Kitetidayta Ootho 13
1 Anxxokiyan diza wossa keeththan nabetine asttamareti deetes. Heyitika Barinabassane Negeere geetettiza simmoonara qarrena dere ass lukiyosara herodossara isfe diccida minaherane sawulera wuri isfe deetes.
În adunarea care era în Antiohia erau niște prooroci și învățători: Barnaba, Simeon, care se numea Niger, Lucius din Cirene, Manaen, fratele adoptiv al tetrarhului Irod, și Saul.
2 Heyiti wuri Godas goyinshshene xoommishe dishin xiillo ayanay “barinabassane sawule ta istta xeeyigida ooththos taas shaaki kessite” gides.
În timp ce slujeau Domnului și posteau, Duhul Sfânt a zis: “Separă-i pe Barnaba și pe Saul pentru mine, pentru lucrarea la care i-am chemat”.
3 Isttikka xoomii wossidi ba kushshe istta bolla wooththidape guye moyizzida.
Apoi, după ce au postit și s-au rugat și și-au pus mâinile peste ei, i-au trimis.
4 Barinabassayne sawuley xiillo ayana kiitan dugge seleewuqiya wodhdhida, hepeeka markkaben geellidi qophphirose bida.
Astfel, fiind trimiși de Duhul Sfânt, s-au coborât la Seleucia. De acolo au navigat spre Cipru.
5 Silmmana gizasso gakkidi ayhudista wossa keethatan xoossa qaala sabbakida, marqqosa geetettiza Yanssayka isttara biidi istta maddides.
Când au ajuns la Salamina, au vestit cuvântul lui Dumnezeu în sinagogile evreiești. L-au avut și pe Ioan ca însoțitor.
6 Haruro biita qophphirosse ha gaxxape heni gaxxa gakkanaas kanththi kezidi phaafo gizasso gakkishin issi ayhude asashin marone wordo nabe Bariyesussa geetettiza ass demmida.
După ce au străbătut insula până la Pafos, au găsit un vrăjitor, un fals profet, un iudeu care se numea Bar Isus,
7 Izikka issi sarigoosa phawulossa geetettiza wozanama dere ayisizzadeera isfe dees. Ha dere ayssizza addezi Xoossa qaala siiyana koydi Barinabassane Sawule xeeyigisiidees.
care se afla cu proconsulul Sergius Paulus, un om înțelegător. Acesta i-a chemat pe Barnaba și pe Saul și a căutat să audă cuvântul lui Dumnezeu.
8 Marozi Elliimassay ba sunththa birshechcha mala dere ayisizzayssi ammanontta mala dhubanas kooyidi isttara eqqetidees.
Dar vrăjitorul Elymas (căci așa se numește el după interpretare) s-a împotrivit lor, căutând să-l întoarcă pe proconsul de la credință.
9 Phawulossa geetetida sawuley Xiillo Ayanay izan kumini maroza tishshi histti xeellidi
Dar Saul, care se mai numește și Pavel, plin de Duhul Sfânt, și-a fixat ochii asupra lui
10 “Neeno xiillootethas wursioos morkkeezo! geneyinne iitateeththi nenani kumiidayso haysso dabbuloossa noo! Goda suure ogge geelaseththafe shemipikii?
și a zis: “Fiu al diavolului, plin de toată înșelăciunea și de toată viclenia, vrăjmaș al oricărei dreptăți, nu vei înceta să pervertești căile drepte ale Domnului?
11 Hekko ha7i Goda kushshey ne bolla dees. Ne qooqana, hannife guye awa poo7o issinokka beeyakka” gidees. Herakka sharumayne dhumay iza bolla wodhdhidees. Kushshe oykki bena kaallethanade koshshu hene hane gidees.
Acum, iată, mâna Domnului este asupra ta și vei fi orb, fără să vezi soarele pentru o vreme!” Imediat, o ceață și întunericul au căzut peste el. A umblat de colo-colo căutând pe cineva care să-l ducă de mână.
12 Deere aysizaysi ha hanida yooza beeyidi goda gish siyida timmiriteni malaleetidi ammanidees.
Atunci proconsulul, când a văzut ce se întâmplase, a crezut, fiind uimit de învățătura Domnului.
