Kitetidayta Ootho 15
1 Iss issi asati yudappe duge Anxxokiya wodhdhidi “inte Musse woga mala qaxxaretontta oonnikko attana danddaekkista” gidi ammanizayita tammariso oykkida.
Niște oameni coborâți din Iudeea au învățat pe frați “Dacă nu vă tăiați împrejur după obiceiul lui Moise, nu puteți fi mântuiți.”
2 Hessikka Phawulossayne Barinabassay istta gita palamanine ooshsha giido gellithidees, hessa gish Phawulossayne Barinabassay hara issi issi ammaniza asatara Yerusalame kezidi ha yooza gish cimatane hawarista oychchana mala geetetides.
De aceea, după ce Pavel și Barnaba au avut cu ei nu puține neînțelegeri și discuții, au însărcinat pe Pavel, pe Barnaba și pe alții dintre ei să se suie la Ierusalim la apostoli și la bătrâni în legătură cu această chestiune.
3 Hesa gish wossa kethaya ista Yerusalame bana mala kitin istti Finqqerane Samariyara adhdhi bishe hen diza asa ayhuda giidontta derey ammanoon simmidayssa yootida. He wode ammanizayti hessa siyidi keehi uhaaththaa7etida.
Ei, fiind trimiși pe drum de adunare, au trecut prin Fenicia și Samaria, vestind convertirea neamurilor. Ei au provocat o mare bucurie tuturor fraților.
4 Istti Yerusalame gakkin wossa keeththa asay hawaretine cimati istta mokki ekkida, Kitteti bidayitikka Xooss isttara gididi ooththidayssa wursi isttas yootida.
După ce au ajuns la Ierusalim, au fost primiți de Adunare, de apostoli și de bătrâni și au relatat tot ce făcuse Dumnezeu cu ei.
5 Farissawista bagga asatappe ammanida issi issi asati denddidi “Ayhuda giidontta dere assi qaxxaristanasine musse woga nagana mala istas yotanas beesses” gida.
Dar unii din secta fariseilor credincioși s-au sculat și au zis: “Trebuie să-i tăiem împrejur și să le poruncim să păzească Legea lui Moise.”
6 Hawaretinne cimati he yooza giido loo7eth xeellanas shiqiida.
Și apostolii și bătrânii s-au adunat ca să vadă despre aceasta.
7 Daroo palamape guye Phixiroossay denddi eqqidi hizzgidees “ta ishato guuththa wodepe kase Xoossi tana inte garssafe dooridi Ayhuda giidoontta asat ta duunape mishshirachcho qaala siyidi ammanana mala ooththidayssa inte errista.
După ce s-a discutat mult, Petru s-a ridicat și le-a zis: “Fraților, știți că, cu mult timp în urmă, Dumnezeu a făcut o alegere între voi, pentru ca, prin gura mea, neamurile să audă cuvântul Bunei Vestiri și să creadă.
8 Assa wozina erriza Xoossi nus immidayssa mala isttaskka xiillo ayana immidi istta bees ekkidayssa markkatides.
Dumnezeu, care cunoaște inima, a mărturisit despre ei, dându-le Duhul Sfânt, așa cum ne-a făcut și nouă.
9 Istta wozinakka ammanoon geshshidi nu giidonine istta giidoon aykoo shakokka ooththibeyna.
El nu a făcut nicio deosebire între noi și ei, curățându-le inimile prin credință.
10 Hessa gish nu aawatine nukka tookkanas dandda7ontta qaambbara ammanizayta toossanas inte aazas xoossu paacceti?
Așadar, acum, de ce îl ispitiți pe Dumnezeu, ca să puneți pe gâtul discipolilor un jug pe care nici părinții noștri și nici noi nu am putut să-l purtăm?
11 Nu attiday liikke isttaththokka Goda Yesussa adhdho keeyatethan gidiidayssa ammanos.
Noi, însă, credem că suntem mântuiți prin harul Domnului Isus, ca și ei.”
12 Shiiqida asay wurikka coo7u gini Barinabassayne Phawulossay Xoossi istta baggara Ayhuda giidontta dereta giidoon ooththida gita mallatata gish yootishin malaletidi loo7ethi siyidees.
