Kitetidayta Ootho 3
1 Issi wode gallasappe udufun saate bolla Phixxirossayne Yanissay wossa saaten Xoossa keeth bana kezzida.
Petru și Ioan se urcau în templu la ora de rugăciune, la ceasul al nouălea.
2 Issi yellet wodhdhosope dommidi toy sillidade Xoossa keeth gelliza asape muxxata wossana mala asay gaalas gaalas tokki ehaaththaidi wothin issi loo7o geetettiza Xoossa keeththa pengen wossizadey dees.
Se ducea un om șchiop din pântecele mamei sale, pe care îl puneau zilnic la ușa templului numit Frumos, ca să ceară daruri pentru cei nevoiași dintre cei care intrau în templu.
3 Izikka Phixxirossayne Yanissay Xoossa keethe gellishin beeyid isttafe muxxata wossides.
Văzându-i pe Petru și pe Ioan pe cale să intre în templu, a cerut să primească daruri pentru cei nevoiași.
4 Phixxirossayne Yanissay iza tiishi histti xeellida. Phixxirossaykka iza “Ane haa nuna xeella” gides.
Petru, fixându-și ochii asupra lui, împreună cu Ioan, a zis: “Uită-te la noi”.
5 Addezikka isttafe aykko demmana gidi istta tiishi histti xeellides.
El i-a ascultat, așteptând să primească ceva de la ei.
6 Gido attin Phixxirossay izas zaaridi “tas biraynne woorqqay denna gidikokka tas dizaz ta nes immays Nazireete Yesuss Kiristtossa sunththan dendadda ne toora hammuta” gides.
Dar Petru a spus: “Nu am nici argint, nici aur, ci ceea ce am, asta vă dau. În numele lui Isus Hristos din Nazaret, ridică-te și umblă!”.
7 Izas oshacha kushshe oykkidi denththides, Herakka addeza tooyne too qirphpheey miniddes.
El l-a luat de mâna dreaptă și l-a ridicat. Imediat picioarele și oasele gleznelor lui au primit putere.
8 Guuppi denddi eqqidi Hammuththu oykkides. Heene haane hammutishene guuppishe Xoossaka galatishe isttara isife Xoossa keethth gibbe gellides.
Sărind, s-a ridicat în picioare și a început să meargă. A intrat cu ei în templu, mergând, sărind și lăudându-l pe Dumnezeu.
9 Izi Xoossa galatishe heene ha simmeeretishin asay beeydi,
Tot poporul l-a văzut mergând și lăudându-l pe Dumnezeu.
10 hayssadey haanife kase “loo7o” geetettiza Xoossa keeththa peengen uttidi muxxata wossizay iza gididayssa errides. Iza bolla hanidayssafe denddidayssan asay keezi malaletides.
L-au recunoscut, că era cel care obișnuia să stea să cerșească daruri pentru nevoiași la Poarta Frumoasă a templului. Erau plini de uimire și de mirare pentru ceea ce i se întâmplase.
11 Ha paxxida wossanchay Phixxirossakonne Yanisako shiphph gidi isttara oyketi dishin derey wuri malaletidi isttako “Sollommone simereetethaso” geetettizaso woththan yides.
În timp ce șchiopul vindecat se ținea de Petru și de Ioan, tot poporul a alergat împreună la ei în pridvorul care se numește al lui Solomon, minunându-se foarte mult.
12 Phixxirossay he asa beeyidi hizgides “Inteno Isra7eele dereto, hayssan aazas malaleteetii? Qassekka hayssa addeza nuni nu wolqan woykko nu nu xiillotetha paththidi hammutisida mala qodidi nuna aazas tish histi xeelletii?
Petru, văzând aceasta, a zis norodului: “Bărbați israeliți, de ce vă minunați de omul acesta? De ce vă holbați ochii la noi, ca și cum prin puterea sau evlavia noastră l-am fi făcut să meargă?
13 Nu aawantta Abramentta, Yisaqantta, Yaqobentta Xoossi naza Yesussa bonchides, inte qass iza hayqqos aaththi immidista, Philaxossay izi birshana koynkka inte iza Philaxossa sinththan kadidista.
Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac și al lui Iacov, Dumnezeul părinților noștri, a proslăvit pe Robul Său Isus, pe care voi L-ați predat și L-ați renegat în fața lui Pilat, când acesta hotărâse să-L elibereze.
14 Geeshsha na xiilloza inte kadidi shemmppo wodhdhizaysi birshistana mala wossidista.
Dar voi L-ați renegat pe Cel Sfânt și Drept și ați cerut să vi se acorde un ucigaș,
15 Deyo imizade inte wodhdhidista, gido attin Xoossi iza hayqqope denththides, hessas nuni markkata.
și ați ucis pe Prințul vieții, pe care Dumnezeu L-a înviat din morți, lucru despre care noi suntem martori.
16 Haysi inte beeyizaysine inte errizayssi mini eqqiday Yesussa sunththan ammanida gishiko. Inte wurikka beeyza mala izi kumetha paxxa demiday Yesussa sunthaninne iza sunththan beettiza ammanoniko.
Prin credința în numele lui, numele lui l-a făcut puternic pe acest om, pe care îl vedeți și îl cunoașteți. Da, credința care este prin el i-a dat această desăvârșită sănătate în prezența voastră a tuturor.
17 “Ha7ikka ta ishshato inte hessa ooththiday inte hallaqata mala errontta gididaysa ta errays.
“Fraților, știu că voi, ca și căpeteniile voastre, ați făcut aceasta din neștiință.
18 Gidikokka kiristtossay wayye ekkanayssa Xoossi kasse nebista dunnan hasa7idayssa pollides.
Dar lucrurile pe care le-a anunțat Dumnezeu prin gura tuturor profeților Săi, că Hristos va suferi, le-a împlinit astfel.
19 Hessa gish inte nagaray qucceti dhayana mala marotethan gellite, inte biza oggepe simmite goda matappe inte oraxxana wodey intes yana.
“Pocăiți-vă, deci, și întoarceți-vă, ca să vi se șteargă păcatele, ca să vină vremuri de răcorire de la fața Domnului,
20 Qassekka Xoossi kase intes doori wothida Yesussa Kiristtossa izi intes yeddana.
ca să trimită pe Hristos Isus, care a fost rânduit pentru voi mai înainte,
21 Xoossi kasse geshsha nabeta dunnan hasa7idaysa mala hannizaysa wursii oraxxisana wodey gakkanaas izi salon gamm7anas koshshes. (aiōn g165)
pe care cerul trebuie să-L primească până la vremurile de refacere a tuturor lucrurilor, pe care Dumnezeu le-a spus demult prin gura sfinților Săi prooroci. (aiōn g165)
22 Musseykka (inte goda Xoossi inte giidofe ta mala nabe intes denththana, izi intes yootizaysa siyitte.
Căci Moise a spus într-adevăr părinților: “Domnul Dumnezeu vă va ridica un profet dintre frații voștri, ca mine. Îl veți asculta în toate lucrurile pe care vi le va spune.
23 He nabeza siyontta ixxida shemmppoy wuri dere garssafe shaketi dhayo) gides.
Orice suflet care nu va asculta de acel profet va fi nimicit cu desăvârșire din mijlocul poporului'.
24 Tumappe Samelappe ha simmin denddida nabeti wuri hayta wodeta gish hasa7ida.
Da, și toți profeții, de la Samuel și cei care au urmat după el, toți cei care au vorbit, au vorbit și ei despre aceste zile.
25 Intekka nabeta naytakko. Qassekka Xoossi Abrames (ne zeerethan biitta asi wuri anjjistana) giidi izi caqqida caqqoza latannay intenakko.
Voi sunteți copiii profeților și ai legământului pe care l-a făcut Dumnezeu cu părinții noștri, când a zis lui Avraam: 'Toate familiile pământului vor fi binecuvântate prin urmașii tăi'.
26 Xoossi naza denththida wode intena issa issa inte iitatethafe zaaridi anjjana mala kassetidi inteko kittides.”
Dumnezeu, după ce l-a ridicat pe robul său Isus, l-a trimis mai întâi la voi ca să vă binecuvânteze, întorcându-vă pe fiecare dintre voi de la răutatea voastră.”
