Kitetidayta Ootho 5
1 Issi Hannaniya geetettiza asi Saphphira geetettiza ba machchira ba gade bayzides.
Dar un om, numit Anania, împreună cu soția sa Safira, au vândut un bun
2 Machchiya Saphphiray loo7atha errishshin gadeza bayzzida miishshafe bagga shakki ashiidi bagga ehhidi kittetidayta kushshen immides.
și au păstrat o parte din preț, iar soția sa, care știa de aceasta, a adus o parte și a pus-o la picioarele apostolilor.
3 Qasse Phixxirossay “haysso Hannaniya neni Xiillo Xyana bolla wordotanasine gade miishshafe ashshana mala xalla7ey ayys ne wozinan gellidee? Bayzanappe kasse gadez neeysa gidene? Ne bayzadeppe guye qasse miishshay ne kushshen deenee? Histtin ne hayssa mala wossita ne wozinnan qoppadii? Ne Xoossa bolla wordotadassa attin asa bolla gideena” gides.
Dar Petru a zis: “Anania, de ce ți-a umplut Satana inima ca să minți pe Duhul Sfânt și să reții o parte din prețul pământului?
Cât timp l-ai păstrat, nu a rămas oare al tău? După ce a fost vândut, nu a fost în puterea ta? Cum se face că ai conceput acest lucru în inima ta? Nu i-ai mințit pe oameni, ci pe Dumnezeu.”
5 Hessa siyida mala Hannaniyay kunidi hayqqides. Hessa siyida asay wuri daroo babbides.
Anania, auzind aceste cuvinte, a căzut jos și a murit. O mare frică a cuprins pe toți cei care au auzit aceste lucruri.
6 Atumassay denddidi aha xaaxidine herakka ehaaththaidi mooggides.
Tinerii s-au sculat, l-au înfășurat, l-au dus afară și l-au îngropat.
7 Hedzdzu saatepe guye machchiya izi wanidakone errontta dashe yadus.
După vreo trei ore, soția lui, care nu știa ce se întâmplase, a intrat.
8 Phixxirossaykka “Anne tas yootta, inte gadeza bayzzida wagaay hano xalalaa?” gides, Izakka “Ee haano ha wagaayn bayzzidos” gadus.
Petru i-a răspuns: “Spune-mi dacă ai vândut pământul cu atât de mult.” Ea a spus: “Da, pentru atât de mult”.
9 Phixxirossaykka “inte Xoossa Ayana paccanas ayys issi dunna gidideti? heeko ne aziina moggida asati moggi simmidi karen pengge bolla deetes. Istti nenakka kessi eikki ehaaththaana” gides.
Dar Petru a întrebat-o: “Cum de v-ați învoit împreună să ispitiți Duhul Domnului? Iată, picioarele celor care l-au îngropat pe soțul tău sunt la ușă și te vor scoate afară”.
10 Iza siyda mala herakka iza too bolla kunddada hayqqadus. Atumassaykka soo geellida mala hayqqidaro beeyidi kessi ehaaththaidi izi azzina achchan moggides.
Ea a căzut îndată la picioarele lui și a murit. Tinerii au intrat și au găsit-o moartă; au dus-o afară și au îngropat-o lângă soțul ei.
11 Kummetha wossa keeththa asayne hessa siydda asay wuri daroo babiides.
O mare frică a cuprins toată adunarea și pe toți cei care au auzit aceste lucruri.
12 Kittetidaytikka dere garssan daroo malatanne mallalisiza mishsh ooththida. Amanizayti wuri “Solomonne pengge geetettiza assi simereetizason shiiqetees.
Prin mâinile apostolilor se făceau multe semne și minuni în popor. Toți erau de acord în pridvorul lui Solomon.
13 Istas babida gish oonnikka isttara wallakistanas koybeyna. Gido attin derey istta keehi bonches.
Nici unul dintre ceilalți nu îndrăznea să li se alăture; totuși, poporul îi cinstea.
14 Daroo maccatinne addetti wodeppe woden Godan ammani ammani istta bolla gujjetida.
Tot mai mulți credincioși s-au adăugat la Domnul, mulțimi de bărbați și de femei.
15 Hessa gaason Phixxirossay adhdhishin haray attin iza eeshshoy hargganchatappe bagga hargganchata bolla wodhdhana mala harggizayti zinniiza algga bollane zaphpha bolla karen zin7isetes.
