< Job 13 >
1 Voici, mon œil a vu toutes ces choses, [et] mon oreille les a ouïes et entendues.
Iată, ochiul meu le-a văzut toate acestea, urechea mea a auzit și le-a înțeles.
2 Comme vous les savez, je les sais aussi; je ne vous suis pas inférieur.
Ce cunoașteți voi, cunosc și eu; nu vă sunt inferior.
3 Mais je parlerai au Tout-puissant, et je prendrai plaisir à dire mes raisons au [Dieu] Fort.
Cu siguranță aș vorbi celui Atotputernic și doresc să mă judec cu Dumnezeu.
4 Et certes vous inventez des mensonges; vous êtes tous des médecins inutiles.
Dar voi sunteți făuritori de minciuni, toți sunteți doctori de nimic.
5 Plût à Dieu que vous demeurassiez entièrement dans le silence; et cela vous serait réputé à sagesse.
O, de ați tăcea de tot! Aceasta v-ar fi înțelepciunea.
6 Ecoutez donc maintenant mon raisonnement, et soyez attentifs à la défense de mes lèvres:
Auziți acum întâmpinarea mea și dați ascultare la pledoariile buzelor mele.
7 Allégueriez-vous des choses injustes, en faveur du [Dieu] Fort, et diriez-vous quelque fausseté pour lui?
Veți vorbi stricat pentru Dumnezeu? Și veți vorbi înșelător pentru el?
8 Ferez-vous acception de sa personne, si vous plaidez la cause du [Dieu] Fort?
Veți fi părtinitorii lui? Vă veți lupta de partea lui Dumnezeu?
9 Vous en prendra-t-il bien, s'il vous sonde? vous jouerez-vous de lui, comme on se joue d'un homme [mortel]?
Este bine ca el să vă cerceteze? Sau așa cum un om batjocorește pe altul, îl batjocoriți pe el?
10 Certainement il vous censurera, si même en secret vous faites acception de personnes.
El cu siguranță vă va mustra, dacă părtiniți în ascuns.
11 Sa majesté ne vous épouvantera-t-elle point? et sa frayeur ne tombera-t-elle point sur vous?
Nu vă va înfrica măreția lui? Și nu va cădea peste voi groaza lui?
12 Vos discours mémorables sont des sentences de cendre, et vos éminences sont des éminences de boue.
Amintirile voastre sunt ca cenușa, trupurile voastre ca trupuri de lut.
13 Taisez-vous devant moi, et que je parle; et qu'il m'arrive ce qui pourra.
Tăceți, lăsați-mă în pace, ca să vorbesc și să vină peste mine ce va veni.
14 Pourquoi porté-je ma chair entre mes dents, et tiens-je mon âme entre mes mains?
Pentru ce să îmi iau carnea în dinți și să îmi pun viața în mâna mea?
15 Voilà, qu'il me tue, je ne laisserai pas d'espérer [en lui]; et je défendrai ma conduite en sa présence.
Chiar dacă m-ar ucide, totuși mă voi încrede în el; dar îmi voi apăra căile înaintea lui.
16 Et qui plus est, il sera lui-même ma délivrance; mais l'hypocrite ne viendra point devant sa face.
El de asemenea va fi salvarea mea, căci un fățarnic nu va veni înaintea lui.
17 Ecoutez attentivement mes discours, et prêtez l'oreille à ce que je vais vous déclarer.
Cu urechile voastre, ascultați cu atenție cuvântul meu și vorbirea mea.
18 Voilà, aussitôt que j'aurai déduit par ordre mon droit, je sais que je serai justifié.
Priviți acum, mi-am rânduit cauza; știu că voi fi declarat drept.
19 Qui est-ce qui veut disputer contre moi? car maintenant si je me tais, je mourrai.
Cine este cel ce se va certa cu mine? Pentru că acum, dacă îmi țin limba, îmi voi da duhul.
20 Seulement ne me fais point ces deux choses, [et] alors je ne me cacherai point devant ta face;
Numai două lucruri nu îmi face; atunci nu mă voi ascunde de tine.
21 Retire ta main de dessus moi, et que ta frayeur ne me trouble point.
Retrage-ți mâna de la mine și să nu mă înspăimânte groaza ta.
22 Puis appelle-moi, et je répondrai; ou bien je parlerai, et tu me répondras.
Atunci cheamă și voi răspunde; sau lasă-mă să vorbesc iar tu răspunde-mi.
23 Combien ai-je d'iniquités et de péchés? Montre-moi mon crime et mon péché.
Cât de multe sunt nelegiuirile și păcatele mele? Fă-mă să cunosc fărădelegea mea și păcatul meu.
24 Pourquoi caches-tu ta face, et me tiens-tu pour ton ennemi?
Pentru ce îți ascunzi fața și mă socotești ca dușmanul tău?
25 Déploieras-tu tes forces contre une feuille que le vent emporte? poursuivras-tu du chaume tout sec?
Vei zdrobi o frunză purtată încoace și încolo? Și vei urmări tu miriștea uscată?
26 Que tu donnes contre moi des arrêts d'amertume, et que tu me fasses porter la peine des péchés de ma jeunesse?
Căci tu scrii lucruri amare împotriva mea și mă faci să moștenesc nelegiuirile tinereții mele.
27 Et que tu mettes mes pieds aux ceps, et observes tous mes chemins? et que tu suives les traces de mes pieds?
De asemenea îmi pui picioarele în butuci și privești îndeaproape la toate cărările mele; tu pui o urmă pe călcâiele picioarelor mele.
28 Car celui [que tu poursuis de cette manière, ] s'en va par pièces comme du bois vermoulu, et comme une robe que la teigne a rongée.
Și el, ca un lucru putred, se mistuie, ca o haină mâncată de molii.