Proverbes 15
1 La réponse douce apaise la fureur; mais la parole fâcheuse excite la colère.
Un răspuns blând înlătură furia, dar cuvintele apăsătoare întărâtă mânia.
2 La langue des sages embellit la science; mais la bouche des fous profère la folie.
Limba înțelepților folosește corect cunoașterea, dar gura proștilor revarsă nechibzuință.
3 Les yeux de l'Eternel sont en tous lieux, contemplant les méchants et les bons.
Ochii DOMNULUI sunt în fiecare loc, privind răul și binele.
4 La langue qui corrige [le prochain], est [comme] l'arbre de vie; mais celle où il y a de la perversité, est un rompement d'esprit.
O limbă sănătoasă este un pom al vieții, dar perversitate în ea este o spărtură în duh.
5 Le fou méprise l'instruction de son père; mais celui qui prend garde à la répréhension, deviendra bien-avisé.
Un nebun disprețuiește instruirea tatălui său, dar cel ce dă atenție mustrării este chibzuit.
6 Il y a un grand trésor dans la maison du juste; mais il y a du trouble dans le revenu du méchant.
În casa celui drept este mult tezaur, dar în veniturile celui stricat este tulburare.
7 Les lèvres des sages répandent partout la science; mais le cœur des fous ne fait pas ainsi.
Buzele celor înțelepți răspândesc cunoaștere, dar inima proștilor nu face la fel.
8 Le sacrifice des méchants est en abomination à l'Eternel; mais la requête des hommes droits lui est agréable.
Sacrificiul celor stricați este urâciune pentru DOMNUL, dar rugăciunea celor integri este desfătarea lui.
9 La voie du méchant est en abomination à l'Eternel; mais il aime celui qui s'adonne soigneusement à la justice.
Calea celui stricat este urâciune pentru DOMNUL, dar el iubește pe cel ce urmează dreptatea.
10 Le châtiment est fâcheux à celui qui quitte le [droit] chemin; [mais] celui qui hait d'être repris, mourra.
Disciplinarea este apăsătoare pentru cel ce părăsește calea, iar cel ce urăște mustrarea va muri.
11 Le sépulcre et le gouffre sont devant l'Eternel; combien plus les cœurs des enfants des hommes? (Sheol h7585)
Iad și distrugere sunt înaintea DOMNULUI; cu cât mai mult sunt atunci inimile copiilor oamenilor. (Sheol h7585)
12 Le moqueur n'aime point qu'on le reprenne, et il n'ira [jamais] vers les sages.
Un batjocoritor nu iubește pe cel care îl mustră, nici nu se va duce la cei înțelepți.
13 Le cœur joyeux rend la face belle, mais l'esprit est abattu par l'ennui du cœur.
O inimă veselă face înfățișarea voioasă, dar prin întristarea inimii duhul este frânt.
14 Le cœur de l'homme prudent cherche la science; mais la bouche des fous se repaît de folie.
Inima celui ce are înțelegere caută cunoaștere, dar gura proștilor se hrănește din nechibzuință.
15 Tous les jours de l'affligé sont mauvais; mais quand on a le cœur gai, c'est un banquet perpétuel.
Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu o inimă veselă are un ospăț neîncetat.
16 Un peu de bien vaut mieux avec la crainte de l'Eternel, qu'un grand trésor avec lequel il y a du trouble.
Mai bine puțin, cu teamă de DOMNUL, decât mare tezaur cu tulburare.
17 Mieux vaut un repas d'herbes, où il y a de l'amitié, qu'un repas de bœuf bien gras, où il y a de la haine.
Mai bine o masă cu verdețuri unde este iubire, decât boul legat la iesle și ura cu el.
18 L'homme furieux excite la querelle; mais l'homme tardif à colère apaise la dispute.
Un om furios stârnește certuri, dar cel încet la mânie liniștește cearta.
19 La voie du paresseux est comme une haie de ronces; mais le chemin des hommes droits est relevé.
Calea leneșului este ca o îngrăditură de spini, dar calea celor drepți este netezită.
20 L'enfant sage réjouit le père; mais l'homme insensé méprise sa mère.
Un fiu înțelept face veselie tatălui, dar un om prost disprețuiește pe mama sa.
21 La folie est la joie de celui qui est dépourvu de sens; mais l'homme prudent dresse ses pas pour marcher.
Nechibzuința este bucurie pentru cel lipsit de înțelepciune, dar un om al înțelegerii umblă cu integritate.
22 Les résolutions deviennent inutiles où il n'y a point de conseil; mais il y a de la fermeté dans la multitude des conseillers.
Fără sfat, scopurile sunt dezamăgite, dar în mulțimea sfătuitorilor sunt ele întemeiate.
23 L'homme a de la joie dans les réponses de sa bouche; et la parole dite en son temps combien est-elle bonne?
Un om are bucurie prin răspunsul gurii sale; și ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!
24 Le chemin de la vie tend en haut pour l'homme prudent, afin qu'il se retire du sépulcre qui est en bas. (Sheol h7585)
Pentru cel înțelept calea vieții este deasupra, ca el să se depărteze de iadul de dedesubt. (Sheol h7585)
25 L'Eternel démolit la maison des orgueilleux, mais il établit la borne de la veuve.
DOMNUL va dărâma casa celui mândru, dar el va întemeia hotarul văduvei.
26 Les pensées du malin sont en abomination à l'Eternel; mais celles de ceux qui sont purs, sont des paroles agréables.
Gândurile celor stricați sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cuvintele celor puri sunt cuvinte plăcute.
27 Celui qui est entièrement adonné au gain déshonnête, trouble sa maison; mais celui qui hait les dons, vivra.
Cel lacom de câștig își tulbură casa, dar cel ce urăște mitele, va trăi.
28 Le cœur du juste médite ce qu'il doit répondre; mais la bouche des méchants profère des choses mauvaises.
Inima celui drept studiază ca să răspundă, dar gura celor stricați revarsă lucruri rele.
29 L'Eternel est loin des méchants; mais il exauce la requête des justes.
DOMNUL este departe de cei stricați, dar el ascultă rugăciunea celor drepți.
30 La clarté des yeux réjouit le cœur; et la bonne renommée engraisse les os.
Lumina ochilor bucură inima, și o veste bună îngrașă oasele.
31 L'oreille qui écoute la répréhension de vie, logera parmi les sages.
Urechea care ascultă mustrarea vieții locuiește printre cei înțelepți.
32 Celui qui rejette l'instruction a en dédain son âme; mais celui qui écoute la répréhension, s'acquiert du sens.
Cel ce refuză instruirea își disprețuiește propriul său suflet, dar cel ce ascultă mustrarea obține înțelegere.
33 La crainte de l'Eternel est une instruction de sagesse, et l'humilité va devant la gloire.
Teama de DOMNUL este instruirea înțelepciunii, și înaintea onoarei este umilința.
