< Proverbes 15 >
1 Une douce réponse brise la colère: une parole dure excite la fureur.
Un răspuns blând înlătură furia, dar cuvintele apăsătoare întărâtă mânia.
2 La langue des sages embellit la science; la bouche des insensés fait jaillir la folie.
Limba înțelepților folosește corect cunoașterea, dar gura proștilor revarsă nechibzuință.
3 En tout lieu, les yeux du Seigneur observent les bons et les méchants.
Ochii DOMNULUI sunt în fiecare loc, privind răul și binele.
4 La langue pacifique est un arbre de vie; mais celle qui est immodérée brisera l’esprit.
O limbă sănătoasă este un pom al vieții, dar perversitate în ea este o spărtură în duh.
5 L’insensé se moque de la discipline de son père; mais celui qui est docile aux réprimandes deviendra plus sage. Dans une abondante justice est une très grande vertu; mais les pensées des méchants seront déracinées.
Un nebun disprețuiește instruirea tatălui său, dar cel ce dă atenție mustrării este chibzuit.
6 La maison du juste est une grande force; et dans les fruits de l’impie il n’y a que trouble.
În casa celui drept este mult tezaur, dar în veniturile celui stricat este tulburare.
7 Les lèvres des sages répandront la science: le cœur des insensés sera tout à fait différent.
Buzele celor înțelepți răspândesc cunoaștere, dar inima proștilor nu face la fel.
8 Les victimes des impies sont abominables au Seigneur, les vœux des justes lui sont agréables.
Sacrificiul celor stricați este urâciune pentru DOMNUL, dar rugăciunea celor integri este desfătarea lui.
9 C’est une abomination pour le Seigneur, que la voie de l’impie: celui qui suit la justice est aimé de lui.
Calea celui stricat este urâciune pentru DOMNUL, dar el iubește pe cel ce urmează dreptatea.
10 La doctrine est odieuse à celui qui abandonne la voie de la vie; celui qui hait les réprimandes mourra.
Disciplinarea este apăsătoare pentru cel ce părăsește calea, iar cel ce urăște mustrarea va muri.
11 L’enfer et la perdition sont à nu devant le Seigneur; combien plus les cœurs des fils des hommes? (Sheol )
Iad și distrugere sunt înaintea DOMNULUI; cu cât mai mult sunt atunci inimile copiilor oamenilor. (Sheol )
12 L’homme pernicieux n’aime pas celui qui le reprend, et ne va pas vers les sages.
Un batjocoritor nu iubește pe cel care îl mustră, nici nu se va duce la cei înțelepți.
13 Un cœur joyeux rassérène le visage; par la tristesse de l’âme, l’esprit est abattu.
O inimă veselă face înfățișarea voioasă, dar prin întristarea inimii duhul este frânt.
14 Le cœur du sage cherche la doctrine; et la bouche des insensés se repaît d’ignorance.
Inima celui ce are înțelegere caută cunoaștere, dar gura proștilor se hrănește din nechibzuință.
15 Tous les jours du pauvre sont mauvais; l’âme tranquille est comme un continuel festin.
Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu o inimă veselă are un ospăț neîncetat.
16 Mieux vaut peu avec la crainte du Seigneur que des trésors grands et inépuisables.
Mai bine puțin, cu teamă de DOMNUL, decât mare tezaur cu tulburare.
17 Mieux vaut être convié à un repas d’herbes où règne la charité, qu’à manger avec de la haine un veau engraissé.
Mai bine o masă cu verdețuri unde este iubire, decât boul legat la iesle și ura cu el.
18 L’homme colère excite des querelles; celui qui est patient apaise celles qui étaient déjà suscitées.
Un om furios stârnește certuri, dar cel încet la mânie liniștește cearta.
19 Le chemin des paresseux est comme une haie d’épines; la voie des justes est sans pierre d’achoppement.
Calea leneșului este ca o îngrăditură de spini, dar calea celor drepți este netezită.
20 Un fils sage réjouit son père; et un homme insensé méprise sa mère.
Un fiu înțelept face veselie tatălui, dar un om prost disprețuiește pe mama sa.
21 La folie est joie pour l’insensé: et l’homme prudent dirige ses pas.
Nechibzuința este bucurie pentru cel lipsit de înțelepciune, dar un om al înțelegerii umblă cu integritate.
22 Les pensées se dissipent là où il n’y a point de conseil; mais où il y a plusieurs conseillers, elles s’affermissent.
Fără sfat, scopurile sunt dezamăgite, dar în mulțimea sfătuitorilor sunt ele întemeiate.
23 L’homme se réjouit de la sentence sortie de sa bouche; et la parole opportune est excellente.
Un om are bucurie prin răspunsul gurii sale; și ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!
24 Le sentier de la vie est au-dessus de l’homme instruit, afin qu’il se détourne de l’enfer le plus profond. (Sheol )
Pentru cel înțelept calea vieții este deasupra, ca el să se depărteze de iadul de dedesubt. (Sheol )
25 Le Seigneur démolira la maison des superbes; et il affermira les bornes du champ de la veuve,
DOMNUL va dărâma casa celui mândru, dar el va întemeia hotarul văduvei.
26 C’est l’abomination du Seigneur que les pensées mauvaises; mais la parole pure, très belle, sera affermie par lui.
Gândurile celor stricați sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cuvintele celor puri sunt cuvinte plăcute.
27 Celui-là trouble sa maison, qui court après l’avarice; mais celui qui hait les présents vivra. Par la miséricorde et par la foi se purifient les péchés; mais c’est par la crainte du Seigneur que chacun se détourne du mal.
Cel lacom de câștig își tulbură casa, dar cel ce urăște mitele, va trăi.
28 L’esprit du juste médite l’obéissance: la bouche des impies déborde en mauvais discours.
Inima celui drept studiază ca să răspundă, dar gura celor stricați revarsă lucruri rele.
29 Le Seigneur est loin des impies; et il exaucera les prières des justes.
DOMNUL este departe de cei stricați, dar el ascultă rugăciunea celor drepți.
30 La lumière des yeux réjouit l’âme; la bonne réputation engraisse les os.
Lumina ochilor bucură inima, și o veste bună îngrașă oasele.
31 L’oreille qui écoute les réprimandes de vie demeurera au milieu des sages.
Urechea care ascultă mustrarea vieții locuiește printre cei înțelepți.
32 Celui qui rejette la discipline méprise son âme: mais celui qui acquiesce aux réprimandes a du cœur.
Cel ce refuză instruirea își disprețuiește propriul său suflet, dar cel ce ascultă mustrarea obține înțelegere.
33 La crainte du Seigneur est une discipline de sagesse; et l’humilité précède la gloire.
Teama de DOMNUL este instruirea înțelepciunii, și înaintea onoarei este umilința.