Psaumes 147
1 Alléluia.
Lăudați pe DOMNUL, pentru că este bine a cânta laude Dumnezeului nostru, pentru că este plăcut; și lauda este cuvenită.
2 Bâtissant Jérusalem, le Seigneur rassemblera les dispersions d’Israël.
DOMNUL zidește Ierusalimul, adună pe proscrișii lui Israel.
3 C’est lui qui guérit ceux qui ont le cœur brisé, et qui bande leurs plaies.
El vindecă pe cei cu inima frântă și le leagă rănile.
4 Qui compte la multitude des étoiles, et à elles toutes donne des noms.
El socotește numărul stelelor, el le cheamă pe toate pe numele lor.
5 Grand est notre Dieu, et grande est sa force; et à sa sagesse il n’y a point de borne.
Mare este Domnul nostru și mare în putere, înțelegerea lui este infinită.
6 Le Seigneur prend sous sa protection les hommes doux; mais il humilie les pécheurs jusqu’à terre.
DOMNUL înalță pe cei umili, el aruncă pe cei stricați la pământ.
7 Entonnez au Seigneur une louange: chantez notre Dieu sur la harpe.
Cântați DOMNULUI cu mulțumire; cântați laudă pe harpă, Dumnezeului nostru,
8 C’est lui qui couvre le ciel de nuages, et prépare à la terre de la pluie. Qui produit sur les montagnes du foin, et de l’herbe à l’usage des hommes.
Care acoperă cerul cu nori, care pregătește ploaie pentru pământ, care face să crească iarbă pe munți.
9 Qui donne aux bêtes leur nourriture, et aux petits des corbeaux qui l’invoquent.
Dă vitei mâncarea ei și corbilor tineri care strigă.
10 Ce n’est pas dans la force du cheval qu’il mettra son désir, ni dans les jambes de l’homme qu’il se complaira.
El nu găsește plăcere în tăria calului, el nu are plăcere în picioarele unui om.
11 Le Seigneur a mis sa complaisance dans ceux qui le craignent, et dans ceux qui espèrent en sa miséricorde.
DOMNUL își găsește plăcerea în cei ce se tem de el, în cei ce speră în mila lui.
12 Jérusalem, loue le Seigneur: loue ton Dieu, ô Sion.
Laudă pe DOMNUL, Ierusalime; laudă pe Dumnezeul tău, Sioane.
13 Parce qu’il a affermi les serrures de tes portes: il a béni tes fils au milieu de toi.
Căci el a întărit zăvoarele porților tale; el a binecuvântat pe copiii tăi în mijlocul tău.
14 C’est lui qui a établi sur tes confins la paix, et qui te rassasie de moelle de froment.
El dă pace între granițele tale și te satură cu grăsimea grâului.
15 C’est lui qui envoie sa parole à la terre: avec vitesse court sa parole.
El trimite porunca lui pe pământ, cuvântul lui aleargă foarte repede.
16 C’est lui qui donne de la neige comme de la laine, répand le brouillard comme de la cendre.
El dă zăpadă ca lâna, el împrăștie bruma ca cenușa.
17 Il envoie sa glace comme des petits morceaux de pain: à la face de son froid qui tiendra?
El își aruncă gheața ca îmbucături, cine poate sta înaintea frigului său?
18 Il enverra sa parole, et il les fera fondre: son vent soufflera, et les eaux couleront.
El trimite cuvântul său și le topește, el face ca vânturile sale să sufle și apele curg.
19 C’est lui qui annonce sa parole à Jacob; ses justices et ses jugements à Israël.
El arată cuvântul său lui Iacob, statutele sale și judecățile sale lui Israel.
20 Il n’a pas fait ainsi pour toute nation: et ses jugements, il ne les leur a pas manifestés. Alléluia.
El nu s-a purtat astfel cu nicio națiune; iar judecățile sale, ei nu le-au cunoscut. Lăudați pe DOMNUL.
