Psaumes 60
1 Au chef des chantres. Sur le lis lyrique. Hymne de David, pour enseigner. Lorsqu’il fit la guerre aux Syriens de Mésopotamie et aux Syriens de Tsoba, et que Joab revint et battit dans la vallée du sel douze mille Édomites. O Dieu! tu nous as repoussés, dispersés, Tu t’es irrité: relève-nous!
Mai marelui muzician, ca și „Crinul Mărturiei,” Mictam al lui David, pentru a fi învățat; când s-a luptat cu Aramnaharaim și cu Aramțoba, când Ioab s-a întors și a lovit douăsprezece mii din Edom în valea sării. Dumnezeule, ne-ai lepădat, ne-ai împrăștiat, ai fost nemulțumit; întoarce-te din nou spre noi.
2 Tu as ébranlé la terre, tu l’as déchirée: Répare ses brèches, car elle chancelle!
Ai cutremurat pământul; l-ai despicat, vindecă-i spărturile, căci se zguduie.
3 Tu as fait voir à ton peuple des choses dures, Tu nous as abreuvés d’un vin d’étourdissement.
Ai arătat poporului tău lucruri grele, ne-ai făcut să bem vinul înmărmuririi.
4 Tu as donné à ceux qui te craignent une bannière, Pour qu’elle s’élève à cause de la vérité. (Pause)
Ai dat un steag celor ce se tem de tine, ca să îl înalțe pentru adevăr. (Selah)
5 Afin que tes bien-aimés soient délivrés, Sauve par ta droite, et exauce-nous!
Ca preaiubiții tăi să fie eliberați, salvează cu dreapta ta, și ascultă-mă.
6 Dieu a dit dans sa sainteté: Je triompherai, Je partagerai Sichem, je mesurerai la vallée de Succoth;
Dumnezeu a vorbit în sfințenia lui, mă voi bucura, voi împărți Sihemul și voi măsura valea Sucotului.
7 A moi Galaad, à moi Manassé; Éphraïm est le rempart de ma tête, Et Juda, mon sceptre;
Galaadul este al meu și Manase este al meu; Efraim de asemenea este puterea capului meu; Iuda este legiuitorul meu.
8 Moab est le bassin où je me lave; Je jette mon soulier sur Édom; Pays des Philistins, pousse à mon sujet des cris de joie!
Moab este vasul meu pentru spălare; peste Edom îmi voi arunca sandala, Filistia, triumfă tu din cauza mea.
9 Qui me mènera dans la ville forte? Qui me conduira à Édom?
Cine mă va duce în cetatea cea tare? Cine mă va conduce în Edom?
10 N’est-ce pas toi, ô Dieu, qui nous as repoussés, Et qui ne sortais plus, ô Dieu, avec nos armées?
Nu voiești tu, Dumnezeule, care ne-ai lepădat? Și tu, Dumnezeule, care nu ai ieșit cu armatele noastre?
11 Donne-nous du secours contre la détresse! Le secours de l’homme n’est que vanité.
Dă-ne ajutor în timp de tulburare, fiindcă zadarnic este ajutorul omului.
12 Avec Dieu, nous ferons des exploits; Il écrasera nos ennemis.
Prin Dumnezeu vom lucra vitejește, căci el va călca în picioare pe dușmanii noștri.