Toată mulțimea tăcea și asculta pe Barnaba și pe Pavel, care vorbeau despre semnele și minunile pe care le făcuse Dumnezeu printre neamuri prin ei.
13 Istti yootti wursiishin Yaqoobey denddi eqqidi hizzgidees “ta ishato ta giza siyite,
După ce au tăcut, Iacov a răspuns: “Fraților, ascultați-mă.
14 Xoossi Ayhuda giidontta deretappe bees gidana dere kassetidi izi wostti xeeygi woththidako simmonay nuus loo7ethi yootidees.
Simeon a relatat cum Dumnezeu a vizitat mai întâi națiunile pentru a lua din ele un popor pentru numele său.
15 Kase nabetan hizzgi xaafeetida qaalay hayssara gaggees.
Acest lucru este în acord cu cuvintele profeților. După cum este scris,
16 “Hayssafe guye ta simmada lalletida Dawite keeth kexxana, Lalletidayssa zaara essana, zaaradakka kexxana.
“După acestea mă voi întoarce. Voi zidi din nou cortul lui David, care a căzut. Voi construi din nou ruinele sale. Îl voi ridica
17 Hesikka attida asay Goda koyana malanne ta sunththan xeygetida Ayhuda gidonta derey tana koyanamalakko gees wursi oothida Xoossi.”
pentru ca ceilalți oameni să caute pe Domnul: toate neamurile care sunt chemate după numele Meu, zice Domnul, care face toate aceste lucruri.
“Toate lucrările lui Dumnezeu sunt cunoscute de El din veșnicie. (aiōn g165)
19 Hessa gish, ha Xoossako simmida ayhuda giidontta dereta nu metothontta mala hayisi ta baggara tas qaachcho.
De aceea, judecata mea este să nu-i tulburăm pe cei din rândul neamurilor care se întorc la Dumnezeu,
20 Gido atin eeqqan tuniidaytappe, layman tuniidaytappe, bawuuta hayqqida mehe asho mussafenne suuthu ushshafe hakkana mala nu isttas xaafana beeses.
ci să le scriem să se abțină de la spurcarea idolilor, de la imoralitatea sexuală, de la ceea ce este sugrumat și de la sânge.
21 Musse wogay gidiko beniisopee sambbata sambbata gallas Ayhudata wossa keeththan nababetiishene kaatamay dizasoon sabbakeetishe deess.
Căci Moise, din generații de demult, are în fiecare cetate pe cei care îl propovăduiesc, fiind citit în sinagogi în fiecare Sabat.”
22 Hessa wode hawaretine cimatt kumeetha wossa keeththa asara gididi ba garssafe issi issi asata dooridi Phawulossarane Barinabassara gaththi Anxxokiya yeedanas qachchida. Ammaniiza asa garssafe wannatizayta Barissabassa geetettiza Yudane Siillase doorida.
Atunci apostolii și bătrânii, împreună cu toată adunarea, au găsit de cuviință să aleagă bărbați din ceata lor și să-i trimită la Antiohia cu Pavel și Barnaba: Iuda, numit Barsaba, și Sila, bărbați de seamă între frați.
23 Istta kushen immi yeeddida dabiddabez hizzges “inte ishatape hawaristapene ciimatappe Ayhude giidontta dere asappe ammaniida Anxxokiyan, sooriyaninne kilqqiyan diza ammaniizayitas nu sarookkay intena gaakko.
Ei au scris aceste lucruri de mâna lor: “Apostolii, bătrânii și frații, către frații care sunt dintre neamuri în Antiohia, Siria și Cilicia: salutări.
24 Issi issi asati nuna giidontta ba baggara nu achchafe biidi ba hassa7an inte woziina henne ha qaththidayssane intena mulakkidayssa nu siyidoos.
Pentru că am auzit că unii care au plecat de la noi v-au tulburat cu vorbe, neliniștindu-vă sufletele, spunând: “Trebuie să vă tăiați împrejur și să țineți Legea”, cărora noi nu le-am dat nicio poruncă;
25 Hessa gish guutha asata dooridi dosetida Barnabassarane Phawulossara inteko yeddanas nu wurkka qaala gaggidos.
ni s-a părut bine, după ce am ajuns la un acord, să alegem niște oameni și să vi-i trimitem împreună cu preaiubiții noștri Barnaba și Pavel,
26 Isti Goda Yesuss kiristtossa gish ba shemppo aththi immidayita.
oameni care și-au riscat viața pentru numele Domnului nostru Isus Hristos.
