și se certa cu elenii, dar aceștia căutau să-l ucidă.
30 Ammanizayitti hessa erridi duge Qisariya gizaso woththidi Xarssesse yediida.
Când au aflat frații, l-au coborât în Cezareea și l-au trimis la Tars.
31 Hessa wode Yudanine Galilan, Sammariyankka diza ammanizaytti saron deyiddi kasepe minnida. Qasseka Xoossa yashshatethan simeretishshe Xiillo Ayanan minetidane kasepe qoodan dari dari biida.
Și adunările din toată Iudeea, din Galileea și din Samaria au avut pace și s-au întărit. Ele s-au înmulțit, umblând în frica Domnului și în mângâierea Duhului Sfânt.
32 Phixiroossay derepe deren yuyishshe Liida kataman diza ammanizayta beeyanas dugge wodhdhides.
Petru a străbătut toate părțile acelea, și s-a pogorât și la sfinții care locuiau în Lida.
33 Heen Eena geetettizade osppun layththa hixxan qachchetida issi gundda assi demmides.
Acolo a găsit un om numit Enea, care era țintuit la pat de opt ani, pentru că era paralizat.
34 Phixiroossaykka “Hayso Eena Yesuss kiristtossay nena paththana, dendda ne hiixa denththa” giides. Eenay herakka puththurkku gi dendides.
Petru i-a zis: “Enea, Isus Hristos te vindecă. Ridică-te și fă-ți patul!” Imediat, el s-a sculat.
35 Liidanine Saroonan diza asay wuri iza beeyidi Godan ammanides.
Toți cei care locuiau la Lida și în Saron l-au văzut și s-au întors la Domnul.
36 Yoophe gizason Xabbiita geetettiza issi ammanizara daysu. Izi sunththa birshechchi Girkke qaalara “dorqqa” geetetes. Iza wursio wode loo77o ooso minna ooththashene manqqota maddashe daysu.
În Iope era la Iope o ucenică cu numele Tabita, care în traducere înseamnă Dorcas. Această femeie era plină de fapte bune și de acte de milostenie pe care le făcea.
37 He wode iza harggada heyqqin asay aha mecci pude fooqqen kesii wothida.
În zilele acelea, ea s-a îmbolnăvit și a murit. După ce au spălat-o, au așezat-o într-o cameră de sus.
38 Liiday Yophphes maata gidida gish ammanizayti phixiroossay Liidan dizayssa siyddi namm7u asata kittidi “Elle ha yarkki” gi wossida.
Cum Lida era aproape de Iope, ucenicii, auzind că Petru era acolo, au trimis doi bărbați la el, rugându-l să nu întârzie să vină la ei.
39 Phixiroossaykka denddidi kittetida asatara gakkida wode iza pude he fooqqe bolla kessida. Am7etikka wuri iza yuyi aadhi eqqidi dorqqay paxxa dashe isttara ooththida qamisatane mayoota besi besi yeekkida.
Petru s-a ridicat și a plecat cu ei. După ce a venit, l-au dus în camera de sus. Toate văduvele stăteau lângă el, plângând și arătând tunicile și celelalte haine pe care Dorcas le făcuse cât timp fusese cu ele.
40 Phixiroossaykka asa wursi kifilezape keesikinne gulbatidi woossides. Ahakko simmidi “Hane xabbiita dendda!” gidees. Izakka ba ayfe dooyada xeeladdus. Phixiroossaka beeyada dendda utadusu.
Petru le-a trimis pe toate afară, a îngenuncheat și s-a rugat. Întorcându-se spre trup, a zis: “Tabita, ridică-te!”. Ea a deschis ochii și, când l-a văzut pe Petru, s-a așezat în picioare.
41 Izikka izi kushshe oykki denththides. Ammanizaytane ammi7ista xeeygidi izo istas paxxa shempora immidees.
El i-a dat mâna și a ridicat-o în picioare. Chemând sfinții și văduvele, a prezentat-o în viață.
42 He hanoy kumeththa yophphen erretidesine daroo asayka godo ammanides.
Acest lucru s-a aflat în toată Ioppa și mulți au crezut în Domnul.
43 Phixiroossaykka issi simmona geetettiza galliba qaaccizadeera yophphen daroo wode deydees.
A stat multe zile în Iope la un tăbăcar cu numele Simon.