13 Phawulossayne izara dizaytti Phahaaththaupe denddiidi Phinihaaththailiya geetettizasoon diza Phergen geetettizasoo markaben geli bida, Yanissay isttafe shaaketidi guye Yerusalame simmides
Pavel și ceata lui au pornit din Pafos și au ajuns la Perga, în Pamfilia. Ioan s-a despărțit de ei și s-a întors la Ierusalim.
14 Istt gidikko Phargefe danddi Phisiidiya gidooni diza gede Anxxokiya bida, Sambbata gallas Ayhudata wossa keethi geeli uttida.
Dar ei, trecând de la Perga, au ajuns la Antiohia Pisidiei. Au intrat în sinagogă în ziua de Sabat și au șezut jos.
15 Musse woga maxxahaaththaatine nabeta maxxahaaththaati nabbabeetidape guye Ayhudista wossa keeththa halaqqati “nu ishaato intes hayssa asa zoorana qaalay diikko has7aite” giidi isttakko assi yediida.
După citirea Legii și a profeților, conducătorii sinagogii au trimis la ei, spunându-le: “Fraților, dacă aveți vreun cuvânt de îndemn pentru popor, vorbiți.”
16 Phawulossaykka deenddi eqqidi ba kushshera malattidi hizzgides “inteeno Isra7ele asato qasseka inteno xoossas babbizza Isra7ele dere ass gidontayto siiyite.
Pavel s-a ridicat în picioare și, făcând semn cu mâna, a zis: “Bărbați israeliți și voi, cei ce vă temeți de Dumnezeu, ascultați.
17 Ha Isra7eele dere Xoossi kasse nu aawatta doorides, Istti gibixxe biittan dishshin istta dhoqqu dhoqqu histtidees. Be wolliqamaq qessera heepe istta kesiides.
Dumnezeul acestui popor i-a ales pe părinții noștri și a înălțat poporul când a rămas ca străin în țara Egiptului și, cu brațul ridicat, l-a scos din ea.
18 Oyddu taammu laythth kumeth istta bazzo biitan danddaides.
Pe o perioadă de aproximativ patruzeci de ani i-a suportat în pustiu.
19 kanane biittan dizayita lappun kawoota dhayissidi istta biitta ba deretas ista gade histti latissiides.
După ce a distrus șapte națiuni în țara Canaanului, le-a dat țara lor ca moștenire timp de aproximativ patru sute cincizeci de ani.
20 Hess wuri poletiday oyddu xeistane ichchachu taammu layththata garsana. Hessafe guye nabe Samela wode gakkanaas istta pirdiza dannata immides.
După aceste lucruri, le-a dat judecători până la profetul Samuel.
21 Hessafe guye derey ba bolla kawoo kawoothana mala Samela wossides, Xoossikka Biiname baggafe Qisse na Sa7olle isttas immides. Izika istta oyddu tammu laythth hariidees.
După aceea au cerut un rege, și Dumnezeu le-a dat pe Saul, fiul lui Chiș, un bărbat din tribul lui Beniamin, timp de patruzeci de ani.
22 Sa7olle sharidape guye dawute kawooththidees, Iza gish “Ta wozinna mala haniizadene ta kooyidayssa wursi oththiza Iseeyee na dawite ta demmadis” giidi Dawite gish Xoos markkatidees.
După ce l-a înlăturat, l-a ridicat ca rege al lor pe David, căruia i-a și mărturisit: “Am găsit pe David, fiul lui Isai, un om după inima mea, care va face toată voia mea.
23 Xoossikka ba caaqoo qaaladan ha addeeza zeereththafe ass ashshizade Yesussa isiraeles ehidees.
Din urmașul acestui om, Dumnezeu a adus mântuirea lui Israel, conform promisiunii sale,
24 Yesussay yanape kase Yanssay Isiraele derey wuri marootethan geelidi xamaqqistana mala sabbakkidees.
înainte de venirea sa, când Ioan a predicat pentru prima dată lui Israel botezul pocăinței.
25 Yanssay ba kittetidayssa pollo bolla dishe “ta intees oonna milatazzina? ta kittetidayssa gidikke haray attoshin ta izas too caamma kire birshanas besoonttadey taape guyera yana” giides.
