Kitetidayta Ootho 12
1 He wode kawoo Herdossay issi issi ammaniza asa goddi goddi metoththides.
În vremea aceea, regele Irod și-a întins mâinile ca să asuprească pe unii din adunare.
2 Yanssa ishsha Yaqoobe mashshan shuukissi wodhisides.
Și a ucis cu sabia pe Iacov, fratele lui Ioan.
3 Izika hessa ooththidayss Ayhudata uhaaththaayisiidayssa beeyiddi Phixiroossakka oythisidees. Hesikka haniday Ayhudataas ukeeththa ba77alle geetettiza ba77alle galassa.
Când a văzut că aceasta a fost pe placul iudeilor, s-a apucat să prindă și pe Petru. Acest lucru se întâmpla în zilele azimilor.
4 Phixirossaka qasho keeth gellithidape guye oyddu oydu olla asati taran taran nagana mala gigetiida olla asatas immides. Izi hessaththo ooththiday fazziga ba77alley adhdhida mala kessiidi derey pirdana mala shishshanasa.
După ce l-a arestat, l-a băgat în închisoare și l-a predat la patru escadroane de câte patru soldați fiecare, ca să-l păzească, cu intenția de a-l scoate în fața poporului după Paști.
5 Hessa gish Phixiroossay qachcho keeththan yegeetidees. Gido atin wossa keeththa asay izas kehi miino wossa wossidees.
Petru era deci ținut în închisoare, dar adunarea se ruga neîncetat lui Dumnezeu pentru el.
6 Herodosay Phixiroossa dereza sinthth shishshana qoopi uttidishshin he qaama gidoththo namm7u sanththalatan qachchetidi namm7u wotadarata giidoon ziniides. Qacho keeththa nagizayti keeththa pengge bolla eqqi naagishin;
În noaptea în care Irod era pe cale să-l scoată afară, Petru dormea între doi soldați, legat cu două lanțuri. Gărzile din fața ușii păzeau închisoarea.
7 Goda kitanchay qoopontta dinggatte betides. Istti diza kihaaththailen poo7oy poo7idees. kitanchaykka Phixiroossa mile bochchi begoththidi “Ellela deendda” giides. Herakka sanththalatay iza kushshepe gadeen wodhides.
Și iată că un înger al Domnului stătea lângă el, și o lumină strălucea în chilie. L-a lovit pe Petru peste o parte și l-a trezit, spunându-i: “Ridică-te repede!”. Lanțurile i-au căzut de pe mâini.
8 Kitanchay iza “Ne mayoo mayya caamakka aththa” giin Phixiroossaykka azazetida mala ooththides. Qasseka kitanchay “Ne gabe mayada tana kaalla” gides.
Îngerul i-a spus: “Îmbracă-te și pune-ți sandalele”. Așa a făcut el. El i-a spus: “Pune-ți mantia și urmează-mă”.
9 Phixiroossayka qachcho keethafe iza kaalli keezidees. Gido attin izas agumo beeyza millatides attin kitanchazi ooththizayisi tummu gidida erribeyna.
Și el a ieșit și l-a urmat. El nu știa că ceea ce făcea îngerul era real, ci credea că a văzut o viziune.
10 koyro zabeistapene namm7anththo zabeistape adhdhidi gede kaatama keesiza ogge bolla diza birata peenggekoo gakkida. Peenggeykka berkka dooyetti wodhdhides istti kezi bida. Istt qeeri looqqa ogge dizaro adhdhida mala kitanchay izape shaaketidees.
După ce au trecut de prima și de a doua gardă, au ajuns la poarta de fier care duce în cetate, care li s-a deschis singură. Au ieșit și au coborât pe o stradă, și imediat îngerul s-a îndepărtat de el.
11 Phixiroossas kaahay simmishshin “Goday ba kitancha kiittidi iza herodossa kushepene ayhudat ta bolla qoopida wursiofe tana keessidayssa ta ha7i tummape erradis” gidees.
După ce și-a revenit, Petru a zis: “Acum știu cu adevărat că Domnul a trimis pe îngerul Său și m-a izbăvit din mâna lui Irod și de tot ce aștepta poporul iudeu.”
12 Hessa akeekki erridape guye daroo asay issi bolla shiqeetiddi wossiza Marqqoosa geetettiza Yanssa ayoo Maramiso bidees.
