Kitetidayta Ootho 28
1 Nu biittay dizaso saarotethan gakkidape guye nu gakkida abba gidoon diza derey malta geetettizaro gididaro erridos.
După ce am scăpat, au aflat că insula se numea Malta.
2 He dereyin diza asay daroo malaliza keyateth nus ooththides. He wode iray bukkida gishine meego gidida gish tama eththidi nuna mokki ekkida.
Băștinașii ne-au arătat o bunătate ieșită din comun, căci au aprins un foc și ne-au primit pe toți, din cauza ploii de acum și din cauza frigului.
3 Phawulossay ahaaththaira miithth shishshidi taaman gujin taama seelappe denddidayssan shoshshi kezidi iza kushe bolla xaaxxetides.
Dar când Pavel a strâns un mănunchi de bețe și le-a pus pe foc, o viperă a ieșit din cauza căldurii și s-a prins de mâna lui.
4 Malta asay shoshshi Phawulossa kushe bolla xaaxxetidayssa beeyidi “hayssi addezi shemppo wodhdhidade; gasooykka abba bullahepekka izi attidi yikokka pirdiza Xoossafe kessi ekkidi paxxa daana dandda7ebeyna” giidi ba garssan hasa7ettida.
Când băștinașii au văzut creatura atârnând de mâna lui, și-au spus unii altora: “Fără îndoială că acest om este un ucigaș, pe care, deși a scăpat din mare, Justiția nu l-a lăsat să trăiască.”
5 Phawulossay qass shoshsha duge taman qooqofi yeegidi aykokka hanibeyna.
Cu toate acestea, el a scuturat creatura în foc și nu a pățit nimic.
6 Asaykka “Aydepe ayde iza asatethay kixxanesha, woykko qoopontta kundidi hayqqana” giidi naggides; Gido attin istti daroo wode naggishin iza bolla aykkoyne hanonttayssa beeyidi ba qoofa lammidi “hayssi addezi Xoossa” gides.
Ei se așteptau însă ca el să se fi umflat sau să fi căzut mort deodată, dar când au privit mult timp și au văzut că nu i s-a întâmplat nimic rău, s-au răzgândit și au spus că este un zeu.
7 He nu dizaso matan abba gidoon diza dereyo ayssiza Puppulyyosa geetettizadees gadey des; he addezi nuna mookki ekkidi besoon hedzdzu gallas gakkanaas loo7ethi imatides.
În împrejurimile acelui loc se aflau niște pământuri ale căpeteniei insulei, numită Publius, care ne-a primit și ne-a găzduit cu amabilitate timp de trei zile.
8 Heeni Puppulyyosa aawa michchayinne guso harrigey sakkin zinniidi des; Phawulossay izakko gellidi izas wossidesinne iza bolla kushe woththidi paththides.
Tatăl lui Publius zăcea bolnav de febră și de dizenterie. Pavel a intrat la el, s-a rugat și, punându-și mâinile peste el, l-a vindecat.
9 Hessi hessaththo hanidape guye he dereyin diza hara harriganchati yiidi paxxida.
După ce s-a făcut acest lucru, au venit și ceilalți care aveau boli în insulă și s-au vindecat.
10 Asaykka nus daroo mishshe ehidi nuna bonchizayssa nuna bessida; nu markkaben baana denddin nus koshshizayssa markkaben wursi caandda.
De asemenea, ne-au onorat cu multe onoruri și, când am plecat, au pus la bord lucrurile de care aveam nevoie.
11 Nu maltan hedzdzu aggina gammidape guye ballggoy adhdhana gakkanaas abba gidoon diza dereyin gammiidi Iskindiryappe yiza markkaben gellidi baana denddidos; He markkabeza bolla Diyossiqqorossa geetettiza nam77u mentte eqqata mislley dees.
După trei luni, am plecat cu o corabie din Alexandria care iernase pe insulă și care avea ca emblemă “Frații gemeni”.
12 Gede Sirakkose geetettiza kaatama gakkidi heen hedzdzu gallas gammidos.
Aterizând la Siracuza, am rămas acolo trei zile.
13 Heepe abba bollara biidi Regiyome geetettiza kaatama gakkidos; Heen issi gallas aqidi duge baggara yiza carkkoy carkkida gish nam77anththo gallas Putiyolusa geetettizaso bidos.
De acolo am făcut un ocol și am ajuns la Rhegium. După o zi, a apărut un vânt dinspre sud și, a doua zi, am ajuns la Puteoli,
14 Heen ammanizayta demmidi isttara nu lappun gallas gakkanaas uttana mala nuna wossida. Heeppe qasse Rome bidos.
unde am găsit frați și am fost rugați să rămânem cu ei timp de șapte zile. Astfel am ajuns la Roma.
15 Romen diza ammaniza asay nu gish siyidi Ahaaththaiyossa geetettiza giyane “hedzdzu aqoso” geetettizaso gakkanaas nuna mookkana yida; phawulossaykka ista beeydi Xoossu galatidesinne minetides.
De acolo, frații, când au auzit de noi, au venit în întâmpinarea noastră până la Piața lui Appius și la Cele Trei Taverne. Când i-a văzut, Pavel a mulțumit lui Dumnezeu și a prins curaj.
16 Nuni Rome gelida wode Phawulossa naganas issi wotadaray izas immettin Phawulossay berkka daana mala izas fiiqadey immettides.
Când am intrat în Roma, centurionul i-a predat pe prizonieri căpitanului gărzii, dar lui Pavel i s-a permis să rămână singur cu soldatul care îl păzea.
