< Romains 11 >

1 Je dis donc: Est-ce que Dieu a rejeté son peuple? Non, sans doute; car moi-même je suis Israélite, de la race d’Abraham, de la tribu du Benjamin;
Întreb atunci: A respins Dumnezeu pe poporul Său? Fie ca niciodată să nu fie așa! Căci și eu sunt israelit, descendent al lui Avraam, din seminția lui Beniamin.
2 Dieu n’a point rejeté son peuple qu’il a connu dans sa prescience. Ne savez-vous pas ce que l’Ecriture dit d’Elie, comment il interpelle Dieu contre Israël, disant:
Dumnezeu nu și-a respins poporul său, pe care l-a cunoscut dinainte. Sau nu știți ce spune Scriptura despre Ilie? Cum îl imploră el pe Dumnezeu împotriva lui Israel:
3 Seigneur, ils ont tué vos prophètes, démoli vos autels; et moi, je suis resté seul, et ils recherchent mon âme?
“Doamne, ei au ucis pe profeții Tăi. Au dărâmat altarele Tale. Eu am rămas singur, iar ei îmi caută viața”.
4 Mais que lui dit la réponse divine? Je me suis réservé sept mille hommes qui n’ont point fléchi le genou devant Baal.
Dar cum îi răspunde Dumnezeu? “Mi-am rezervat șapte mii de oameni care nu și-au plecat genunchiul în fața lui Baal.”
5 De même donc, en ce temps aussi, un reste a été sauvé, selon l’élection de la grâce.
Tot așa, și în acest timp prezent există o rămășiță, potrivit alegerii harului.
6 Mais si c’est par la grâce, ce n’est donc point par les œuvres; autrement la grâce ne serait plus grâce.
Și dacă este prin har, atunci nu mai este prin fapte; altfel, harul nu mai este har. Dar dacă este din fapte, nu mai este har; altfel fapta nu mai este faptă.
7 Qu’est-il donc arrivé? Ce que cherchait Israël, il ne l’a pas trouvé; mais ceux qui ont été choisis l’ont trouvé; les autres ont été aveuglés,
Și atunci, ce se întâmplă? Ceea ce caută Israel, nu a obținut, ci au obținut-o cei aleși, iar ceilalți s-au împietrit.
8 Selon qu’il est écrit: Dieu leur a donné jusqu’à ce jour un esprit de torpeur; des yeux pour ne point voir, et des oreilles pour ne point entendre.
După cum este scris: “Dumnezeu le-a dat un duh de stupoare, ochi ca să nu vadă și urechi ca să nu audă, până în ziua de azi”.
9 David dit encore: Que leur table devienne pour eux lacet, piège, scandale et rétribution.
David spune, “Masa lor să se facă o cursă, o capcană, o piatră de poticnire și o pedeapsă pentru ei.
10 Que leurs yeux s’obscurcissent pour qu’ils ne voient point, et faites que leur dos soit toujours courbé.
Să li se întunece ochii, ca să nu vadă. Întotdeauna țineți-le spatele îndoit.”
11 Je dis donc: Ont-ils trébuché de telle sorte qu’ils soient tombés? Point du tout. Mais par leur péché, le salut est venu aux gentils qui devaient ainsi leur donner de l’émulation.
Întreb, deci, dacă s-au împiedicat ca să cadă? Să nu se întâmple niciodată! Dar, prin căderea lor, mântuirea a ajuns la neamuri, ca să le provoace gelozia.
12 Que si leur péché est la richesse du monde, et leur diminution, la richesse des gentils; combien plus encore leur plénitude?
Or, dacă căderea lor este bogăția lumii și pierderea lor este bogăția neamurilor, cu cât mai mult plinătatea lor!
13 Car je le dis à vous, gentils: Tant que je serai apôtre des gentils, j’honorerai mon ministère,
Căci Eu vă vorbesc vouă, care sunteți neamuri. De vreme ce, fiind apostol al neamurilor, îmi slăvesc slujba,
14 M’efforçant d’exciter l’émulation de ceux de mon sang, et d’en sauver quelques-uns.
dacă, prin orice mijloc, pot să provoc la gelozie pe cei din carnea mea și să salvez pe unii dintre ei.
15 Car si leur perte est la réconciliation du monde, que sera leur rappel, sinon une résurrection?
Căci, dacă respingerea lor este împăcarea lumii, ce ar fi acceptarea lor, dacă nu viața din morți?
16 Que si les prémices sont saintes, la masse l’est aussi; et si la racine est sainte, les rameaux aussi.
Dacă cel dintâi fruct este sfânt, la fel este și masa. Dacă rădăcina este sfântă, și ramurile sunt sfinte.
17 Si donc quelques-uns des rameaux ont été rompus, et si toi, qui n’étais qu’un olivier sauvage, tu as été enté en eux et fait participant de la racine et de la graisse de l’olivier,
Dar dacă unele dintre ramuri au fost rupte, iar tu, fiind un măslin sălbatic, ai fost altoit printre ele și ai devenit părtaș cu ele la rădăcina și la bogăția măslinului,
18 Ne te glorifie point aux dépens des rameaux. Que si tu te glorifies, sache que tu ne portes point la racine, mais que c’est la racine qui te porte.
nu te lăuda cu ramurile. Dar dacă te lauzi, adu-ți aminte că nu tu susții rădăcina, ci rădăcina te susține pe tine.
