Psaumes 90
1 Requête de Moïse, homme de Dieu. Seigneur! Tu nous as été une retraite d'âge en âge.
O rugăciune a lui Moise, omul lui Dumnezeu. Doamne, ai fost locuința noastră în toate generațiile.
2 Avant que les montagnes fussent nées, et que tu eusses formé la terre, la terre, [dis-je], habitable, même de siècle en siècle, tu es le [Dieu] Fort.
Înainte ca munții să se nască, sau chiar înainte să fi format pământul și lumea, chiar din veșnicie în veșnicie, tu ești Dumnezeu.
3 Tu réduis l'homme [mortel] jusques à le menuiser, et tu dis: Fils des hommes, retournez.
Tu întorci pe om la nimicire și spui: Întoarceți-vă, copiii oamenilor.
4 Car mille ans sont devant tes yeux comme le jour d'hier qui est passé, et [comme] une veille en la nuit.
Căci o mie de ani în ochii tăi sunt ca ziua de ieri care a trecut, și ca o gardă în noapte.
5 Tu les emportes comme par une ravine d'eau; ils sont [comme] un songe au matin; comme une herbe qui se change,
Îi porți precum cu un potop; ei sunt ca un somn, dimineața sunt ca iarba care crește;
6 Laquelle fleurit au matin, et reverdit; le soir on la coupe, et elle se fane.
Dimineața, înflorește și crește; seara este tăiată, și se ofilește.
7 Car nous sommes consumés par ta colère, et nous sommes troublés par ta fureur.
Căci suntem mistuiți prin mânia ta și prin furia ta suntem tulburați.
8 Tu as mis devant toi nos iniquités, [et] devant la clarté de ta face nos fautes cachées.
Ai pus nelegiuirile noastre înaintea ta, păcatele noastre tainice în lumina înfățișării tale.
9 Car tous nos jours s'en vont par ta grande colère, [et] nous consumons nos années comme une pensée.
Căci toate zilele noastre sunt duse în furia ta, ne petrecem anii ca o poveste spusă.
10 Les jours de nos années reviennent à soixante et dix ans, et s'il y en a de vigoureux, à quatre-vingts ans; même le plus beau de ces jours n'est que travail et tourment; et il s'en va bientôt, et nous nous envolons.
Zilele anilor noștri sunt șaptezeci de ani; și dacă din cauza puterii ar fi optzeci de ani, totuși puterea lor este muncă și întristare, căci trece repede și noi zburăm.
11 Qui est-ce qui connaît, selon ta crainte, la force de ton indignation et de ta grande colère?
Cine cunoaște puterea mâniei tale? Potrivit cu temerea de tine, așa este furia ta.
12 Enseigne-nous à tellement compter nos jours, que nous en puissions avoir un cœur rempli de sagesse.
De aceea învață-ne să ne numărăm zilele, ca să ne dedicăm inimile la înțelepciune.
13 Eternel! retourne-toi; jusques à quand? sois apaisé envers tes serviteurs.
Întoarce-te, DOAMNE, până când? Și pocăiește-te referitor la servitorii tăi.
14 Rassasie-nous chaque matin de ta bonté, afin que nous nous réjouissions, et que nous soyons joyeux tout le long de nos jours.
Satură-ne la revărsatul zorilor cu mila ta, ca să ne bucurăm și să ne veselim toate zilele noastre.
15 Réjouis-nous au prix des jours que tu nous as affligés, [et au prix] des années auxquelles nous avons senti des maux:
Veselește-ne tot atât câte zile ne-ai chinuit și câți ani am văzut răul.
16 Que ton œuvre paraisse sur tes serviteurs, et ta gloire sur leurs enfants.
Să se arate lucrarea ta servitorilor tăi și gloria ta copiilor lor.
17 Et que le bon plaisir de l'Eternel notre Dieu, soit sur nous, et dirige l'œuvre de nos mains; oui dirige l'œuvre de nos mains.
Și să fie asupra noastră frumusețea DOMNULUI Dumnezeul nostru și întemeiază lucrarea mâinilor noastre asupra noastră; da, lucrarea mâinilor noastre, întemeiaz-o.