Gândindu-se la aceasta, a venit la casa Mariei, mama lui Ioan, zis Marcu, unde erau mulți adunați și se rugau.
13 Izi he biidi kare peengge qooxiin issi Rooda geetettiza garadeya kare oonni qooxiizakone erranas kare dooyana baddus.
Când Petru a bătut la ușa porții, o slujnică pe nume Rodica a venit să răspundă.
14 Qaalay Phixiroossayssa gididayssa errada keeza uhaaththaa7etida gish kare dooyontta wooththan guye simmada “Phixiroossay Karen pengge bolla eqqidees” gadus.
Când a recunoscut vocea lui Petru, nu a deschis poarta de bucurie, ci a alergat înăuntru și a anunțat că Petru stătea în fața porții.
15 Assaykka izoo “Hanne gooyazzi!” gida, Iza qass zaara zaara isttas yootin “Histtikoo hess iza naagiza kitancha gidontta aggena” gida.
Ei i-au zis: “Ești nebună!” Dar ea insista că așa este. Ei au spus: “Este îngerul lui.”
16 Phixiroossay qass peengge qoththu gujjides. Isttika peengge dooyidi iza beeyida mala malaletida.
Dar Petru a continuat să bată la ușă. După ce au deschis, l-au văzut și au rămas uimiți.
17 Izikka istti co7u gana mala ba kushshen malatti beesidi Goday iza qachchosoope wostti keesidakonne loo7ethi yootides. “hayssa wursii Yaqoobesine hankko ammanizaytas yootitte” gides. Hessapekka gede haraso bidees.
Dar el, făcându-le semn cu mâna să tacă, le-a povestit cum l-a scos Domnul din închisoare. Și a zis: “Spuneți aceste lucruri lui Iacov și fraților”. Apoi a plecat și s-a dus în alt loc.
18 Woonttetha gallas woonttara wotadaratti “Phixiroossay waniddee?” gishshe ba garssan shirotida.
Și cum s-a făcut ziuă, nu mică era agitația printre ostași despre ce se întâmplase cu Petru.
19 Herdossay Pixirossa ass yeedi koyisid izi dhayida gish nagizayta loo7ethi oychchidape guye istta wodhdhana mala azazidees. Hessafe guye Herdossay Yuodapee duge Qissariya wodhdhidi hen uttidees.
După ce Irod l-a căutat și nu l-a găsit, a cercetat gărzile, apoi a poruncit să fie omorât. S-a coborât din Iudeea în Cezareea și a rămas acolo.
20 Herdossayka Xirosa asarane Siidoona asara ooshsha. He dere asay kaath demmizay Herodossa derepe gidida gish he dere kawoo xelizade Bilasxoossappe maado qaala deemmida mala issi bolla Herdossara iginththana giidi oychchida.
Irod era foarte mânios pe poporul din Tir și din Sidon. Aceștia au venit de comun acord la el și, făcându-l prieten pe Blastus, ajutorul personal al regelui, i-au cerut pace, pentru că țara lor depindea de țara regelui pentru hrană.
21 Gigana bareetida gallas Herdossay kawotetha mayoo mayidi kawotetha algan uttidi deeras haasa7ides.
În ziua stabilită, Irod s-a îmbrăcat în haine regale, s-a așezat pe tron și le-a ținut un discurs.
22 Derezikka “hayisi xoossa qaalape attin asa qaala gideena” gi waassides. Herdossaykka
Poporul a strigat: “Vocea unui zeu, și nu a unui om!”
23 Xoossas boncho immontta aggida gish goda kitanchay herakka herodossa shoci yeggiin guxxuni hayqqidees.
Imediat, un înger al Domnului l-a lovit, pentru că nu i-a dat slavă lui Dumnezeu. Apoi a fost mâncat de viermi și a murit.
24 Xoossa qaalay gidikoo diccidi aakki aakki bidees.
Dar cuvântul lui Dumnezeu creștea și se înmulțea.
25 Barinabassayne Sawuley ba ekki bida kiita pollidi Yerusalame simmidi Marqqossa geetetiz yanssaka benara ekki simmida.
Barnaba și Saul s-au întors la Ierusalim, după ce și-au împlinit slujba, luând cu ei și pe Ioan, numit Marcu.