27 Hessa gish nu intees xaafidayssa istti intes ba duunara lo7ethi yootana mala Yudane Siillase inteko yeedidos.
Am trimis, așadar, pe Iuda și pe Sila, care și ei înșiși vă vor spune aceleași lucruri prin cuvânt.
28 Hayita intes koshshiza yootape hara gujjo tooho nu inte bolla woththontta mala nussune xiillo ayanas loo7o milati beettides.
Fiindcă Duhul Sfânt și nouă ni s-a părut bine să nu punem asupra voastră o povară mai mare decât aceste lucruri necesare:
29 Hesiika inte eqqas shukeetida ashoppe, suththafe, cuulet hayqqida mehe ashopenne laymman tunidayssafe inte hakkana malako. Inte hayita milatizaytappe hakiikko intes loo7o, Saroon diite.”
să vă abțineți de la lucrurile jertfite idolilor, de la sânge, de la lucrurile sugrumate și de la imoralitatea sexuală, de care, dacă vă veți păzi, vă va fi bine. Adio!”
30 Kitteetida asati moyzeetidi duge Anxxookiya wodhdhida, Hen ammanizayta wurssi shishshidi ehida dabiddabeeza isttas immida.
După ce au fost trimiși, au ajuns la Antiohia. După ce au adunat mulțimea, au înmânat scrisoarea.
31 Deereykka nababidi minththethiza qaalan uhaaththaa7ettides.
După ce au citit-o, s-au bucurat de încurajare.
32 Yudayne Siillasey nabeta gidida gish daroo zooridi ammanizayta minththethida.
Iuda și Sila, fiind și ei prooroci, i-au încurajat pe frați cu multe cuvinte și i-au întărit.
33 Hen guutha wode gamiidi ammaniza asay mooyziin guye bena kittidaytako simmida.
După ce au petrecut ceva timp acolo, frații i-au concediat în pace de la frați la apostoli.
34 Siillasey qass hen attanas kooydes.
35 Phawulossayne Barinabassay hara daroo asatara gididi Goda qaala tammarisishshene sabbakishe Anxxokiyan gammida.
Dar Pavel și Barnaba au rămas în Antiohia, învățând și propovăduind cuvântul Domnului, împreună cu mulți alții.
36 Phawulossay guutha wode gamidi Barinabassa “nu kase Goda qaala yootida kaatamata wursiota biidi ammanizayt aymala dizakkoone ane yuyi beeyoos dendda” gides.
După câteva zile, Pavel a zis lui Barnaba: “Să ne întoarcem acum și să vizităm pe frații noștri în fiecare cetate în care am vestit cuvântul Domnului, ca să vedem ce mai fac.”
37 Barinabassayikka marqqossa geetettiza Yanssay isttara baana mala koyiddes.
Barnaba plănuia să ia cu ei și pe Ioan, căruia i se spunea Marcu.
38 Phawulossay qass iza ekki baanas koyibeyna, Gasooykka kase Marqqossay isttafe shaaketidi Phimifilyya gizasoon guye attidi isttara oososu sinththe kezoontta aggida gishaskko.
Dar lui Pavel nu i s-a părut o idee bună să ia cu ei pe cineva care se retrăsese de la ei în Pamfilia și care nu a mers cu ei să facă lucrarea.
39 Histtin daroo palamay istta giidon medhdhetida gish ba garssan shaakketi wodhdhida, Hessa gish Barinabassay Marqqossa ekkidi markkaben gellidi Qophiroose bides.
Atunci cearta a devenit atât de aprinsă, încât s-au despărțit unul de altul. Barnaba l-a luat pe Marcu cu el și a plecat în Cipru,
40 Phawulossay qass Siillase doorides. Ammanizayitikka phawulossa Goda adho kiyatethas hadara immidape guye izi isttafe shaaketidi biides.
dar Pavel l-a ales pe Sila și a plecat, fiind încredințat de frați harului lui Dumnezeu.
41 Amanizayta minththethishe Sooriyaranne Kilqqiyara adhdhi bidees.
A străbătut Siria și Cilicia, întărind adunările.