19 Tu diras, sans doute: Les rameaux ont été brisés pour que je fusse enté.
Veți spune atunci: “Ramurile au fost rupte, ca să fiu altoit eu”.
20 Fort bien. C’est à cause de leur incrédulité qu’ils ont été rompus. Pour toi, tu demeures ferme par ta foi, ne cherche pas à t’élever, mais crains.
Adevărat; prin necredința lor au fost rupte, iar voi stați în picioare prin credința voastră. Nu fiți îngâmfați, ci temători;
21 Car si Dieu n’a pas épargné les rameaux naturels, il pourra bien ne pas t’épargner toi-même.
căci dacă Dumnezeu nu a cruțat ramurile naturale, nici pe voi nu vă va cruța.
22 Vois donc la bonté et la sévérité de Dieu: sa sévérité envers ceux qui sont tombés, et sa bonté envers toi, si toutefois tu demeures ferme dans cette bonté; autrement tu seras aussi retranché.
Vedeți, așadar, bunătatea și severitatea lui Dumnezeu. Față de cei care au căzut, severitate; dar față de voi, bunătate, dacă rămâneți în bunătatea lui; altfel, și voi veți fi stârpiți.
23 Mais eux-mêmes, s’ils ne demeurent point dans l’incrédulité, seront entés; car Dieu est puissant pour les enter de nouveau.
Și ei, dacă nu vor continua în necredința lor, vor fi altoiți, căci Dumnezeu este în stare să-i altoiască din nou.
24 En effet, si tu as été coupé de l’olivier sauvage, ta tige naturelle, et enté contre nature sur l’olivier franc, à combien plus forte raison, ceux qui sont les rameaux naturels seront-ils entés sur leur propre olivier?
Căci dacă voi ați fost tăiați din ceea ce este prin natură un măslin sălbatic și ați fost altoiți, contrar naturii, într-un măslin bun, cu cât mai mult aceștia, care sunt ramurile naturale, vor fi altoiți în propriul lor măslin?
25 Car je ne veux pas, mes frères, que vous ignoriez ce mystère ( afin que vous ne soyez pas sages à vos propres yeux), qu’une partie d’Israël est tombée dans l’aveuglement, jusqu’à ce que la plénitude des gentils soit entrée;
Căci nu voiesc, fraților, să nu cunoașteți taina aceasta, ca să nu fiți înțelepți în închipuirile voastre: că Israel a suferit o împietrire parțială, până ce va veni plinătatea neamurilor,
26 Et qu’ainsi tout Israël soit sauvé, selon qu’il est écrit: Il viendra de Sion celui qui doit délivrer, et qui doit bannir l’impiété de Jacob.
și tot Israelul va fi mântuit. Așa cum este scris, “Din Sion va ieși Eliberatorul, și va îndepărta nelegiuirea din Iacov.
27 Et ce sera là mon alliance avec eux quand j’aurai effacé leurs péchés.
Acesta este legământul Meu cu ei, când le voi șterge păcatele.”
28 Il est vrai que, selon l’Evangile, ils sont ennemis à cause de vous; mais, selon l’élection, ils sont très aimés à cause de leurs pères.
În ceea ce privește Buna Vestire, ei sunt vrăjmași din pricina voastră. Dar în ceea ce privește alegerea, ei sunt iubiți din cauza părinților.
29 Parce que les dons et la vocation de Dieu sont sans repentir.
Căci darurile și chemarea lui Dumnezeu sunt irevocabile.
30 Comme donc autrefois vous-mêmes n’avez pas cru à Dieu, et que maintenant vous avez obtenu miséricorde à cause de leur incrédulité
Căci, după cum voi, în trecut, ați fost neascultători față de Dumnezeu, dar acum ați obținut îndurare prin neascultarea lor,
31 Ainsi eux maintenant n’ont pas cru, pour que miséricorde vous fût faite, et qu’à leur tour ils obtiennent miséricorde.
tot așa și aceștia au fost neascultători, pentru ca, prin îndurarea arătată vouă, să obțină și ei îndurare.
32 Car Dieu a renfermé tout dans l’incrédulité, pour faire miséricorde à tous. (eleēsē g1653)
Căci Dumnezeu i-a legat pe toți de neascultare, ca să aibă milă de toți. (eleēsē g1653)
33 Ô profondeur des trésors de la sagesse et de la science de Dieu! Que ses jugements sont incompréhensibles et ses voies impénétrables!
O, adâncul bogăției înțelepciunii și a cunoștinței lui Dumnezeu! Cât de nepătrunse sunt judecățile Lui și cât de neîntrecute sunt căile Lui, care nu pot fi trasate!
34 Car qui a connu la pensée du Seigneur? ou qui a été son conseiller?
Căci cine a cunoscut gândul Domnului? Sau cine a fost consilierul lui?”
35 Ou qui, le premier, lui a donné, et sera rétribué?
“Sau cine i-a dat mai întâi, și i se va restitui din nou?”
36 Puisque c’est de lui, et par lui, et en lui, que sont toutes choses; à lui la gloire dans les siècles. Amen. (aiōn g165)
Căci din El, prin El și pentru El sunt toate lucrurile. A lui să fie gloria în veci! Amin. (aiōn g165)

< Romains 11 >