17 Hedzdzu gaallassafe guye Phawulossay Romen diza Ayhudatape gita asata beekko xeeyigisides; isttikka izakko shiiqin hizzgides “Ta ishato! tani isiraele dere bollane nu aawata woga bolla ooththida issi qohooykka deena; Gido attin yerussalamen tana qachchidi Rome asatas aththi immida.
După trei zile, Pavel a chemat laolaltă pe cei care erau conducătorii iudeilor. După ce s-au adunat, le-a zis: “Eu, fraților, deși nu făcusem nimic împotriva poporului și a obiceiurilor părinților noștri, am fost totuși dat prizonier din Ierusalim în mâinile romanilor,
18 Rome asati tana qori oychchidappe guye tana hayqos gaththiza mishshe demmontta aggida gish birshi yeedana koyida.
care, după ce m-au cercetat, au vrut să mă elibereze, pentru că nu era în mine nici o cauză de moarte.
19 Shin Ayhude asay ta issi wothoy bayindda yeedetontta mala eqqettin ta yooy Qeessare sinthth shiiqidi beetto gaanas tas gidde giddies. Gido attin tani ta dereta mootiza gasoy tas deena.
Dar, când iudeii s-au opus, am fost nevoit să apelez la Cezar, nu că aș fi avut ceva de care să acuz națiunea mea.
20 Ta qass ha7i intena xeeygisiday intena beeyanasine haanno intes yootanaskko. Hayssa sanssalatan ta qachchetiday isiraele naytas immettida uhaaththaayssa gasoonkko.
De aceea am cerut să te văd și să vorbesc cu tine. Căci, din cauza speranței lui Israel, sunt legat cu acest lanț.”
21 Isttikka izas hizzgi zaarida “Ne gish Yuhuda derepe xaahaaththaettida debidabey nuna gakkibeyina. Ha yida asatape oonikka ne gish iita hasa7iday baawa.
Ei I-au zis: “Nu am primit scrisori din Iudeea despre tine, și nici unul din frați n-a venit aici să ne spună sau să ne vorbească de rău despre tine.
22 Hayssa ne kaalliza ammanoza gish awankka asay iitta hasa7izaysa nu erros. Hessa gish ne qoohaaththaay azakkone nu siyana koyos” gida.
Dar noi dorim să auzim de la tine ce crezi tu. Căci, în ceea ce privește această sectă, ne este cunoscut faptul că peste tot se vorbește împotriva ei.”
23 Bare izas immidi hara gallas kushe kumidi izi diza keeth yida. Izikka maladoppe omarss gakkanaas Xoossa kawootetha gish markkatethan ba qohaaththaa isttas qonccisides. Musse wogappene nabeta maaxxahaaththaatape xaqqasi xaqqasi Yesussa gish isttas gellththi yootides.
După ce I-au dat o zi, a venit multă lume la El, la locuința lui. El le dădea explicații, mărturisind despre Împărăția lui Dumnezeu și convingându-i despre Isus, atât din Legea lui Moise, cât și din profeți, de dimineața până seara.
24 Isttafe issi issi asati izi yootida qaala ammanida; Bagayti qass ammanibeytena.
Unii credeau cele spuse, iar alții nu credeau.
25 Isttikka ba garssan issay issara qohaaththaan gaggontta shakketida; Phawulossay wurssethan yootishe hizzgides “xiillo ayanay nabe isyyasa baggara kasse inte aawatas yootidayssi tumakko.
Când nu s-au înțeles între ei, au plecat după ce Pavel a rostit un singur mesaj: “Duhul Sfânt a vorbit cu dreptate părinților noștri, prin profetul Isaia,
26 Izi yootida qaalay hizzges (Hayssa deerakko baada inte sissi siyana shin yushshi qoppekista, ayfera beeyana shin wozinan woththekista gaada yoota.
spunând: “Du-te la acest popor și spune-i, în auz, veți auzi, dar nu va înțelege în nici un fel. Văzând, veți vedea, dar nu va percepe în nici un fel.
27 Gasooykka he asata wozinay mumides, istta hayththeykka tuullides; istta ayfey qoqides. Hessaththo hanonttakko istti ba ayfera beeydi ba heyththera siyidi ba wozinan yushshi qoppidi taakko ha simmanane takka istta paththanashin.)
Căci inima acestui popor a devenit insensibilă. Urechile lor sunt surde de auz. Și-au închis ochii. Ca nu cumva să vadă cu ochii lor, aud cu urechile lor, să înțeleagă cu inima lor, și s-ar întoarce din nou, atunci îi voi vindeca.
28 Histtikko Xoosi asi ashshiza kittay ayhuda gidoontta deretaskka kitteetdayssa inte errit; Isttikka erro giidi ekkettes.”
“Să știți deci că mântuirea lui Dumnezeu este trimisă la neamuri și ele vor asculta.”
29 Phawulossay hessa yootidappe guye Ayhuda asati ba garssan daroo pallametishe kezi bida.
După ce a spus aceste cuvinte, iudeii au plecat, având între ei o mare ceartă.
30 Phawulossay kiratida keeththan nam77u laythth kumethth de7ides; Beekko yiza asa wursii mokki ekkides.
Pavel a stat doi ani întregi în casa lui închiriată, și primea pe toți cei ce veneau la el,
31 Xoossa kawooteth sabbakkon Goda Yesuss Kiristtossa gish oonikka iza diggontta xalatethara asa taamarisides.
propovăduind cu toată îndrăzneala, fără nici o opreliște, Împărăția lui Dumnezeu și învățând cele despre Domnul Isus Hristos.