Pe când Ioan își împlinea cursul, a zis: “Ce credeți că sunt eu? Eu nu sunt el. Dar iată că vine după mine unul, ale cărui sandale nu sunt vrednic să le dezleg'.
26 Inteno Abirame zeerethafe yeeletida nu ishato; qasseka inte giidoonkka xoossas babbizayti wuri hayisi atooteetha kiitay kittetiday nus wursotaskko.
“Fraților, copii din neamul lui Avraam, și cei din voi care vă temeți de Dumnezeu, cuvântul acestei mântuiri a fost trimis la voi.
27 Yerusalame asatine istta hallaqati Yesussa erribeytena. Gido attin isti iza bolla pirdida; hessanikka sambbatan sambbatan nabbabetiza kasse nabeta qaalay iza bolla pooletidees.
Căci cei care locuiesc în Ierusalim și conducătorii lor, pentru că nu l-au cunoscut, nici glasurile profeților care se citesc în fiecare Sabat, le-au împlinit condamnându-l.
28 Iza hayqqoos gaththiza issi gasokka isti demoontta agiikokka Philaxoossay iza bolla hayqqo pirda pirdana mala wossida.
Deși nu au găsit nici un motiv de moarte, i-au cerut totuși lui Pilat să-L omoare.
29 Iza gish xafeetidayssa isti wursi poolidape guye iza kaqqetida miiththa bollafe gaden woththidi duhaaththaon moogiida.
După ce au împlinit tot ce era scris despre el, l-au dat jos de pe lemn și l-au pus într-un mormânt.
30 Gido attin Xoossi iza hayqqoppe denththides.
Dar Dumnezeu l-a înviat din morți,
31 Gallilape Yerusalame gakkanaas benara dizayitas daroo wode beettides; heeytikka ha7i iza gish deretas markkata.
și a fost văzut timp de multe zile de cei care au urcat cu el din Galileea la Ierusalim, care sunt martorii lui în fața poporului.
32 Nukka kasse Xoossi nu aawatas caqqida mishirachcho qaala intes sabbakkos.
Noi vă aducem vestea cea bună a promisiunii făcute părinților,
33 Yesussa kitidi isttas caqqida qaala nus; istta nayitas poolides, Hessika mazumure maxxafan namm7anththo shemppon “ne ta na; ta nena hach yeladiis” geeteti xafeetides.
că Dumnezeu a împlinit-o pentru noi, copiii lor, prin faptul că l-a înviat pe Isus. După cum este scris și în al doilea psalm, “Tu ești Fiul meu. Astăzi am devenit tatăl tău”.
34 Qasseeka izi wooqqontayssanne Xoossi iza hayqqooppe denththidayssa shaakki erana mala “anjjetidayssane ammanetida Dawutte anjjoo ta intes immana” gides.
“Despre faptul că l-a înviat din morți, ca să nu se mai întoarcă la stricăciune, așa a vorbit: 'Vă voi da binecuvântările sfinte și sigure ale lui David'.
35 Hessa gish harasonkka “ne geshshay hayqqi wooqana mala ne kooyaka” gees.
De aceea spune și într-un alt psalm: “Nu vei îngădui ca Sfântul Tău să vadă putrezirea”.
36 Dawitey ba woden Xoossa sheene mala ooththidape guye hayqidees, kase ba aawatara mogeetiini iza ashshoy wooqqidees.
Căci David, după ce a slujit în neamul său sfatul lui Dumnezeu, a adormit, a fost culcat cu părinții săi și a văzut putrezirea.
37 Xoossi iza hayqqoope denththidadeey izi gidikko wooqibeyna.
Dar cel pe care l-a înviat Dumnezeu nu a văzut putrezirea.
38 Hessa gish ta ishshato nagaras marooteethi bettizay Yesussa baggara gididayss intes sabbaketidayssa errite.
Să știți, deci, fraților, că prin acest om vi se vestește iertarea păcatelor;
39 Iza ammanizadeey wuri kase musse woga baggara deemmontta xiillotethth deemmana.
și prin el oricine crede este îndreptățit de toate lucrurile de care nu ați putut fi îndreptățiți prin Legea lui Moise.
40 Hessa gish kasse nabeeti “inteeno qidhdhiizayto xeellite, malalletiitenne, dhayite, intes oonikka yootin ammananas inteena metiza miishshi ta inte woden ooththana” gida qaalay inte bolla gakkontta mala naggeetite.
