Jacques 1
1 Jacques, serviteur de Dieu, et du Seigneur Jésus-Christ, aux douze Tribus qui [êtes] dispersées, salut.
Iacov, rob al lui Dumnezeu și al Domnului Isus Hristos, către cele douăsprezece seminții care sunt în Dispersie: Salutări.
2 Mes frères, regardez comme un sujet d'une parfaite joie quand vous serez exposés à diverses épreuves.
Frații mei, socotiți că este o bucurie, când cădeți în diferite ispite,
3 Sachant que l'épreuve de votre foi produit la patience.
știind că încercarea credinței voastre produce răbdare.
4 Mais il faut que la patience ait une œuvre parfaite, afin que vous soyez parfaits et accomplis, de sorte que rien ne vous manque.
Lăsați ca răbdarea să-și facă lucrarea sa desăvârșită, ca să fiți desăvârșiți și compleți, fără să vă lipsească nimic.
5 Que si quelqu'un de vous manque de sagesse, qu'il la demande à Dieu, qui la donne à tous libéralement, et qui ne la reproche point, et elle lui sera donnée;
Iar dacă vreunul din voi are lipsă de înțelepciune, să ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu generozitate și fără prihană, și i se va da.
6 Mais qu'il la demande avec foi, ne doutant nullement; car celui qui doute est semblable au flot de la mer, agité du vent, et jeté çà et là.
Dar să ceară cu credință, fără să se îndoiască, căci cel ce se îndoiește este ca un val al mării, împins de vânt și zvârlit.
7 Or qu'un tel homme ne s'attende point de recevoir aucune chose du Seigneur.
Căci acel om nu trebuie să creadă că va primi ceva de la Domnul.
8 L'homme double de cœur est inconstant en toutes ses voies.
El este un om cu minte dublă, instabil în toate căile sale.
9 Or que le frère qui est de basse condition se glorifie en son élévation.
Fratele care se află într-o situație umilă să se laude cu poziția lui înaltă;
10 [Et] que le riche, au contraire, [se glorifie] en sa basse condition; car il passera comme la fleur de l'herbe.
iar cel bogat, să se smerească, pentru că va trece ca floarea din iarbă.
11 Car [comme] le soleil ardent n'est pas plutôt levé, que l'herbe est brûlée, que sa fleur tombe et que sa beauté périt; ainsi le riche se flétrira avec ses entreprises.
Căci soarele răsare cu vânt arzător și usucă iarba; floarea din ea cade și frumusețea înfățișării ei piere. Așa va dispărea și bogatul în activitățile sale.
12 Bienheureux est l'homme qui endure la tentation; car quand il aura été éprouvé, il recevra la couronne de vie, que Dieu a promise à ceux qui l'aiment.
Ferice de cel ce rabdă ispita, căci, după ce va fi fost învrednicit, va primi cununa vieții, pe care Domnul a făgăduit-o celor ce-L iubesc.
13 Quand quelqu'un est tenté, qu'il ne dise point: je suis tenté de Dieu; car Dieu ne peut être tenté par le mal, et aussi ne tente-t-il personne.
Nimeni să nu zică, când este ispitit: “Sunt ispitit de Dumnezeu”, căci Dumnezeu nu poate fi ispitit de rău și El însuși nu ispitește pe nimeni.
14 Mais chacun est tenté quand il est attiré et amorcé par sa propre convoitise.
Ci fiecare este ispitit atunci când este atras de poftele sale și ispitit.
15 Puis quand la convoitise a conçu, elle enfante le péché, et le péché étant consommé, produit la mort.
Atunci pofta, după ce a conceput, naște păcatul. Păcatul, când a ajuns la maturitate, produce moartea.
16 Mes frères bien-aimés ne vous abusez point:
Nu vă lăsați înșelați, iubiții mei frați.
17 Tout le bien qui nous est donné, et tout don parfait vient d'en haut, descendant du Père des lumières, par devers lequel il n'y a point de variation, ni d'ombre de changement.
Orice dar bun și orice dar desăvârșit vine de sus, coborând de la Tatăl luminilor, la care nu poate fi nici variație, nici umbră de întoarcere.
18 Il nous a de sa propre volonté engendrés par la parole de la vérité, afin que nous fussions comme les prémices de ses créatures.
De bunăvoie ne-a născut prin cuvântul adevărului, ca să fim un fel de primii roade ai făpturilor sale.
19 Ainsi, mes frères bien-aimés, que tout homme soit prompt à écouter, lent à parler, et lent à la colère;
Așadar, iubiții mei frați, fiecare să fie iute la auz, încet la vorbă și încet la mânie;
20 Car la colère de l'homme n'acccomplit point la justice de Dieu.
căci mânia omului nu produce dreptatea lui Dumnezeu.
21 C'est pourquoi rejetant toute souillure, et toute superfluité de malice, recevez avec douceur la parole plantée en vous, laquelle peut sauver vos âmes;
De aceea, lepădând orice murdărie și revărsare de răutate, primiți cu smerenie cuvântul implantat, care poate să vă mântuiască sufletele.
22 Et mettez en exécution la parole, et ne l'écoutez pas seulement, en vous décevant vous-mêmes par de vains discours.
Ci fiți făcători ai cuvântului, și nu numai ascultători, amăgindu-vă pe voi înșivă.
23 Car si quelqu'un écoute la parole, et ne la met point en exécution, il est semblable à un homme qui considère dans un miroir sa face naturelle;
Căci, dacă cineva ascultă cuvântul și nu este făptuitor, se aseamănă cu un om care se uită în oglindă la chipul său natural;
24 Car après s'être considéré soi-même, et s'en être allé, il a aussitôt oublié quel il était.
căci se vede pe sine însuși, pleacă și îndată uită ce fel de om era.
25 Mais celui qui aura regardé au-dedans de la Loi parfaite, qui [est la Loi] de la liberté; et qui aura persévéré, n'étant point un auditeur oublieux, mais s'appliquant à l'œuvre [qui lui est prescrite], celui-là sera heureux dans ce qu’il aura fait.
Dar cel care privește în legea desăvârșită a libertății și continuă, nefiind un ascultător care uită, ci un făptuitor al lucrării, acesta va fi binecuvântat în ceea ce face.
26 Si quelqu'un entre vous pense être religieux, et il ne tient point en bride sa langue, mais séduit son cœur, la religion d'un tel homme [est] vaine.
Dacă cineva dintre voi se crede credincios, dar nu-și înfrânează limba, ci își amăgește inima, atunci religia acestui om este fără valoare.
27 La Religion pure et sans tache envers [notre] Dieu et [notre] Père, c'est de visiter les orphelins et les veuves dans leurs afflictions, et de se conserver pur des souillures de ce monde.
Religia curată și nepătată înaintea Dumnezeului și Tatălui nostru este aceasta: să vizitezi pe orfan și pe văduve în necazurile lor și să te păstrezi nepătat de lume.
