Proverbes 5
1 Mon fils, sois attentif à ma sagesse, incline ton oreille à mon intelligence;
Fiul meu, dă atenție la înțelepciunea mea și apleacă-ți urechea la înțelegerea mea,
2 Afin que tu gardes mes avis, et que tes lèvres conservent la science.
Ca să iei aminte la discernere și ca buzele tale să păzească cunoașterea.
3 Car les lèvres de l'étrangère distillent des rayons de miel, et son palais est plus doux que l'huile.
Fiindcă buzele femeii străine picură ca fagurele și gura ei este mai alunecoasă decât untdelemnul;
4 Mais ce qui en provient est amer comme de l'absinthe, et aigu comme une épée à deux tranchants.
Dar sfârșitul ei este amar ca pelinul, ascuțit ca o sabie cu două tăișuri.
Picioarele ei merg jos la moarte, pașii ei apucă spre iad. (Sheol h7585)
6 Afin que tu ne balances point le chemin de la vie; ses chemins en sont écartés, tu ne le connaîtras point.
Ca nu cumva să cumpănești cărarea vieții, căile ei sunt schimbătoare, ca să nu le poți cunoaște.
7 Maintenant donc, enfants, écoutez-moi, et ne vous détournez point des paroles de ma bouche.
De aceea ascultați-mă acum copiilor și nu vă depărtați de cuvintele gurii mele!
8 Eloigne ton chemin de la femme étrangère, et n'approche point de l'entrée de sa maison.
Mută-ți calea departe de ea și nu te apropia de ușa casei ei,
9 De peur que tu ne donnes ton honneur à d'autres, et tes ans au cruel.
Ca nu cumva să dai onoarea ta altora și anii tăi celui crud,
10 De peur que les étrangers ne se rassasient de tes facultés, et que le fruit de ton travail ne soit en la maison du forain;
Ca nu cumva să fie îndestulați străinii cu bogăția ta și ostenelile tale să fie în casa unui străin,
11 Et que tu ne rugisses quand tu seras près de ta fin, quand ta chair et ton corps seront consumés;
Și la urmă să jelești, când carnea ta și trupul tău sunt mistuite,
12 Et que tu ne dises: Comment ai-je haï l'instruction, et comment mon cœur a-t-il dédaigné les répréhensions?
Și să spui: Cum de am urât instruirea și inima mea a disprețuit mustrarea;
13 Et comment n'ai-je point obéi à la voix de ceux qui m'instruisaient, et n'ai-je point incliné mon oreille à ceux qui m'enseignaient?
Și nu am ascultat de vocea învățătorilor mei, nici nu mi-am aplecat urechea la cei ce m-au instruit!
14 Peu s'en est fallu que je n'aie été dans toute sorte de mal, au milieu de la congrégation et de l'assemblée.
Am fost aproape în fiecare rău în mijlocul mulțimii și al adunării.
15 Bois des eaux de ta citerne, et des ruisseaux du milieu de ton puits;
Bea apă din propriul tău izvor și ape curgătoare din propria ta fântână.
16 Que tes fontaines se répandent dehors, et les ruisseaux d'eau par les rues;
Izvoarele tale să se reverse departe și râuri de ape să fie pe străzi.
17 Qu'elles soient à toi seul, et non aux étrangers avec toi.
Să fie numai ale tale și nu ale străinilor care sunt cu tine.
18 Que ta source soit bénie, et réjouis-toi de la femme de ta jeunesse,
Fântâna ta să fie binecuvântată; și bucură-te cu soția tinereții tale.
19 [Comme] d'une biche aimable, et d'une chevrette gracieuse; que ses mamelles te rassasient en tout temps, et sois continuellement épris de son amour;
Ca cerboaica drăgăstoasă să fie ea și o căprioară plăcută; să te sature tot timpul sânii ei; și fii întotdeauna îmbătat de dragostea ei.
20 Et pourquoi, mon fils, irais-tu errant après l'étrangère, et embrasserais-tu le sein de la foraine?
Și de ce ai dori tu, fiul meu, să fii îmbătat de o femeie străină și să îmbrățișezi sânul unei străine?
21 Vu que les voies de l'homme sont devant les yeux de l'Eternel, et qu'il pèse toutes ses voies.
Căci căile omului sunt înaintea ochilor DOMNULUI și el cumpănește toate cărările lui.
22 Les iniquités du méchant l'attraperont, et il sera retenu par les cordes de son péché.
Propriile lui nelegiuiri îl vor prinde pe cel stricat și va fi ținut cu funiile păcatelor sale.
23 Il mourra faute d'instruction, et il ira errant par la grandeur de sa folie.
El va muri fără instruire și în măreția nechibzuinței sale se va rătăci.
