< Malachie 1 >
1 Malheur accablant de la parole du Seigneur, adressée à Israël, par l’entremise de Malachie.
Povara cuvântului DOMNULUI către Israel prin Maleahi.
2 Je vous ai aimés, dit le Seigneur, et vous avez dit: En quoi nous avez-vous aimés? Est-ce qu’Esaü n’était pas frère de Jacob? dit le Seigneur, et j’ai aimé Jacob;
Te-am iubit, spune DOMNUL. Totuşi voi spuneţi: În ce ne-ai iubit? Nu era Esau fratele lui Iacob? spune DOMNUL; totuşi am iubit pe Iacob,
3 Mais j’ai haï Esaü; et j’ai fait de ses montagnes une solitude, et j’ai abandonné son héritage aux dragons du désert.
Şi pe Esau l-am urât şi munţii săi şi moştenirea sa le-am făcut pustii pentru dragonii pustiului.
4 Que si l’Idumée dit: Nous avons été détruits, mais revenant nous bâtirons ce qui a été détruit: voici ce que dit le Seigneur des armées: Ceux-ci bâtiront, et moi je détruirai; et ils seront appelés bornes d’impiété et peuple contre qui le Seigneur s’est irrité jusqu’à jamais.
Pentru că Edom spune: Suntem săraci dar ne vom întoarce şi vom zidi locurile pustiite; astfel spune DOMNUL oştirilor: Vor zidi, dar eu voi surpa; şi îi vor numi: Graniţa stricăciunii; şi: Poporul împotriva căruia DOMNUL are indignare pentru totdeauna.
5 Et vos yeux verront, et vous direz: Que le Seigneur soit magnifié par delà les limites d’Israël.
Şi ochii voştri vor vedea şi veţi spune: DOMNUL va fi preamărit de la graniţa lui Israel.
6 Un fils honore son père et un serviteur son maître; si donc moi, je suis votre père, où est mon honneur? et si moi, je suis votre Seigneur, où est la crainte de moi? dit le Seigneur des armées, à vous, ô prêtres, qui méprisez mon nom, et qui dites: En quoi avons-nous méprisé votre nom?
Un fiu onorează pe tatăl său şi un servitor pe stăpânul său. De aceea dacă eu sunt tată, unde este onoarea mea? Şi dacă sunt stăpân, unde este temerea de mine? vă spune DOMNUL oştirilor, preoţilor, care dispreţuiţi numele meu. Iar voi spuneţi: În ce am dispreţuit numele tău?
7 Vous offrez sur mon autel un pain souillé, et vous dites: En quoi vous avons-nous souillé? En ce que vous dites: La table du Seigneur est méprisée.
Voi aduceţi pâine întinată pe altarul meu şi spuneţi: În ce te-am întinat? În aceea că spuneţi: Masa DOMNULUI este de dispreţuit.
8 Si vous offrez un animal aveugle pour être immolé, n’est-ce pas un mal? et si vous en offrez un boiteux ou malade, n’est-ce pas un mal? offre-le à ton gouverneur pour voir s’il lui plaira, ou s’il accueillera ta face, dit le Seigneur des armées.
Şi dacă aduceţi pe cea oarbă ca sacrificiu, nu este rău? Şi dacă aduceţi pe cea şchioapă şi bolnavă, nu este rău? Adu-o acum guvernatorului tău; va fi el mulţumit de tine, sau te va primi el? spune DOMNUL oştirilor.
9 Et maintenant implorez la face du Seigneur, afin qu’il ait pitié de vous (car c’est par votre main que cela a été fait), pour voir si de quelque manière il accueillera vos faces, dit le Seigneur des armées.
Şi acum, vă rog, implorați-l pe Dumnezeu să ne arate bunătate; aceasta a fost prin mijloacele voastre; va lua el aminte la vreunul dintre voi? spune DOMNUL oştirilor.
10 Qui est celui parmi vous qui ferme les portes de mon temple, et qui allume le feu sur mon autel gratuitement? mon affection n’est pas en vous, dit le Seigneur des armées, et je ne recevrai pas de présent de votre main.
Cine, chiar dintre voi, ar închide uşile fără motiv? Şi nu aţi aprinde foc fără motiv pe altarul meu. Nu am plăcere în voi, spune DOMNUL oştirilor, nici nu voi primi un dar din mâna voastră.
11 Car, depuis le lever du soleil jusqu’à son coucher, grand est mon nom parmi les nations; et en tout lieu l’on sacrifie, et une oblation pure est offerte à mon nom, parce que grand est mon nom parmi les nations, dit le Seigneur des armées.
Căci, de la răsăritul soarelui chiar până la apusul lui, numele meu va fi mare între neamuri; şi în fiecare loc, tămâie va fi oferită numelui meu şi o ofrandă pură, pentru că numele meu va fi mare între păgâni, spune DOMNUL oştirilor.
12 Et vous l’avez souillé en ce que vous dites: La table du Seigneur est souillée; et ce qu’on pose dessus est méprisable, aussi bien que le feu qui le dévore.
Dar voi l-aţi pângărit, în aceea că spuneţi: Masa DOMNULUI este întinată; şi rodul ei, mâncarea ei este de dispreţuit.
13 Et vous avez dit: Voilà de notre travail, et vous avez soufflé dessus, dit le Seigneur des armées; et vous avez amené un animal boiteux et malade, fruit de vos rapines, et vous l’offrez en présent; est-ce que je le recevrai de votre main? dit le Seigneur.
Aţi spus de asemenea: Iată, ce obositor este! Şi aţi suflat dispreţuitor asupra ei, spune DOMNUL oştirilor; şi aţi adus ceea ce a fost sfâşiat şi pe cea şchioapă şi pe cea bolnavă; astfel aţi adus ofrandă, să o accept din mâna voastră? spune DOMNUL.
14 Maudit le fourbe qui a dans son troupeau un mâle, et qui faisant un vœu, immole un animal débile au Seigneur; parce que je suis le grand roi, dit le Seigneur des armées, et mon nom est terrible parmi les nations.
Dar blestemat [fie] înşelătorul, care are în turma lui o parte bărbătească şi face promisiune şi sacrifică Domnului un lucru corupt; fiindcă eu sunt un mare Împărat, spune DOMNUL oştirilor, şi numele meu este înspăimântător printre păgâni.