Chiar și pe bolnavi îi scoteau în stradă și îi așezau pe paturi și pe saltele, pentru ca, atunci când Petru trecea, măcar umbra lui să-i umbrească pe unii dintre ei.
16 Yerusalame yushon diza kaatamatappe harggizaytane tuna ayanay waysizayta ehin wuri paxxida.
De asemenea, s-a adunat o mulțime din cetățile din jurul Ierusalimului, aducând bolnavi și pe cei chinuiți de duhuri necurate; și toți au fost vindecați.
17 Hessa wode qeessista hallaqayne izara diza Saduqaweti wuri qannate kumida.
Dar marele preot și toți cei ce erau cu el, adică secta saducheilor, s-au sculat în picioare și s-au umplut de gelozie
18 kittetidayta oykkidi qachcho keeth gelthida.
și au pus mâna pe apostoli, apoi i-au pus în temniță publică.
19 Gido attin Goda kittanchay qaamara qachcho keeththa kaare doyydi istta kessidi,
Dar un înger al Domnului a deschis noaptea ușile închisorii, i-a scos afară și le-a spus:
20 “Biidi Xoossa keethth gibbe giidon eqqidi hayssa deyoo qaala wurso deres yoottite” gides.
“Mergeți și stați în picioare și vorbiți poporului în templu toate cuvintele acestei vieți”.
21 Gadey wonitdda mala isttas yoottidayssa Xoossa keethth gibbe geellidi dereza tamarso oykkida, qeessista hallaqaynne izara dizaytti yidi Ayhudata duullatane Isra7ele dere cimmata kummeth issi bolla shishida. Kittetidayta qachcho keethafe ekki yanamala asse yedida.
După ce au auzit acestea, au intrat în Templu în zori de ziuă și învățau. Dar marele preot și cei care erau cu el au venit și au convocat consiliul, împreună cu tot senatul copiilor lui Israel, și au trimis la închisoare ca să fie aduși.
22 Kitteeti bida asati bidi istta qachcho keeththan demmibeytena, Simmidine
Dar ofițerii care au venit nu i-au găsit în închisoare. S-au întors și au raportat:
23 “Qachcho keethay loeththi qulfeti dees, Naggizaytikka peengge bolla eqqidishin beeyidos, gido attoshin nu doyy gellishin qass keeththan oonikka bawa” gida.
“Am găsit închisoarea închisă și încuiată, iar gardienii stăteau în fața ușilor, dar când le-am deschis, nu am găsit pe nimeni înăuntru!”
24 Xoossa keeth naggizayta hallaqayne qeessista hallaqatikka hessa siyda mala hanozan daro malalettidane isttas hanoy wuri tikk gides.
Când au auzit cuvintele acestea, marele preot, căpetenia templului și preoții cei mai de seamă au fost foarte nedumeriți de ele și de ceea ce putea să se întâmple.
25 Heerakka issi urray yiiddi “Hekko inte qachcho keeth gellithida asati Xoossa keeththa gibbe giidon eqqidi dere tammarison deettes” gidees.
Cineva a venit și le-a spus: “Iată că oamenii pe care i-ați pus în închisoare sunt în templu, stând în picioare și învățând poporul.”
26 Xoossa keeth naggizayta hallaqay ba oothanchatara bidi ista oykki ekki yidees. Oykki ehidaytti asay bena shuchchara cadontta mala babbidi wolqathontta loodara ehida.
Atunci căpitanul s-a dus cu ofițerii și i-a adus fără violență, căci se temeau că poporul îi va ucide cu pietre.
27 Kittetidayta ehidi Ayhuda dulata sinththan essida. Qeessista hallaqaykka istta “Hayssa ha sunththan inte tammarsontta mala intes loo7ethi yootidoskkoshin inte inte timmiritan Yerussallame wursion deista. Qasse nunakka ha addeza suththas oychcheetizatyta histtanas gixxi denddidista” gides.
După ce i-au adus, i-au pus în fața consiliului. Marele preot i-a interpelat și le-a zis:
“Nu v-am poruncit noi cu strictețe să nu învățați în acest nume? Iată că ați umplut Ierusalimul cu învățătura voastră și intenționați să aduceți asupra noastră sângele acestui om.”
29 Phixxirossayne hankko kittetidaytika zaaridi hizzgida “Nuni asape aththidi Xoossas azazistanas beeses.
Dar Petru și apostolii au răspuns: “Trebuie să ascultăm de Dumnezeu mai mult decât de oameni.