Feriți-vă, deci, ca să nu vină peste voi ceea ce s-a spus în profeți:
“Iată, batjocoritorilor! Minunează-te și pieri, Căci Eu fac o lucrare în zilele voastre, o lucrare pe care nu o veți crede în nici un fel, dacă cineva v-o declară.””
42 Phawulossayne Barinabassay Ayhudata wossa keethafe kezzishin asay istta ha istti yootida qaala kaalliza sambbata gallas zaari yootana mala wossides.
Iudeii au ieșit din sinagogă, și neamurile au cerut să li se vestească aceste cuvinte în Sabatul următor.
43 Shiiqooy lalletidappe guye daroo Ayhudatine Ayhudata ammanon geelidi Xoosu goyniza asati phawuloossane Barinabassa kaallida. Phawulossanitkka istta qoofisishe istti Xoossa keyatethan minni deyana mala zoorida.
După ce s-a despărțit sinagoga, mulți dintre iudei și dintre prozeliții evlavioși au urmat pe Pavel și pe Barnaba, care, vorbindu-le, îi îndemnau să continue în harul lui Dumnezeu.
44 Kaalliza sambbata gallas kaatama asape guththati xalala attin dariza baggay wuri Goda qaala siiyana shiiqides.
În sâmbăta următoare, aproape toată cetatea s-a adunat să asculte cuvântul lui Dumnezeu.
45 Ayhudatikka daroo dere beeyidi qanateetethan kuumida. Phawuloossa hasa7a eqqeetishe iza cayiida.
Dar iudeii, văzând mulțimea, s-au umplut de gelozie, au contrazis cele spuse de Pavel și au hulit.
46 Phawuloossayne Barinabassay babbontta xalateththan “Xoossa qaalay kooyiro intes hasa7istanas beeses. Shin inte qaala leqqidista. Intes merina deyooy beesonttayssa interkka inte bolla piriddida gish hai nuni gede ayhude gidoontta deretakko baana koyees. Qassekka Goday nuna “ass attiza ogge biitta gaxxa gaththana mala ta nena Ayhuda gidonta deretas poo7o histta kittadis gi azazides” gida. (aiōnios g166)
Pavel și Barnaba au luat cuvântul cu îndrăzneală și au zis: “Trebuia să vă fie vestit mai întâi cuvântul lui Dumnezeu. Întrucât, într-adevăr, îl respingeți de la voi înșivă și vă judecați nevrednici de viața veșnică, iată că ne întoarcem la neamuri. (aiōnios g166)
Căci așa ne-a poruncit Domnul, zicând: , “Te-am pus ca lumină pentru neamuri, ca să aduci mântuirea până la marginile pământului.”
48 Ayhude gidoontta derey hassa siyidi daroo uhaaththaaetides. Goda qaalaskka boncho immidees. Medhdhina deyoos gigetida derey wuri ammanides. (aiōnios g166)
Neamurile, auzind acestea, s-au bucurat și au slăvit cuvântul lui Dumnezeu. Toți cei care erau rânduiți pentru viața veșnică au crezut. (aiōnios g166)
49 Goda qaalay heran diza dere wursoso gakidees.
Cuvântul Domnului s-a răspândit în toată regiunea.
50 Ayhudati qass ayana hanoon kassepe miinnizayitane duussan bonchetida maccashshata hessathoka kaataman diza gita asata denththethiidi Phawulosa bollane Barinabassa bolla godetethi denththidi ba derepe kessi goddida.
Dar iudeii au stârnit pe femeile evlavioase și de seamă și pe căpeteniile cetății și au stârnit o persecuție împotriva lui Pavel și a lui Barnaba și i-au aruncat afară din hotarele lor.
51 Phawulossayne Barinabassay ba baggara asay istta ixxidayssa beessanas ba too bolla diza guduula ba toope piitidi Iqooniyo gizaso bida.
Dar ei și-au scuturat praful de pe picioare împotriva lor și au venit la Iconia.
52 Ammaniizayti uhaaththaayssanine xiillo ayanan kuumida.
Ucenicii au fost plini de bucurie și de Duhul Sfânt.
