Proverbes 31
1 Discours au roi Lémuel. Maximes que lui enseigna sa mère.
Cuvintele împăratului Lemuel, profeția pe care mama lui l-a învățat.
2 Que te dirai-je, mon fils? que te dirai-je, fils de mes entrailles? que te dirai-je, fils qui as mes vœux?
Ce, fiul meu? Și ce, fiul pântecelui meu? Și ce, fiul promisiunilor mele?
3 Ne livre pas aux femmes ta vigueur, et ne suis pas la voie qui perd les rois!
Nu da vigoarea ta femeilor, nici căile tale aceleia ce distruge împărați.
4 Ce n'est pas aux rois, Lémuel, ce n'est pas aux rois de boire du vin, ni aux princes de boire de la cervoise;
Nu este pentru împărați, O Lemuel, nu este pentru împărați să bea vin, nici pentru prinți băutura tare;
5 de peur que, s'ils boivent, ils n'oublient la Loi, et n'attentent aux droits de tous les fils du malheur.
Ca nu cumva să bea și să uite legea și să pervertească judecata oricăruia dintre cei nenorociți.
6 Donnez de la cervoise à qui va périr, et du vin à qui a l'amertume dans le cœur;
Dă băutură tare aceluia ce stă să piară și vin acelora cu o inimă îndurerată.
7 qu'il boive et oublie sa misère, et de ses peines perde le souvenir!
Lasă-l să bea și să își uite sărăcia și să nu își mai amintească de nefericirea lui.
8 Ouvre la bouche en faveur du muet. et pour défendre tous les enfants délaissés.
Deschide-ți gura pentru cel mut în cauza tuturor acelora ce sunt rânduiți pentru nimicire.
9 Ouvre la bouche, et juge avec justice, et défends le misérable et le pauvre.
Deschide-ți gura, judecă cu dreptate și pledează în cauza celui sărac și nevoiaș.
10 Une femme forte! qui pourra la trouver? Elle a plus de valeur que les perles.
Cine poate găsi o femeie virtuoasă? Fiindcă prețul ei este mult peste cel al rubinelor.
11 En elle s'assure le cœur de son mari, et les profits ne lui manqueront pas.
Inima soțului ei se încrede în ea, așa încât el nu va avea nevoie de pradă.
12 Elle lui fait du bien, et jamais de mal, tous les jours de sa vie.
Ea îi va face bine și nu rău în toate zilele vieții ei.
13 Elle met en œuvre la laine et le lin, et fait avec plaisir le travail de ses mains.
Ea caută lână și in și lucrează cu plăcere cu mâinile ei.
14 Semblable aux navires des marchands, elle fait venir de loin ses denrées.
Ea este precum corăbiile comercianților; de departe își aduce mâncarea.
15 Elle se lève, quand il est nuit encore; et distribue la nourriture à sa maison, et une tâche à ses servantes.
Ea se trezește când este încă noapte și dă mâncare casei ei și o porție servitoarelor.
16 Elle pense à un champ, et elle l'acquiert; du fruit de son travail elle plante une vigne.
Ea are în considerare un câmp și îl cumpără; cu rodul mâinilor ei sădește o vie.
17 Elle met à ses reins une ceinture de force, et fortifie ses bras.
Ea își încinge șalele cu putere și își întărește brațele.
18 Elle goûte les bons effets de son industrie! la nuit sa lampe ne s'éteint point.
Ea pricepe că produsele ei sunt bune; candela ei nu se stinge în noapte.
19 Elle porte la main à la quenouille, et ses doigts prennent le fuseau.
Ea își pune mâinile pe furcă și mâinile ei țin fusul.
20 Elle ouvre sa main au pauvre, et tend la main au misérable.
Ea își întinde mâna spre cel sărac; da, își întinde mâinile spre cel nevoiaș.
21 Pour sa maison elle ne redoute point la neige; car toute sa maison est pourvue d'étoffes précieuses;
Ea nu se teme de zăpadă pentru casa ei, fiindcă toți ai casei ei sunt îmbrăcați cu stacojiu.
22 elle se fait des couvertures, et le lin et la pourpre l'habillent.
Ea își face singură cuverturi; îmbrăcămintea ei este mătase și purpură.
23 Son mari est considéré aux Portes, quand il siège avec les Anciens du pays.
Soțul ei este cunoscut la porți, când șade printre bătrânii țării.
24 Elle fait des tuniques, et les vend, et livre des ceintures au Cananéen.
Ea face stofe fine de in și le vinde; și dă comerciantului brâie.
25 Elle est revêtue de force et de dignité, et elle se rit du lendemain.
Putere și onoare sunt îmbrăcămintea ei și ea se va bucura de ziua care vine.
26 Elle ouvre la bouche avec sagesse, et sa langue instruit avec grâce.
Ea își deschide gura cu înțelepciune și pe limba ei se află legea bunătății.
27 Elle observe le mouvement de sa maison, et ne mange pas le pain d'oisiveté.
Ea veghează căile celor din casa ei și nu mănâncă pâinea trândăviei.
28 Ses fils se lèvent, et la disent heureuse, son mari [se lève], et lui donne des louanges:
Copiii ei se ridică și o numesc binecuvântată; soțul ei la fel și o laudă:
29 « Plusieurs femmes sont des femmes fortes, mais tu les surpasses toutes. »
Multe fiice s-au purtat virtuos, dar tu le întreci pe toate.
30 La grâce est illusion, et la beauté, vanité; c'est la femme craignant Dieu qu'on doit louer.
Favoarea este înșelătoare și frumusețea este deșartă, dar o femeie care se teme de DOMNUL va fi lăudată.
31 Faites-la jouir du fruit de son travail! Qu'aux Portes ses œuvres la louent!
Dă-i din rodul mâinilor ei și să o laude la porți propriile ei fapte.