30 Inte iza miitha bolla kaqqi wodhdhida Yesussa nu aawantta Xoossi iza hayqqope denththides.
Dumnezeul părinților noștri a înviat pe Isus, pe care voi L-ați omorât, spânzurându-L pe un lemn.
31 Izikka Isra7eele naytas nagarappe simmidi maristana mala Xoossi iza wursiofe bollanne ashshizade histtidi ba oshshachchan dhoqqu dhoqqu histtides.
Dumnezeu L-a înălțat cu dreapta Sa ca să fie Prinț și Mântuitor, ca să dea pocăință lui Israel și iertare de păcate.
32 Nuunkka hayssas markkata. Qassekka Xoossi bees azazetizaytas immida xiillo ayanayka markka.
Noi suntem martorii Lui despre aceste lucruri; la fel și Duhul Sfânt, pe care Dumnezeu l-a dat celor care Îl ascultă.”
33 Asati hessa siyddi iita hanqo hanqqetida, wodhdhanakka koyidda.
Dar ei, auzind aceasta, au fost înduioșați și au hotărât să-i omoare.
34 Gido attin dere achchan kehi bonchetida issi woga asttamare, izikka Gemalliyale geetettiza Faarssawista baggay dullata ass gidon denddi eqqidi kittetidayt guuththa wode Karen gamm7ana mala azazides.
Dar unul dintre ei s-a ridicat în consiliu, un fariseu numit Gamaliel, învățător al legii, cinstit de tot poporul, și a poruncit să-i scoată pe apostoli pentru puțină vreme.
35 Dulata asas hizzgides “Isra7eele asato inte hayta asata bolla ooththanayssa daroo akekkara ooththanas beesses.
El le-a zis: “Bărbați israeliți, fiți atenți la acești oameni, la ceea ce aveți de gând să faceți.
36 Hessafe kase issi Tewodassa geetettizadey bena giita ass histti qoodi denddin oydu xeetu derey iza kaallides. Ggido attin izi asa kushshen hayqqides. Iza kaallizaytikka coo lallettin iza hanoy coo mela gidides.
Pentru că înainte de aceste zile s-a ridicat Theudas, dându-se drept cineva, căruia i s-au alăturat un număr de oameni, cam patru sute. El a fost ucis; și toți, câți l-au ascultat, s-au risipit și au rămas fără nimic.
37 Izappe guyekka derey tayybetiza wode Galila Yuday denddidi daro dere benara kaallethides. Bena kaallizaytakka demmides shin izikka dhayides. Iza kaallizaytikka wuri dhayda.
După acesta, Iuda din Galileea s-a ridicat în zilele înrobirii și a atras după el niște oameni. Și el a pierit și el, și toți, câți îl ascultau, au fost împrăștiați.
38 Hessa gish ta ha7i intena gizay hayta asata aggite, bochchopite. Istta qoofay woykko istta oosoy asappe gidiko dhayana.
Acum vă spun să vă îndepărtați de acești oameni și să-i lăsați în pace. Căci, dacă acest sfat sau această lucrare este de la oameni, va fi răsturnată.
39 Xoossafe gidiko qass inte istta teqqanas dandda7ekista. Oonne errizay inte Xoossara oyeetishe beistanakkonne.
Dar dacă este de la Dumnezeu, nu veți putea să o răsturnați și veți fi găsiți chiar că luptați împotriva lui Dumnezeu!”
40 Isttika iza zooreza ekkidi kittetidayta xeeygidi garafisida. Namm7anththo Yesussa sunththan hasa7onta mala azazidi yedida.
Ei au fost de acord cu el. Chemându-i pe apostoli, i-au bătut, le-au poruncit să nu mai vorbească în numele lui Isus și i-au lăsat să plece.
41 Kittetidaytikka iza sunththa gish kawushshateth ekkanas beesiza gish daroo uhaaththaa7etishe dulata asa achchafe kezzi bida.
Au plecat deci din fața consiliului, bucurându-se că au fost socotiți vrednici să sufere dezonoare pentru numele lui Isus.
42 Galas galas xoossa keeththaninne issa issa keeththan Yesussay izi Xoossi doridade gididayssa tammarsofenne sabbakope mullekka guye gibeytena.
În fiecare zi, în templu și în casele lor, nu încetau să învețe și să propovăduiască pe Iisus Hristosul.
